Page 102 - 1899-07
P. 102
REDAOŢIIWEA, „ftAZETA* iese în flScare fii.
MiiistuţiiiM şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Dngaria:
BBÂŞOV, piaţa mare Nr. 30. Po un an 12 fl., po şăse luni
6 fl.,_pe trei luni 3 fl.
Scrisori ne francate nu N-rii de Dumineci S fl. pe an.
ae primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
na ae retrimet.
Pe un an 40 franol, po şăse
IHSERATE se primeso la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
BWISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
armătrtrolo Birouri do onunnlurl: Se prenumeră la tdto ofl-
In Vionn: M. Dukes Naohf. oiele poştale din întru şi din
S»x. Augonfold 4. Emerloh Lemier. afară şi la d-nii ooloctorl.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppollks Naohf. Anton Oppollk. Abonamentul pentru Braţe?
In Budapesta : A. V. Goldbor- Admthistrafiunea, Piaţa mare
QOr, Ekstoln Bernat. In H»m- Tfirgul Inului Nr. 30, etagit
burg.- Marolyl 4 Llebmann. I.: Po un an 10 fl.. pe şese
PREŢUL INSERŢIUWLOR : o so luni 5 fl., po trei luni 2 fl. 50 or.
rii gnrrnond po o colonii, 6 or. Cu dusul în casă : Po cn ar
şi 30 or. timbru pentru o pu 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pis trei
blicare. — Publicări mai dose luni 3 fl. — Un esomplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. săd 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi insorţiunile
roriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 165. Braşov, Joi 29 Iulie (10 August
Gestiuni sociale. nierele şi cuvintele lor, cu un cuvent mercianţii şi industriaşii români, de-a Saşii şi guvernul. Foia săsâscă
u
prin întrâga ţinuta lor să premârgă ne grupa, pe unde şi întru cât se „Bistritzcr Zeitung se ocupă în numărul
In decursul acestei veri s’a ob poporului cu esemplu. pâte, în jurul societăţilor nostre co său din urmă ou alegerea din Sebeş, pe
servat între Românii dela noi o De aceea, când ne presentăm merciale etc. ete., măcar că în direc care o califică de numire, âr nu alegere. Intre
viâţă socială şi culturală fbrte viuă. la asemenea ocasiunî, trebue înainte ţiunea acâsta am fi datorî a pleda altele întrâbă ironic: „Oare este în cifră
înregistrarăm aprdpe de pretutinde- de tote să ţinem sâmă, că ne pre la fiă-care întrunire şi la fiă-care rotundă numărul acelor Veszii, de cari tre
s
neaadunărî culturale, producţiunî, pe sentăm, cum am 4i > înaintea po atingere a nostră cu poporul. bue să se îngrijâscă cerourile electorale
treceri în număr considerabil, cari porului şi încă — ca dascăli, dela săsescl? Şi cari cercuri sunt acelea? Pentru
Cine simte în internul său vredni-
tbte ne servesc spre bucuria, căci carî alţii au să tragă învăţături. cele mai apropiate „alegeri de felul a-
44
ciă, inimă şi entusiasm pentru causă,
vedem în ele manifestându-se o viâţă Lucrul acesta nu este atât de ne cesta, ce ni-se promite, oonform pactului,
nu trebue să lase nefolosită nicî o
românăscă. însemnat, precum pote li-s’ar părâ ocasiune fără a propaga însufleţire — căci aşa de giaba nu facem nimic mai
Pentru noi, Românii de dincoce unora sâu altora. Inchipuâscă-şT orî- naţională. Petrecerile şi convenirile mult! 44
de Carpaţî, cari nu avem centre cine, ce desastruose ar pută fi asu de tot soiul pot să fiă pentru noi
culturale mai puternice, convenirile pra poporului ţeran efectele unei
mai lolositâre, decât pentru alţii, Erăşî Hentzi. Mare turburare s’a
de acest soiu au o importanţă deo convenirî, dâcă ar trebui să se de
dâr numai aşa, dâcă nu le vom produs în tabăra kossuthiştilor unguri din
sebită, căci ele ne oter aprope sin părteze dela ea decepţionat de cele
considera ca simplă ocasiune de-a pricină, că în 12 1. c. statua lui Hentzi va
gurele ocasiunî de-a ne vedă fraţi ce a văcjut, orî au<|it. Este prin ur
căuta să ne mascăm unii pe alţii, fi inaugurată din nou sărbătoresce, în
împreună, de-a ne cunosce mai de-a- mare o datorinţă a nostră a tuturor
vrend să ne impunem reciproc prin- curtea şcolei de cădeţi din Budapeşta, asis
prope şi de-a schimba reciproc idei. de-a căuta să ţinem întot-dâuna con
tr’o împănare adese-orî necorăspun- tând la serbare întrâgă garnisâna şi archi-
Inse ca orî-ce lucru bun, ca venirile nâstre de orî-ce soiu la ni
4etore stărei nostre, ci de-a profita ducele Iosif, ca representant al coronei.
orî-ce obiceiu frumos, ca orî-ce in- velul demnităţii, care asupra popo
de ele în sens bun şi edificator atât Din incidentul acesta ministrul-preşedinte
stituţiă folositdre, aşa şi aceste con rului de rend să potă produce efecte
pentru noi înşi-ne, cât şi mai ales Szell este obieot de atacuri înverşunate din
veniri sociale ale nostre sunt es- şi impresiunî bune şi salutare.
pentru ţărănimea nâstră. partea unor anumite foi, cari nu-1 au la
puse multor împrejurări şi conside- Der nu este de-ajuns atât. Toc
inimă, ba Egyetârtds asigură, că în oercul
u
n
raţiunî, de cari, decă nu se va ţină mai fiind-că în lipsa de centre cul
cetăţenilor „independenţi din capitala un
44
sâmă, nu numai, că nu-şî vor ajunge turale mai marî ale nostre ocasiu Mişcarea din Austria merge îna
gară se pregătesce o mare mişcare contra
scopul lor salutar, der pot avă chiar nile de a conveni unii cu jalţii sunt inte crescând. Demonstraţiunile în contra
festivităţii şi a guvernului. S’a ţinut în
şi înrîurinţe păgubitore. atâte de rarî, datorinţa nostră este pactului şi a introducerii §-lui 14 se re
cestiunea acâsta şi o oonferenţă, în care
înainte de tote trebue se ţinem de a profita de aceste convenirî petă dilnic în diferitele oraşe din Austria.
s’a luat hotărîrea de-a demonstra'în potriva
sâmă, că convenirile şi petrecerile pentru a ne povăţui poporul şi a ne In multe locuri demonstraţiunile sunt îm noului „atentat . — „Egyetârtds vorbind
44
44
nostre, oiî unde le dăm şi orî de povăţui şi însufleţi pe noi înşi-ne preunate cu încăerărî şi răniri. La Insbruclt 44
despre acest incident cfioe, că „noua eră
ce natură ar fi, ele se arangeză în spre ceea ce e bun şi folositor, rele partida germană progresistă şi antiolericalii
Szeli, nu este era „legii, dreptului şi drep
mijlocul poporului. Acesta le urmă- vând fapte şi esemple scose din es- socialişti în număr de 8000 au arangiat o
44
tăţii , ci „epoca blăstămăţiei, ilegalităţii şi
"esce cu ochi ageri şi nu lasă nimic perienţele locale. mare demonstraţia. In Villach, după adu
a soandalisării — căci regele e mistificat
ibservat, deâre-ce scie, că cei ce Aflăm potrivită ocasiunea de-a narea de protestare, manifestanţii s’au dus de consilierii săi , apoi provocă „naţiunea
44
44
utuesc orî îşî petrec împreună sunt aminti aici, că din raportele, ce le-am la restaurantul ,Post“, unde prâncjiau ofi să se deştepte odată şi să câră socotâlă
aleşî eşiţî din sînul seu, pe carî primit la diferiţe ocasiunî, am ur ţerii garnisonei împreună cu comandantul dela consilieri pentru ruşinea, ce i-o fac.
^ cât mai rarî sunt ocasiunile de mărit cu curiositate şi toastele de corp. Manifestanţii s’au oprit dinaintea
a-i vedâ întruniţî, orî petrecendu-şî obicinuite a-se ţinâ la mesele co ofiţerilor şi au cântat „Wacht am Rhein .
a
împreună, cu atât mai mare îi este mune, de carî sunt însoţite de obi Ofiţerii au chiămat poliţia. Acâsta inter Taxele dela Porţile de fier. Ou
5
ţăranului lăcomia de a-i aucji, de-ale ceiu convenirile. Rar am observat venind, a arestat pe mulţi domostranţî. — privire la taxele dela Porţile de fier „Neue
sorbe aşa cjicend tote cuvintele şi însă, ca ocasiunea acâsta să se folo- In Wells a fost alaltăerl o serbare a bi- freie Presse află, că s’au rostit pănă acum
44
de a-şî însemna tâte mişcările lor. sâscă în scopul de-a instrui poporul, oicliştilor. Publioul începu să cânte „ Wacht numai Germania şi România. Guvernul ger
44
Faptul acesta în sine este de orî de-a pleda pentru anumite ideT& am Rhein şi dimpreună ou publicul a cântat man a declarat, că va studia punctul tac-
ajuns pentru a înţelege orî-cine, că carî reclamă speciala nostră însufleţire şi un comandant de pluton dela artileriă. selor şi va face eventual propuneri în in
inteligenţa nostră, fruntaşii poporu ci în cele mai multe casurî sunt de ca Un sergent de dragonl a chiămat garda teresul comunicaţiei internaţionale. Guver
lui român, au o datorinţă de împli racter pur personal şi de puţină va- militară, voind să aresteze pe respectivul, nul român a comunicat, că luorâză la un
nit chiar şi faţă cu cea mai modestă lore. Nicî despre un toastant nu der civilii au intervenit şi în urma acâsta memoriu, pe care-’l va preda în curând
convenire socială. Ei au să se pre- ni-s’a raportat, că şî-ar fi desfăşurat soldaţii trăgând baioneta au rănit 7 ce guvernului austro-ungar. Rusia, Serbia şi
sente în mijlocul poporului în aşa toastul său, de esemplu, în sensul tăţeni. Bulgaria n’au răspuiis înoă nimic. „Neue
chip, ca prin purtarea lor, prin ma de-a sprijini mai cu căldură pe co freie Presse adauge, că tariful va întră în
44
FOILETONUL „GAZ. TRANS . nu e , răspunse burlacul încurcat; „eu iu au esistat din prima (fi creaţi unei, căci strălucite stele fixe. — Mrs. Cate-Cate, o
44
44
a
besc! 44 eu iubesc pe sublima şi neasămănata Oate- fiinţă cam palidă şi cu o resignată espre-
Bucătura îmi scăpă fără să vreau pe Cate U La aceste cuvinte îmi smuci ou siune a feţii, a recunoscut îndată deose
Cate—Cate. gât în jos, âr şervetul îl trântii pe masă. atâta putere mâna, încât bucata de pâne bitul interes, ce-i purta Bob, şi i-a răspuns
Abia acum începui să esaminez mai de a- îmi sburâ îutr’o curbă îndepărtată prin ou mulţămită, zîmbindu-i, de câte-orl venia
De
prope pe Bob. In adevăr, el avea aspectul odaiă. rândul la el, âr privirea ei deveni din (fi
Paul de Schdnthan. unui amoresat, el îşi pusese chiar şi o cra „Tu iubesc! pe dama aceea trunchiată, în (fi tot mai graţiosă. Bob într’o (fi avu
Bob era un copil forte bun de inimă, vată nouă, în care strălucia un ac de dia al cărei chip se pote vedâ pe tâte placa- chiar şi ocasiunea, de a-i întinde mâna, un
(fie copil, pentru-că îl cunosc de când eram mant, care după calculul meu aproximativ tele de pe columnele de anunţ? Cum ai act de intimitate, ca el nu şi-l’ar fi permis,
a
amândoi la şcolă, ou tote că împlinise acum trebue să fi costat două-c}ecI pănă în două- ajuns la aşa ceva ? Bob se reculese şi-mi dâcă unul dinaintea sa, un Irlandez în pa
deja patru-decl de ani. Pe lângă aceea şi decl şi cinci de taleri, dâcă ar fi fost veri istorisi detaiat şi în bogate figuri, precum tru colţuri, care contestase, că dama cea
sufletul i-a rămas ca al unui copil: el nici tabil. Eu îi întinsei mâna spre a-1 felicita; de altmintrelea hu scia istorisi, îutrâga is trunchiată ar fi vie şi naturală, nu i ar fi
odată n’a fost amoresat, nicl-odată logodit. el îmi zîmbi ruşinat. Apoi se cufundă ârăşl toria a târcfiei sale dragoste şi a patimei întins drâpta sa vînjosă şi n’ar fi prins
— „Inima lui e o enigmă diceau prie in cugetele sale, îşi scutură încet capul cu sale de neînvins faţă de misteriosul magnet frumosa mână, ce i-o întinsese Englezâica.
4
tenii lui. perii săi cei rari şi degetele sale lungăreţe din panorama din Oxford-Street. Bietul Bob făcu tot aşa de câte-orl trecu pe
Pe când şedeam la cina mea singuratică, începură să bată pe masă un marş fune meu prietin.... acolo ; fericirea sa crescu la infinit, dâr o
întră Bob în odaiă; el era serios şi dus bru. — Inima lui e o enigmă. El, care era aplicat într’un birou de desperare tot atât de mare îl apuca, de
pe gânduri. Locul lui obicinuit era pe ca „Dâcă e vorba, eu mi-am închipuit asigurare din Londra, îşi petrecea dela un câte-orl se cugeta acasă, la fatalitatea sa,
napea, unde îl şi ocupă în grabă, însă ţinu pe amoresaţl totdâuna altfell, (fisei eu. în timp încoce timpuHîber de după prândîntr’o la jocul diabolic a! întâmplării.
multă vreme, pănă ce începu în fine să gându-ml ţinând cu multăgrije bucatade pâne panoramă, în care se afla fenomenala femeie. Nimeni afară de mine nu se bucura
44
vorbâspă: cu unt. „Tu îmi pari atât d^. deprimat . Era astfel întocmit înlăuntru, că frumâsaEn- de încrederea lui. Bietul băiat, îmi era tare
„L>âcă ai mâncat, voieso să-ţi spun „Mă vei înţelege murmură Bob, în glezoică putea fi privită numai din trâcăt. milă de el. Am cercat să-l mângâi, însă
44
44
ceva . timp ce îmi prinse cu -ţăriă ^mâna, în care Bob însă nu se mulţămea, ca ceilalţi, să trâcă mângâierea n’ajută nimic, dâcă însu-ţl nu
► ' „Să au(fim numai, tu scii, că mie- ţineam pânea, „tu mă vei înţelege pe de- odată pe lângă ea, oi se întorcea ârăşl şi cre(fi în ea; nu l’am putut privi nici chiar
- f
nu-ml strică nimica apetitul . plin, dâcă ţi-Ie voiţi spune tote. Inclina- de vre-o două-cjecl de ori făcea el calea în ochi pe omul acesta prostit de sârte.
44
„Tocmai fără apetit în urma urmelor ţiunea mea e cea mai nefericită din câte acâsta, care 1 ducea pe dinaintea acelei Că nefericita lui alegere că(ju tocmai asu ■
’ V ' '* ■ *
■4 *
-*• • -
