Page 103 - 1899-07
P. 103
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 165.—1899.
vigore la 1 Septemvre, orî-oare ar fi pro convingerea acesta? Noi totuşi ne dăm si premaţia maghiară şi se vor închina ideii a p e l : „Stimaţi concetăţeni! Din 12 pănă
punerile, ce s’ar face. linţa să aflăm motivele ; dâr ne e imposi de stat maghiar. Se bucură şoviniştii dela în 15 August îşi ţine corpul regnicolar al
bil să le descoperim, ba chiar nici cele numita fâie, că Popea şi Mangra au întins pompierilor adunarea generală în oraşul
0n :
mai palide alusiunl pentru aşa ceva nu le mâna 4i° d „Aid suntem-, nu seiam, că nostru natal, şi în acelaşi timp îşi săr-
Memorandul Şerbilor. „Branik
44
44
putem afla. Şi a admite, că contele Tisza aveţi trebuinţă de noi! Le place gazeta bâză reuniunea nâstră jubileul de 25 de
din Neoplanfca anunţă, că guvernul a predat
44
14
a toastat la Arad numai în vânt, fără nici rilor dela „Magy. Hir. scena „înfrăţirei , ani. Din incidentul acestei festivităţi s’au
la timpul său memorandul înaintat M. Sale
un scop şi intenţiune, şi că vorbele i-au dâr se tem, oă cei dela banchet vor fi des- anunţat o mulţime de âspeţl din întrâga
de cătră membrii congresualî, spre studiare
scăpat mai mult din uşurinţă în vîrtejul avuaţl. Apoi 4'°e: „Dâcă cestiunea naţio ţâră, pe cari voim să-i primim sărbătoresoe
unui referent ministerial. Adresa grava-
disposiţiunei festive, aşa ceva considerăm nală ar sta diu Popea şi Mangra, curend şi pretinesce. Drept aceea ne luăm permi
minală a şi fost acum trimisă cancelariei
noi chiar de-o directă ofensă, de care am fi gata cu ea, şi am fi fericiţi. Dâr, durere, siunea a apela la bunăvoinţa stimaţilor
de cabinet a Mouarchului, provăcjută cu
44
omeni cu educaţiune nu se fac nici când ei sunt numai doi, ori cât de distinşi ar fi ... noştri concetăţeni, să caute a contribui la
observaţiunile şi propunerile guvernului.
vinovaţi. Românii însă din partea lor uu primire cât mai demnă, pentru-ca să potă
ce
Unele dintre observările acestea, să 4' >
şi-au schimbat de loc politica de pănă acum vedâ lumea, că scumpii noştri concetăţeni
că ar fi de aşa, încât tind a justifica în
şi, judecând după disposiţiunea organelor Revistă externă. portă un deosebit interes corpului pompie-
călcările autonomiei bisericesc* serbesol,
lor de publicitate, nici prin gând nu le rimei nostre. Vă rugăm deci să vă împo
scdse la ivâlă de cătră membrii congresualî JDelcasse la Petersburg. Contele
trece să şî o modifice. Dorinţa lor, ca îna dobiţi casele cu stâgurl, verdâţă şi alte de-
în memorand. Propunerea guvernului e Muravievr a dat Sâmbătă un prân4 în
inte de ce s’ar determina la o schimbare coraţiunl, âr stimatele nâstre domne şi
într’acolo, ca Maj. Sa să ia la cunoştinţă onorea lui Delcassă, ministrul afacerilor
politică de front, să n’audă vorbe, ci să domnişâre le rugăm să nu întâr4ie cu po-
memorandul Şerbilor. Astfel de asta-dată străine franoes, care se află în Petersburg.
vadă mai întâiu fapte, se pare forte justifi doba de flori la primirea din 12 1. c. după
el nu va fi retrimis simplu oelor ce-1 înain Contele Muraview a ridicat un toast pentru
cată. Stăm aşa-dâră înaintea unei enigme, prân4 şi la conductul festiv din 13 c. di-
taseră, cum s’a făcut altădată. scumpul său coleg frances, mulţumind, că a
ce contele Tisza a aruncat’o lumei politice minâţa. B r a ş o v , în 7 August 1899. — Co
probat din nou, prin grăbirea călătoriei
din Ungaria spre resolvare . mitetul festiv.
44
sale, în ce măsură legăturile sale, care unesc
0 voce săsescă despre „înfrăţire“ Şi acestă enigmă tot i se pare'fâiei aşa de strîns Francia cu Rusia, au apropiat
ultra-oportuniste din Sibiiu, că s’ar pută Prima lucrare dramaticii a Carmen
Parisul de Petersburg. Delcassâ a răspuns aru u
„Sicb. D. TageblatF, precum scirn, cum-va deslega. Dâr modul de resolvare şi Sylvei. Din Dresda se comunică 4' ^ i
mulţumind contelui Muravie'ţv de primirea 44
disese mai dilele treoute, că la condiţiunile mai ales conolusiunea finală a foiei săsesc! „Le Figaro , că Regina României va face
ce i-s’a făcut şi se felicită putând constata,
ce le pun şoviniştii unei eventuale „înfră par’că nu prea corăspuude enunciaţiunei să apară în curând prima sa lucrare dra
că legăturile puternice pentru salvarea co
44
ţiri durabile între Români şi Maghiari, (ca de mai erl alaltăerl, că Românul nu se prea matică, cunoscută numai de intimi: „Pentru
mună a celor două ţări, au devenit mai in 44
44
adecă poporul român să se acomodeze spi împacă cu una cu două cu „dracu . „Sieb. o pereche de ghete , vodevil în două acte.
time şi vor putâ fi şi mai întinse în viitor.
14
ritului politicei tradiţionale maghiare), Ro D. Tageblatt crede adecă, că tînărul Tisza Produsul, ce va resulta din vân4are, va
Ministrul frances a esprimat părerea, că
mânul n’are alt semn de obiecţiune, decât ar fi fost insp’rat, dâoă nu direct de „provi servi pentru o operă de binefacere patro
este convins, că printr’o schimbare fre-
44
să clatine diu cap şi să arunce elocuentele denţialul Szell,apoi de bună sâmă de făi- nată de Regina României.
cuentă de visite amicale, depărtarea dintre
cuvinte: „vecţi, asta-i dracu! Revenind în mosa lui politică cu „lege, drept şi drep
u
St. Petersburg şi.Paris se va micşora din Pelagra în comitatul Aradului. In
numărul său de astăcjl asupra mult comen tate , âr conolusiunea cam naivă, — nu oe în ce mai mult. — Delcassâ a fost şedinţa de alaltăerl a congregaţiunei dela
44
14
tatei „înfrăţiri , mai ales din partea foilor importă, dâoă e sinceră sâu nu, — e urmă-
primit şi de cătră Ţar. Ţarul i-a conferit Arad, inspectorul sanitar a raportat, că în
maghiare, face între altele următârele con torea: ordinul lui „St Alexandru Newsky cu tr’o oălătoriă a sa, ce a făcut’o prin acel
44
statări : „Drept aceea ne bucurăm şi noi de
brilante. comitat, a constatat 30 caşuri de pelagră.
„Toastul lui Ştefan Tisza rămâne la „înfrăţirea proclamată şi aclamată la Arad
44
tot caşul semnificativ. Nu e tocmai de mult, între Maghiari si Români, care de-ocamdată O luptă între Albanesi .şi Turci. Un nou sat românesc se îutemeiâză
de când începând dela Leitha pănă la Pre e numai un slab, dâr mult promiţător început In Tetova din Albania s’a dat la 12 Iulie la mila 44 pe braţul Sulina, în delta Du
deal, nu numai foile maghiare, dâr şi în şi le deschide tuturor Nemaghiarilor din o luptă cumplită, care a durat 7 ore, între nărei. Satul va purta numele de „Princi
Albanesii > d i n comuna Recean de lângă 44
parlament Românii au fost timbraţi ca unii, ţâră frumosa perspectivă, că totuşi se va pele Carol . D-1 Neniţeseu, prefect, a ple
în cari nu te poţi încrede cu una cu două, restabili în fine pacea internă, atât de ne Gostivar şi armata turcâscă. Au fost 7 cat la noul sat spre a asista la acâstă ce
deore-oe gândurile şi tendinţele lor po cesară ţării, decă a4l sâu mâne d-1 Szell omorîţl şi 5 răniţi din partea Turcilor, âr remonia.
44
litice trec peste graniţele statului. Noi n’am o va resolva prin contele Tisza (sic! ? !). din partea Albanesilor 3 morţi şi 4 răniţi „Comerciantul , societate oomercială
44
cetit numai într’o singură fâiă maghiară, forte grav. Albanesii s’au luptat din casele
şi n’am înţeles numai dintr’o singură vor lor, cari erau încunjurate de armată. Lupta română pe acţii în Bistriţa, şi-a încheiat
primul său bilanţ în 30 Iunie n. c. Resul-
bire, şi încă a deputaţilor din stânga es- „Frăţietatea" din Arad. a provenit din causă, că Albanesii n’au
tremă, că Românii sunt „trădători de pa- (Voci din pressa maghiară). voit să li-se confisce nisce broşuri turcesoî tatul, după cum aflăm, e pe deplin mulţă-
triă ;* asemenea nici procesul dela Oluşiă în cari se critică fârte aspru purtarea au mitor, având mai ales în vedere, că socie
nu s’a şters încă nimănui din memoriă, proces, „Araţii JTirad6“ publică din până torităţilor turoescl faţă cu Albaanesii. Sub tatea s’a înfiinţat înainte numai cu un au.
De obiciă, chiar şi neguţători privaţi în
44
care a dat cea mai elocuentă dovadă des „nâoşului Maghiar Verner Jeno un articul prefectul din Gostivar a depeşat la Uskub, anul prim îşi încheie socotelile cu defi'-’
pre sentimentele naţionalităţii conducătâre întitulat „Marea săptămână a Maghiarilor cerând ajutore militare. Ca răspuns i-s’a din causa speselor şi a greutăţilor înc
44
de stat faţă de Români. Der ce s’a pu şi Româuilor . Vorbesoe la început despre trimes un batalion. In întreg districtul Gos 44
serbarea Petofi în Sighişora, unde au aler tivar domnesce cea mai mare nemulţumire tului. „Comerciantul însă şi-a încheie,
tut întâmpla acum dintr’odată peste nopte, cotelile cu profit. Societatea acesta s’
pentru-ca fiiul bătrânului „sdrobitor de na gat Maghiarii, ca „să înveţe a muri pentru în contra administraţiei turcesc!, care se
libertate . Şi lucru naibei, dumnealui Ver fiinţat cu un capital de 20,000 fl.
44
ţionalităţi Ooloman Tisza, să vadă în portă barbar cu Albanesii.
14
ner se întârce cătră spiritul marelui poet
Români pe „aliaţii naturali ai Maghia Teatru. Mâne, Joi, se vor începe re-
14
şi-i 4ice preamărindu-1 La aniversara a 50-a
rilor ? presentaţiunile în teatrul orăşenesc, în cari
„Să fi ajuns el în adevăr la convin dela mortea ta, ai creat cea mai minunată SCIRILE DILEI. va debuta, ca ospe, celebra artistă Agata
poesiă; ai făcut să te înţelâgă Saşii, Serbii,
gerea, oă a fost falsă politica de naţiona Bârsescu în piesa „Odette . Vineri se va
44
să te înţelăgă şi Românii, însă pe atunci ^ — 28 Iulie v.
lităţi inaugurată de tatăl-său şi consecuent representa „Therese Raquin , âr Sâmbătă
44
aplicată de aoesta şi mai ales de penulti (când se făcea serbarea dela Sighişora) Secţiunea Ligei culturale din „Alexandra . Bilete se află de vân4are la
44
mul ministru-preşedinte, politică, ce s’a ur concetăţenii noştri români erau ocupaţi Azuga va crganisa Sâmbătă, 31 Iulie v. a. cassă.
mat pănă acum faţă de Români ? Cine o’o muncă tot atât de nobilă ; au venit la Arad c. un frumos bal, al II lea în anul acesta,
1
44
pote presupune şi cine ar mai încerca să să se împace cu Maghiarii* . Spune apoi, că pentru foudul „Milionului Ligei . Balul e Principele Konoye, preşedintele ca
demonstreze, că contele Tisza a ajuns la Maghiarii deja la Muncacifl, când nu aveau pus sub patronagiul unui comitet de domne merei Pairilor din Japonia, care visitâză
patriă şi când trebuia să se gândâscâ de şi se va ţinâ în vasta sală a cantinei fa- tote statele din Europa, fiind însărcinat de
traiii, aveau o credinţă hotărită „S’au ju bricei de postav, care va fi admirabil de guvernul său să studieze legile şi aşeflă-
rat, că se vor uni, că umăr la umăr vor corată şi iluminată ou electricitate. Luân- mintele de instrucţiune publică, a sosit
pra acestei semi-persone, inima lui era în
44
susţină patria, ce vor ocupa Timp de 301 du-se tote măsurile necesare şi făcându-se Duminecă diminâţa în Bucurescî. Priuci-
adevăr o enigmă. La el te puteai aştepta
ani cât a domnit casa lui Arpad, ei au do mari sacrificii din partea comitetului Ligei, pele Konoye fusese la Moscova, de unde
chiar şi la aşa ceva.
vedit, că Maghiarul e stăpân pe cuvântul pentru reuşita balului, nu ne îndoim, că venise la laşi şi apoi în Bucurescî. înaltul
„Tu vei avâ să spesezl puţin pentru
său. „De aceea salutăm din inimă pe domnii publicul românesc aflător în aceste părţi, demnitar japones a plecat alaltăerl după
14
S0
toaletă , 4^ i eu încet. El abia mă au4i,
maghiari, cari s’au presentat la instalarea se va grăbi şi de data asta a da puterni amia4l la Sinaia, spre a se presenta M. S.
căci se cugeta, în ce formă ar pută îmbrăca
episcopului Goldiş, cari au făcut să fiă în cul său sprijin măreţei instituţiunl cultu Regelui. Sâra a fost o serată de onore la
sentimentele sale timide. El stilisa deja în
ţeleşi, şi stimăm din adâncul inimii pe rale, presentându-se în număr cât se pote castelul Peleş dela Sinaia dată în onorea
mintea sa epistole de dragoste fără sfîr-
amicii noştri români, cari la acea instalare mai mare la acest bal. Tote secţiunile Li A. S. imperiale, prinoipele de Konoye.
şit. I a şi succces să-i predea frumâsei mi
căcţănd unii în braţele altora, şi-au ascul gei, precum şi comitetul central, vor fi re-
nuni câte va bilete, şi el a fost atât de fe Inchisore pentru femei. Regina
tat bătăile inimei. Eorte înţelepţesce. Un presentate la serbarea şi balul Ligei din
ricit, încât putu primi chiar şi răspunsur Olga a Greciei clădesce la Atena o închi-
garia începe acum a-se ridica pe nive Azuga.
scrise. * sore esclusiv pentru femei. Clădirea va
lul progresului. Precum ordinea, pacea,
Epistolele ei erau graţios scrise şi Demonstraţia contra limbei ma costa 3(0,000 drachme.
fericirea, dâr şi mărirea unei familii se ba-
aveau particularitatea, de-a fi t6te uscate la ghiare. In comuna slovacă Stroplco din co
sâză pe bună înţelegere, aşa şi acestei mari
lumină şi prin urmare cam afumate. Sigilul mitatul Zemplin a fost 4D le trecute o de Complot în contra Sultanului. O
0
familii, patria, căreia numai noi putem să i
arăta totdâuna imaginea unei bucăţi de monstraţia în contra predicei maghiare. foiă din străinătate primesce din Constan-
câştigăm fericire, trebue să-i creăm pace.“
şiling. Stilul epistolelor ei era plăcut, mai Preotul renegat din acea comună nu vrâ tinopol soirea, oă înainte cu câte-va săp
mult resonabil, decât de dragoste; ou tote „Magyar IIirlap“ îşi esprimă mi să.predice credincioşilor slovaci, decât un- tămâni s’a urzit un complot în contra Sul
acestea, de dat. îi tot da speranţă, şi acâsta a rarea asupra celor ce s’au întâmplat la guresce. Poporul i-a cerut în diferite rân tanului. Complotul a produs sensaţiă cu
fost decisiv pentrti Bob. Da, ea îmbărbăta pe Arad; să miră mai ales, că contele Tisza duri să-i predice în limba slovacă, însă re atât mai mare, cu cât în fruntea lui se
bătrânul copil tocmai la continuarea solici a făcut începutul, el, fiiul acelui Ooloman negatul preot s’a opus. Atunci poporul a 4ice, că sta un comandant de brigadă tur
tărilor lui pasionate. Ea îi trimese şi por Tisza, care n’a avut nici un noroc în politica început să cânte în biserică slovăcesce şi cesc. Complotiştii aparţin partidei Turci-
tretul ei, care-i representa bustul învălit de naţionalitate. Constată, că contele Stef. să huiduiască pe oinstitul popă renegat. lor-tinerî, cari nu sunt mulţâmiţl cu dom
într’o elegantă toaletă de bal. Bob ar fi Tisza n’a spus nimic nou la Arad, ci a re- Din causa acestei demonstraţii, autorităţile nia lui Abdul Hamid. Planul lor era, să li
fost în stare să-i privâsoâ chipul sferturi în sumat numai ceea-ce au spus mulţi Maghiari au pornit cercetare. bereze din închisore pe Sultanul Murad şi
tregi de câs. înainte de el, că adecă Ungurii ţin cont de să-l pună pe tron. Complotul însă a fost
(Va urma) Români, că nu vrâu să le nimicâscă limba, Jubileul pompierilor (lin Braşov. descoperit şi toţi corifeii arestaţi, âr pazele
obiceiurile etc., cât timp vor recunosce su Suntem rugaţi să dăm loc următorului dela închisorea lui Murad au fost îndoite.
