Page 104 - 1899-07

Nr. 165—1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3

Mare incendiu în Brăila. Sâmbătă i-se reproşase. Nâgă a fi autorul borderou­ Internatul Yancean de fetite NECROLOG. Subscrişii cu inima în­
sera un groznio incendiu a isbuenit la fa­ lui. Nâgă într’un mod general tâte faptele, din Blaşiu. frântă de durere anunţă mortea iubitului
brica de cherestea, situată intre străcjile ce i-se impută; când nu nâgă, cjice, că lor tată, socru şi moş Nicolae Sinmlescu
Publicare de concurs.
Ştefan cel Mare şi Griviţa Vântul, care nu-şi aduce aminte. Acusatul nâgă a fi fost sen., întâmplată în 27 Iulie a. o. Rămă­
ua
sufla cu furiă, a făcut, ca în câte-va mo­ la manevrele germane dela Miilhausen şi a Pănă la c}' <1® 75 August n. a. o.
se esorie concurs pentru primirea în inter­ şiţele pământesc! se vor aşetja spre odihnă
mente flăcările să se ÎDtmdă asupra între- fi avut relaţiuni cu un ofiţer de dragonî.
natul Vancean de fetiţe din Blaşifi. eternă Joi în 29 Iulie v. în cimiteriul din
gei cherestele, ameninţând şi clădirile ve-
Preşedintele trecând la partea instruc­ Condiţiuuile primirii sunt: Mihălenî. — Nicolae ca fiiu, Iustina ca noră,
oine. Panica era indescriptibilă, bărbaţi şi ţiei privitore la du Paty de Clam, cere lui 1. Pentru o elevă sunt de a se plăti Dionisiu şi Virgil ca nepoţi. — Dumnezeu
femei alergau ţipând în tote părţile şi cău­ Dreyfus să-i esplice ceea-ce s’a petrecut pe un an scolastic 120 fi., solvibili în două să-l odihnâscă în pace!
tând să-şl scotă fiă-care puţinul avut din în urma osândirei sale, când du Paty de sâu cel mult patru rate anticipative, pe
casă. Stradele Griviţa şi Ştefan cel Mare lângă aceea o taxă anuală de înscriere de
Clam s’a dus să-l caute în închisârea Cher-
erau pline de mobile scose de prin locu­ che-Midi. 3 fl. pentru elevele din clasele elementare,
inţe. Pompierii veniţi numai decât, făceau şi de 6 fl. pentru cele din clasele superiâ- Prima nuntă pe velocipede în
Dreyfus spune, că du Paty de Clam re, apoi 1 fl. pe an pentru bae. Elevele,
sforţări desperate spre a stinge incendiul. cari vor învăţa limba francesă, ori musica Viena. Dumineca trecută s’a serbat în
l’a întrebat, dâcă n’a dat desluşiri fără im­
In cele din urmă au început să isoleze ca­ instrumentală, vor solvi separat unele taxe Viena prima nuntă pe velocipede. Invită­
portanţă în schimbul altora. Acusatul a
sele de prin prejur, pentru-ca astfel incen­ moderate. rile la aoâstă nuntă erau de următorul cu­
răspuns, că nu a oerut lui du Paty de
diul să nu se mai potă întinde* După mai 2. Fiind-că elevele vor trebui să porte prins: „Ana Meduna şi Anton Zemann au
Clam să râge pe ministru să facă lumină
multe ore de muncă, incendiul a putut fi vestminte uniforme, se va solvi 14 — 18 fl. onore a-şi anunţa cununia lor, oare se va
asupra afacerei sale. Nâgă a fi spus lui du după etatea fie-oăreia. Uniforma acâsta, oare
localisat. Au ars mai multe oase. Pagubele serba în 6 August 1899 la orele 10 şi 45
Paty de Clam, vorbind de un ataşat mili­ se pregătesce în internat, constă din două
se soooteso la peste 500,000 lei.
tar străin, că i-ar străpunge gâtul ou un şurţe în formă de rochie 2 pălării, — una m. în biserica „Sf. Margareta". Călătoria
de iârnă şi alta de vară, — şi din o toaletă. la biserică se va întâmpla pe velociped 1
Ploie de stele. Astă-sâră, Merouri, pumnal. Declară, că a cjis: „OrI-eare gu­
bolta ceriului ne va presenta un spectacol vern are mijloce de investigaţiune: pâte 3. La intrarea în Internat fiă-care P. T. velooipedişti şi velooipediste, cari
elevă va trebui să fiă provăcjută cu: 6 că­
din cele mai rari şi mai frumâse. Curioşii, să interogeze pe ataşaţii militari străini, şi voesc să ne onoreze ou presenţa, sunt ru­
meşi, 6 camisâne, 6 pantaloni, 1 fustă de
cari se vor uita cătră bolta oerâscă, vor dâoă aşi fi în locul lui, în loc de a lăsa ârnă, 6 şervete, 12 batiste, 6 părechi de gaţi, ca la numita cji la orele 10 a. m. să
asista la o ploiă de stele filante, ploie, să se condamne un nevinovat, i-aşi sili să ciorapi, 2 părechi de papuci, 1 periă de se afle in strada „Magdalena" Nr. 32, dis­
care va întrece în grandore cele mai mă­ vorbâscă chiar, dâcă aşi fi nevoit să le pun dinţi, 1 periă de cap, 2 perii de încălţă­ trictul, VI pe velociped."
minte, 1 plapomă, 2 peptenî, 1 saltea de
reţe focuri de artificii. Acest speot&col se uu pumnal în gât." *
lână, 2 perini, 4 feţe de pat, 4 feţe de pe­
înfâţişâză la fiă-care interval de 33 ani, In ceea-ce privesce pe căpitanul Le- rină, 2 cuverte de pat din giolgiu alb, 1 O înmormentare curiâsă. In ar­
când pământul trece sub orbita unei pla­ brun-Ren&ult, Dreyfus declară, că nu i-a la vor de spălat şi 6 ştergare. senalul din Woolvich (Anglia) s’a întâm­
nete în grupul Leonidelor, planetă sfărî- spus nimica. Intr’un cuvânt, era un fel de Obiectele acestea au să fiă marcate plat (piele acestea un cas cu totul deosebit.
mată, care tîrăsce în mersul ei sfărîmătu- monolog de3 întrerupt: „Simţeam, oă afară cu numele elevei. Un muncitor a fost pus să grijâscă de-o
rile sale. Spectacolul ploii de stele va dura întreg poporul era indignat de crima de Penentru suma numită fiăoare elevă topitore, în care era o cantitate de 24
va primi:
şâse dile şi şese nopţi, când sfărîmătu- care eram învinuit. Voiam să strig în faţa funţl de oţel^peutru tunuri. Muncitorul din
rile planetei vor eşi apoi din orbita pă­ tuturor nevinovăţia mea, voiam a face să 1. Instrucţiune în studiile prescrise neatenţiune, şî-a perdut echilibrul şi a oâ-
pe clasele I—VI elementare şi VII —VIII
mântului. se înţelâgă, oă adevăratul criminal nu era cjut în topitore, unde s’a prefăcut şi el în
superiore, educaţiune religioso-morală şi
acela, pe care lumea ’l avea în faţa ochilor . deprinderi în conversaţiune maghiară şi fluid. Englesii, din simţ religios, n’au lăsat
11
Prodlicţiune teatrală va arangia ti­
nerimea studiosă din Şinca-veohiă, Sâm­ Preşedintele: De ce aţi fixat o periodâ germană. să se verse din acel oţel tunuri, cpcându-şî,
2.
Locuinţă în etagiul istitutului în că acolo e mormântul unui om. Oţelul a
bătă, în 12 August n. c. în sala şcâlei con­ de trei ani pentru a spune, că nevinovăţia sale mari, sănătose şi luminose provăclute
fesionale. Venitul curat e destinat în favo­ vostră se va dovedi ? Dâcă eraţi nevinovat, cu mobiliar necesar. fost scos din topitore, răcit şi făcut un
rul şodlei locale. Intrarea: de personâ 60 trebuia să doriţi, ca acâstâ nevinovăţie să 3. Vipt întreg, şi anume, a) la dejun glob mare, care fu apoi sânţit şi înmor­
orucerî, de personă în familiă 50 cr. Su isbucnâscă mai curând. cafea cu lapte b) la amâdi 3 piese, Du­ mântat cu ceremonia. De-asupra mormân­
prasolvirile se vor chita pe cale qiaristică. Dreyfus: Dâcă am fixat cifra de trei mineca şi în sărbători, 4, c) la cină 2 piese. tului au ridicat o petră, pe care au scris
începutul la 7 ore sera. — Se va repre- ani e, cămi-se răspundea, că politica străină 4. Spălat, luminat şi încălrjit. In fiă- numele nenorocitului muncitor şi urmă-
senta comedia cu cântece în trei acte: se opune, ca să se facă imediat lumină şi oarc lună elevele vor lua câte o bae. torele cuvinte: „A căcjut jertfă muncei
„Smarandiţa, fata Pândarului", de J. D. oă nu puteam spera, ca adevărul să se cu- 6. Instrucţiune în fiert, spălat, călcatul sale". *
Movileanu. Personele vor fi representate noscă înainte de doi sâu trei ani. cu fierul, coptul pânii, tors, ţesut, curăţit,
grădinărit, croit, ducerea socotelilor econo­ Lupta în contra grindinei. De
prin d-nii: T. Pop, Emil Aldea, An. Mol- Preşedintele: Acâstă cifră de trei ani miei de casă, conservatul şi aşecfatul legu­
dovau, P. Macedon, J. Moldovan, d-şora nu ascundea 6re un gând ascuns. melor şi victualelor preste iârnă, îngrăşatul mult se vorbesce de influenţa detuuaţiuui-
Victoria Pop, d-na Josefina Fulicea, Cari- Dreyfus'. Nu, d-le colonel. animalelor, prăsirea şi ţinerea galiţelor eto. lor puternice asupra condensărei norilor
ton Muntean, G. Moldovan, A. Muntean. La cererile pentru primire e de a se şi s’a încercat chiar să se resolve, prin acest
După cererea comisarului guvernului principiu, problema ploii artifioiale; resul-
După producţiune va urma dans. alătura: estras de botez, testimoniu de pe
se declară şedinţa secretă cu 5 voturi con­
clasa absolvată, atestat medical despre să­ tatele obţinute în urma esperienţelor făcute,
tra 2, în timp de patru cjile, pentru comu­
Concert. Musica orăşenâscă va con- nătatea elevei, atestat de vaccinare şi re- au fost însă puţin înourajatore. Se pare, că în
nicarea dosarului secret. vaccinare.
a mâne, Joi, în grădina otelului „Po- formaţiunea ploii esistă o intervenţiune elec­
•mrde . începutul la 7 / 6re. Intrarea Nu s’a produs nici un incident la ter­ Concursele sunt de a-se înainta Prea- trică, oare jocă probabil roiul principal.
11
1
2
erl. minarea desbaterilor, care a avut loc la 11 veneratului Consistor Metropolitan în Bla- Partisanii acestei artilerii meteorologice şi
şiii, alăturându-se la fiă-care o marcă de
şi jumătate. pacinioe nu s’au dat însă bătuţi. Neputând
20 cr. pentru spedarea francată a resolu-
In timpul desbaterilor dela 7 August ţiunii. Dela cerere de primire nu sunt să provoce căderea ploii prin lovituri de
Revisuirea procesului Dreyfus. piaţa situată în faţa liceului era aprope de­ dispensate nici elevele, cari au mai fost în tun, au declarat, că ar fi reuşit să împede-
(Dina primă.) şartă. Pe la sfîrşitul audienţei o mulţime Internat. ce prin acest mijloc căderea grindinei ; in-
destul de considerabilă s’a grămădit fjg Direcţiunea Internatului venţiunea ar fi de sigur fârte folositore.
Alaltăerl în 7 August n. s’a început de fetiţe.
piaţă, însă s’a împrăştiat fără incidente. Când cjicein: să împedece căderea grindinei,
în Rennes revisuirea procesului Dreyfus. La
acâsta nu însemnâză, că la ameninţările bu­
6 6re diminâţa oraşul avea aspectul său buiturilor ar trebui norii să păstreze şi să
obioinuit; peste tot linişte, nu s’a produs IU a t e r a t«a r â.
Şcolele capitale române gr. or. ducă cu ei sarcina lor periculosă. Detuna-
nici un incident. Se aud numai câte-va stri­ Idei fundamentale în economia
din. Lugoş. Din Lugoş ni-s’a trimis „Ra­ politică. D-l Ioan Socaciu, vechiu profe­ ţiunile n’aravea alt scop, decât să turbure
găte de „trăiască armata! la trecerea ge­
14
portul pe anul şool. 1898-99“ al acestor sor la şcolele comerciale române din loc, starea norilor în momentul când se for-
neralilor Zurlinden şi Mercier.
şcole, redactat de d-1 învăţător Gecrge a scos de sub tipar o nouă broşură sub mâză grindina şi de a-i condesa în pică­
Deschidându-se şedinţa Dreyfus fu in­ Joandrea. In partea întâia se cuprinde o titlul de mai sus, fiind adausă în partea a turi de apă, înainte causina frigorifică ae­
trodus. Grefierul cetesce hotărîrea Curţei disertaţiune a d-lui Joandrea întitulată: doua şi o nouă teoriă sociologică, care con­ riană să potă începe fabricaţiunea grindi­
de cassaţiă şi raportul majorului d’Orme- „Studiul geografiei, importanţa şi metodul ţine lucruri de interes scienţific deosebit nei. In acest scop se întrebuiuţâză în Sti-
mai ales pentru specialişti. A cunosce ideile
soheville făcut cu ocasia procesului dela ei“, âr în partea a doua date şcolare, din fundamentale ale economiei politice este ria, în Carniolia, în Veneţia şi în Piemont
1894 şi arătând punctele de aousare. cari însemnăm următârele : fără îudoâlă de mare interes pentru ori un fel de mortiere, cari se pare, că aduc
Se procede la apelul martorilor. Câţi-va oare cetitor inteligent. Uu esemplar costă servicii forte bune. D. Ottavi, directorul
Şcolele capitale române gr. or. din
lipsesc, între cari Esterhazy. 65 cr. şi se pota procura sâu direct dela cjiarului agricol italian „II Coltivatera",
Lugoş stau sub suprema inspecţiune şco­ d-l a'Jor, în a căruia editură a apărut
După o suspendare a şedinţei, pre­ lară a Gonsistoriului din Caransebeş. Ele opul, sâu dela Tipografia „A. Mureşianu“. descrie întrebuinţarea acestui aparat şi asi­
şedintele cetesce o decisiune a consiliului constau din 5 olase de băieţi, 4 clase de * gură, că de trei ani n’a căcjut grindină
de răsboiă declarând, că nu e loc de a-se fetiţe şi pe lângă acestea încă alţi trei ani în nici o regiune provăcjută cu acest mr-
în­
filosofică
Propedeutica
pentru
amâna afacerea din causa lipsei mai multor de şcolă pentru fetiţe. Corpul învăţătoresc văţământul secundar, de Gregoriu Pletosu, terial special de arteleriă. In forma lor ele­
martori. constă din 9 persone, anume: Mateiă profesor gimnasial în Năsăud. A apărut mentară, aceste mortiere sunt compuse din
Preşedintele formulâză acum acuzarea Ignea (religiune), Amalia Lipovan, Ioan de-ocamdată numai partea I, care conţine tr’un mare oornet cu tablă grâsă, înalt de
psihologia empirică, cu un adaus: bucăţi doi metri şi mult mai larg la gură, ca la
în contra lui Dreyfus, care este acusat, că Vidu, George Joandrea, Constantin Liuba,
de lectură psihologică. Până la începutul
a predat agentului unei puteri străine do­ Ioan Stan, Eva Ogrin, Silvia Târziu şi basă; încărcătura e de 100 grame pulbere
viitorului au şcolar însă va apărâ şi partea
cumentele secrete menţionate în borderou. Maria Svetau (lucrul de mână şi croit.) II, logica. Preţul părţii I. e 80 or. de vânat; mortierul e aşecjat vertical şi
Dreyfus spune cu lacrimi în ochi: Numărul tuturor elevilor îuscrişl la aceste * ca sprijin îi servesce un bloc de lemn.
„Sunt nevinovat, precum nu încetez de-a şoâle a fost în anul trecut 299, şi anume Pin Istoria lumii, „tălmăcită de Aparatul e transportat, pe cât e po­
o spune de cinci ani, pentru oopiiî mei şi 169 băieţi şi 135 fetiţe. preotul Constantin Morariu din cartea nem- sibil, sub norul negru, care pregătesce grin­
pentru onârea numelui meu“. De încheiare ţinem să facem obser­ ţâscă a D rului Th. B. Welter şi întocmită dina. I-se dă foc şi în loc de grindină oade
pentru folosul poporului român din Buco­ plâie. După Ottavi, un mortier e de
Interogatorul acusatului înoepe acum. varea, că programa din oare am estras da­
vina , a apărut în editura „Deşteptării" ajuns pentru apărarea unui cerc în diame­
14
Dreyfus afirmă, că n’are cunoscinţă tele de mai sus, e tipărită în tipografia C. din Cernăuţi: partea a doua. Ea este scrisă tru; aşedând oomete de aceastea un chilo-
de desluşirile date cu privire la tunul de Trauenfellner din Lugoş, şi nu în tipografia tot atât de bine şi de uşor, ca şi partea metru unele de altele, un mic număr ar
120 scurt, pe care nu l’a văcjut nici-odată dieoesană din Caransebeş, nici în vre-o altă întâiîl, care a avut şi la noi mare trecere ajunge pentru a preserva o regiune forte
manevrând, sâu trăgându-se cu el. El nâgă tipografia românâscă, deşi spesele tipogra­ mai ales printre popor. Preţul 50 cr. (plus vastă. In tot caşul precedeul pâte fi încer­
de asemenea tote faptele relative le indis- fice se acoper din bani românescl... 5 cr. porto.) — Ou acelaşi preţ se mai pot
căpăta dela Tipografia „A." Mureşianu" şi cat fără multă cheltuială şi reuşita lui pote
creţiunile sale, la călătoriile sale în străi­ câte-va esemphre din partea întâio, adău­ aduce folose.
nătate şi la relaţiunile sale suspecte, care gând şi pentru acâsta 5 cr. porto.