Page 106 - 1899-07

BEDACŢIUjSEA, „gazeta“ i^e îi icare ijl.
Âdfflinistraţiuiiea şi Tipogralla. Abonamente ţentrn Austro-Uugaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe ud an 12 fI., pe şăse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori ne francate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
ae primesc. Manuscripte Pentrn România şi străinătate:
na se retrimet.
Pe un an 40 franol, pe şăse
INSERATE ae primeso la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
HIWSTRAŢIUHE în Braşov şi la
următrirolo Birouri de anunolurl: N-rii de Duminecă 8 franol.
In Viena: M. Dukes Nacnf. Se prenumoră la tdte ofi-
Hax. Auşanfeld A. Emerloh Lesner cielo poştalo din întru şi din
Hiinrloh Sohalok. Rudolf Mosse. afară şi la d-nii colectori.
A. Oppollka Nachf. Anton Oppellk. Abonamentul pentrn Braşov
In Budapesta: A. V. Qoldber- Adimnistrafiunea, Piaţa mart
q«r, Ekateln Bornat. In Ham- Târgul Inului Nr. 80, ei soit
burg.- Harolyl A Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şeat
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl.. pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond po o colină 6 or. Cu dusul în casă : Pe un si
şi 30 or. timbru pentru o pu­ 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai dose luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi insorţiunile
ceriu 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 166. Braşov, Vineri 30 Iulie (11 August).

Mu-i sentiment moral. resante şi preţiose, numai cât vin „Frăţietatea" din Arad. Germanii din imperiu în contra
prea târcţiu. Trebuiau se se facă dela
(Voci din pressa slavă). maghiarisării.
Adese-orî auc|im din sinul Ma­ început, când s’a inaugurat sistemul
u
ghiarilor plângeri şi tânguiri, că la persecuţiunilor contra majorităţii ce­ Narodni Listy , organul Cehilor Erăşl mare consternaţiune în Israelul
ei a decăzut moralul public. Unga­ tăţenilor acestui stat, a Nemaghiari­ tinerî, a publicat în numărul său dela 6 unguresc, şi foc şi pară în viţa sancuinică
ria a devenit unul dintre statele cele lor, căci bine trebuiau se scie pa­ Aug. un articul asupra toastului, ce l’a ţi­ a lui Arpad. Pe semne „prietinii" şi „ali­
mai demoralisate ale Europei, căci trioţii unguri, că resultatul ori-cărei nut contele Ştefan Tisza la banchetul din aţii" din imperiul german tot n’au „gingă­
înafară de Rusia şi Turcia, car! în persecuţiun! nu pote fi în ultima li­ Arad. Din articul transpiră, un fel de neîn­ şia" sâ le rabde t6te nazurile şi capriţiile
puterea absolutismului lor suprimă niă, decât desfreul şi suprimarea credere faţă cu noua schimbare de front a lor şovinistice. Şi actul demonstrativ al
totul şi nu lasă a se aduce la cu- sentimentului moral al celor ce au Tiszaiştilor privitor la naţionalităţi, şi esprimă „aliaţilor" îi dore cu atât mai mult, cu cât
noscinţa lumei cele ce se întemplă pornit pe acesta cale. îndoială, dâcă Ungurii vor înţelege „vocea emanâză dela o înaltă persână ofioiâsă,
tt
acolo, un alt stat de telul Ungariei Politica de maghiarisare a adus celui ce strigă în pustiă". „Narodni Listy dela un ministru german, şi mai ales cu cât
abia dâcă esistă în Europa întrăgă. cu sine protegiarea „şvindlerilor". vorbind în special despre Coloman Tisza, mai neputincioşi se simt ei în faţa măsu-
Aceste constatări se fac chiar Nu s’a căutat caracterul, ci „meri­ tatăl eroului dela banchetul din Arad, c}ice rei ministrului german, căci, — vă puteţi
din partea Maghiarilor, căci se află tele patriotice", car! au constat în că el (Coloman Tisza) a săvârşit crime mai închipui marea lor durere patriotică — pu­
şi între ei mulţi, car! s’au pus pe persecutarea a tot ce nu-i maghiar. grozave, decât omorul, asupra Slovacilor şi terea li-se estinde numai pănă la mărgini-
griji vecjend, câtă corupţiune, câte Pe aceştia i-au încărcat cu încredere Românilor din Ungaria, şi de s’ar scrie o tele „graniţe" ale ţârii.
defraudărî şi imoralitţ! se comit în şi i-au avansat la posturî înalte, în carte grâsă, totuşi n’ar ajunge pentru a is­ Nu e vorba, decât tocmai de cea mai
acest stat adese-or! din partea ce­ timp ce cetăţenii cinstiţi şi de ca­ torisi martiragiul îndurat de naţionalităţi. „patriotică" lege a lor, legea despre m&-
lor mai stimaţi membri ai societăţii racter, car! n’au voit a se lăpeda de „Politiic" (organul Cehilor bătrâni) ghiarisarea numelor topografice, âr „durul"
unguresc!. naţionalitatea lor nemaghiară, au publică o lungă corespondenţă din Sibiiu ministru este ministrul de interne al Saxo-
ce
„La noi“, c}i organul „parti­ fost pas de pas urmăriţi şi delătu- în oare în legătură cu toastul contelui Ti­ niei, ministrul de stat de Metzsch.
dei poporale , „nu acela se bucură raţî aprdpe din tote funcţiunile pu­ sza, discută cestiunea pasivităţii Românilor Foile ungurescl adecă publică o tele­
11
u
de stima omenilor, care-’ş! petrece blice, de-ar fi fost ori cât de ono­ a cărei abandonare „PesterLyod o pusese gramă din Dresda, îmbrăcată în doliu, în
timpul în muncă seriosă. pentru aşa rabili şi de capabili. în artieulul pe care l’am reprodus şi noi, care se vestesce, că ministrul saxon a dat
ca o condiţiă sine qua non a sănării ra­
ceva nu avem sentiment, ci aceia atrag Acesta s’a continuat şi se con­ o ordinaţiune, în sensul căreia tote autori­
porturilor maghiaro-române. Corespondenţa
atenţiunea societăţii asupra lor, car! tinuă tot aşa de treizeci de ani în- tăţile din Saxonia, în contactul lor cu Un­
esprimă părerea, că abandonarea pasi­
participă la tote chefurile, risipesc coce. Pe cât timp a fost vorba nu­ garia, vor ave să folosâscă oa şi pănă acum
vităţii din partea Românilor nu se va în­
din greu şi fac pe marele. Unul ca mai de naţiunile nemaghiare foile esclusiv numele germane ale localităţilor
tâmpla în curând. Autorul corespondenţei
acesta e considerat ca „domn“, mai unguresc! au tăcut; au tăcut îm­ din ţările coronei sf. Ştefan, şi nici decum
din „Politik“ încheie tficând, că „nu se
ales dâcă are şi amabilitatea de-a preună cu ele şi toţi bărbaţii poli­ monstruosităţile de numiri ungurescl fabri-
pote conta la âre-care participare a Ro­
sparge cu sticle de şampaniă feres- tici ai Maghiarilor. Der sistema a oate de când cu promulgerea „patrioticei"
mânilor la alegeri. Şi dâcă cu t6te acestea
'•î şi oglincji... Cei mai mulţi din- devenit şcolă, ea a adus între Ma­ legi, sub cuvântul bine întemeiat, că legea
unele (fiare maghiare dau ca faptă împli­
' aceşti „şvindlerî" sunt de fami- ghiari lipsa sentimentului moral, despre maghiarisarea numelor de oraşe, e
nită abandonarea pasivităţii din partea Ro­
„bune“, conexiunile cu persone contra căreia se plânge atât de amar valabilă numai pentru hotarele Ungariei,
mânilor, acâsta nu se pote considera de­
influinţă îi ajută se trâcă prin foia de mai sus şi ale căreia urmări şi nu şi pentru imperiul german.
şcolele medii fără nici o sciinţă, ace­ au început se se simtă pe tota linia. cât ca o simplă dorinţă, a cărei realisare Se pare că ordinaţiunea ministrului ger­
leaşi conexiuni le câştigă încrederea E trist, că avem se înregistrăm e daparte încă. Căci abisul ce desparte pe man a fost efluosul unei decisiunl luate nu
şi stima publicului şi-i fac se ajungă asemenea constatări. Porniţi odată Români de Maghiari e prea adene, decât ca de mult în acelaşi sens din partea reuniu-
chiar şi cel mai frumos toast se păta forma
la urmă în posturi corespuncjetdre. pe acest povîrniş, nu este greu de-a nei librarilor de pe întreg teritorul confe-
puntea de trecere“ . ..
Nimenea nu cutâză se critice acti­ pută prevede sfîrşitul, spre care par deraţiunei germane; âr amărăciunea „pa­
Narodnie Noviny* (organ na­
vitatea lor oficidsă şi astfel bunul a fi plecat concetăţenii noştri maghiari. r trioţilor" noştri e cu atât mai mare, cu cât
ţional slovac) nu dă nici un crecfământ
u
domn pote face ce vrâ . In cursul istoriei găsim popore mari sunt cele mai sigure prospecte, că ordiua-
vorbelor contelui Tisza. In Ungaria pressa
Aşa descrie foia ungurbscă sta­ şi puternice, încât tremura lumea ţiunea ministrului saxon va fi adoptată de
rea de ac}! a moralului public din­ de ele, der când îngâmfarea a su­ maghiară e în mâna jidovimii, care în- tote statele confederaţiunei.
tre Maghiari. Ea nu se miră, că în primat sentimental lor moral, steua fluinţâză asupra sentimentelor obştei ma­ Şoviniştii dela pressa maghiară în
ghiare şi asupra decisiunilor bărbaţilor po-
Ungaria defraudările sunt la ordinea li-a căcfut. urma tuturor acestora, firesce, nu pot, de­
litiol maghiari. Foia slovacă nu împărţă-
c}ilei, deore ce „lipsesce sentimentul Acesta e cursul firesc al natu- sesoe de loc credinţa, că „o eră de împăciu­ cât să-şi musce buzele şi să înghită ama­
moral şi sciinţa". rei, care nimic nu lasă neresbuuat. rul nod, şi în fine să-şi verse amărăciunile
Constatările acestea sunt inte­ ire" va urma în curând. în jalnice eremiade, de felul acesta: „Au

FOILETONUL „GAZ. TRANS". A doua di îmi spuse unul din colegii Intr’o călătoriă primii o epistolă da­ potă legăna în braţe chipul său întrupat:
săi din birou, că şi-a luat concediu, în mij­ tată din St. Louis. Epistola era a lui Bob; el devenise tată. „De-ai putâ tu vedâ" îmi
locul iernii, el, care pănă atunci obicînuia şi am perdut’o de pe atunci, căci altmin­ scria Bob în estasul său, „pe acest ceresc
Cate—Cate. să-şi câră cel mult patru-spre-<fece cfile, dâr trelea a-şl reproduce-o întrâgă. Nu pot îngeraş, cum îşi scote capul din periniţa
uumai în toiul verii, pe cari le petrecea deci relata, decât faptele, ce mi-le anun­ cu dantele, întocmai ca dintr’un nor! Ah,
De
apoi la nisce băi eftine de mare pe ţâr- ţase el. ce bucurii mă aştâptă de aci încolo: —
JPaul de Schdnthan.
murul engles. Bob devenise bărbatul Cate-Catei. cum se va fi făcut mititelul mai mărişor,
— F i n e . . — Incătrău să fi apucat acum? Când s’a căsătorit cu ea, era deja văduva am să-l dau pe mâna cumnatului meu, pa-
Placatele anunţară în fine plecarea Nimeni du soia. Oâte-va luni mai târ- unui bărbat, care sub numele de „artistul iaţul din circul cel mare al lui Meyer; aici
Mrs. Cate-Oatei, un eveniment, ce apăsa diu am aflat, că a abfis în scris de postul american" ani de-arândul umblase pe aco­ are să înveţe el ceva esoelent. Şi acum îţi
greu inima prietinului meu; nici când nu său. încolo rămase tot dispărut. perişul circului, pănă ce într’uua din dile strîng pretinesce mâna, scumpul meu amic,
văpusem m&i înainte ud om mai nefericit, Cercetările mele au adus pe toţi, la alunecă în jos, — firesce în cap. Din acâstă — Cate-Cate mă strigă; trebue să pleo să
ca prietinul meu Bob. câţi m’am adresat, în perplesitate; nimeni căsătoria răsăriseră doi copii, cărora Bob mă esercitez: astăcjî mă încerc pentru pri-
Contra obiceiului său purta acum un nu soia, der nici chiar presupune nu pntâ, le deveni acum tată. Cel mai tînăr — pre­ ma-oră ou patru globuri, — de altmintre­
guler, oare numai curat nu se părea, âr ce s’a ales din Bob. cum îmi scria pretinul meu cu deplină lea fac progrese uriaşe"...
barba lui era o ‘adevărată mirişte. Espre- — „De mult nu mi-a prea plăcut", cbcea mulţămire — toomai făcea pe omul şârpe, Aşa se termina epistola.
siunea feţei sale de altmintrelea atât de u n u l ; „o jale neesplicabilă îi rodea inima". âr cel mai mărişor, la espresa dorinţă a fe­ Inima lui Bob — care tot-dâuna fu­
cinstită, era înfricoşată, — el durmise două — „Probabil, câ-şl va face în urma ricitului său tată, se pregătia pentru arta sese o enigmă — mi-s’a înstreinat de atunci;
nopţi îmbrăcat şi înoâlţat. urmelor s â m ă ; de mult se putea observa de a vorbi din burtă. n’am mai autfit nimic de el.
Momentul decisiv se apropia tot mai nemulţămirea lui cu lumea aoâsta", afirma Despre celelalte relaţiunî familiare am *
mult, i-a trebuit să se sforţeze peste mă­ celalalt. aflat numai atât, oă tăicuţul Cate-Catei,
sură, pănă ce s’a determinat în fine, să-i Să-şi fi făcut Bob în adevăr samă? socrul lui Bob, ocupa la o menajeria am­ De câte-orl mă aflu în vre-un circ
scrie scumpului său trunchifi, înainte de ce Eu aşteptam în tot momentul, să-i bulantă postul onorific de îmblâncfitor de însă, mă apucă un sentiment particular de
Cate-Cate ar fi părăsit oraşul. Oe anume afle cine-va pălăria şi paltonul pe cheiul şerpi. nelinişte şi cu o înoordată atenţiune scru­
i-a scris, a rămas secretul său. Temsei, — eram deja gata să plec să con­ Afară de aceea din epistolă mai stră­ tez faţa fiă-cărui jongleur, să văd, nu care
Printr’o întâmplare am aflat, oă încă stat identitatea cadavrului. lucea fericirea unui tînăr însureţele, ama­ cum-va e bărbăţelul Cate-Catei?
în aceeaşi sâră i-a vorbit, — pentru pri- In acâstă nespusă încordare a trecut bila şi nobila mândriă a unui bărbat, care Trad. de ns.
ma-oră, eroicei din panoramă. un an de dile. de vro-o câte-va luni, avuse parte să-şl