Page 107 - 1899-07
P. 107
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 166.—1899.
remonstrat aşa-dâră în contra unei legi al Delcassâ la Petersburg n’a fost discutată budgetul său ordinar, fără a socoti cu tote 13 August. Dimineţa la 7 ore conduot
cătuite de parlameut şi sancţionate de re şi pregătită mai dinainte. Mortea recentă acestea cheltuelile estra-ordinare, de care festiv. Locul de concentrare înaintea foişo
14
gele maghiar . Er intenţiunea primordială a Ţareviciului obliga mai ales diplomaţia guvernul Cretei va mai pută ave nevoi© rului de foc, la 7 7 ore. Conductul festiv
2
a supărăciosei ordinaţiunl, fantasticii noş udstră la precauţiunl speciale. In sfîrşit cât-va timp, fiă pentru instalarea em’gra- va trece dela foişorul de foc prin parcul
tri şoviniştl o sciu interpreta în sensul trebuia să se ţie sâmă şi de convenienţele ţilor, fiă pentru crearea de nouă servicii
Rudolf, strada Porţii, strada Michael Weiss,
acela, că ministrul sacson ar fi voit să personale ale d-lui Muravie-w. Se pote afir impuse de progresele organisaţiunei insulei. piaţa Iosif, tîrgul cailor pănă la edificiul
„prooure îa mod indirect mângăere şi sa- ma deci, că voiagiul ministerului de esterne Lefurile miniştrilor şi ale funcţionarilor gimnasticei.
tisfacţiune cetăţenilor de naţionalitatea să- n’a fost im pro visat, piarele englese par a-se sunt aprope aceleaşi, ca ale funcţionarilor La >/,9 sfinţirea steagului în edifioiul
.sâscă din Ungaria, prin ceea-ce a comis o nelinişti, mai ales de consecinţele politice din Grecia . Fiiud-că însă, aceste lefurile
gimnasticei: a) sfinţirea steagului, b) bate
regretabilă erore contra complesanţei (sic !!) ale acestei deplasări. Totuşi este, natural ca sunt plătite în aur în Creta, funcţionarii rea cuelor, c) predarea pantlioei prin domna
internaţionale, care nu trebue nici când între două naţiuni aliate fiă-oarenouă seriă cretanl sunt mai avantajaţi, ca colegii lor Alesius şi 'luarea în primire din partea şe
desconsiderată între state, ce trăesc în ra de eventualităţi să necesiteze o schimbare din regatul elenic, unde basa e hărtia- fului Schuster, d) şeful predă steagul cor
u
porturi de prietiniă . de vederi mai precise. Dela încheierea monedă şi schimbul e forte considerabil. pului pompierilor.
Mai scii, de n’o fi aşa! alianţei franco-ruse situaţiunea politică s’a Aşa, fiă-care ministru grec are 800 de Eserciţiile pompierilor voluntari din
transformat în mai tote părţile globului. O drahme pe lună (preşedintele consiliului loc înaintea edificiului gimnasiului român.
diplomaţia înţelâptă şi pacînică trebue să 1.200) şi o trăsură plătită de stat. Miniş După eserciţiu defilarea pompierilor volun
Adunarea generală a Asociaţiunei. definâsoă şi să-şî dea sâmă cât mai deslu trii seu sfetnicii (cum sunt numiţi) cretanl, tari din Braşov, a pompierilor din comitat
şit de tote problemele nouă. D-nii Mura- n’au trăsură, cu care n’au oe face, dâr ei şi a pompierilor de gară pe dinaintea os
Con yo care.
view şi Delcassâ, într’un perfect acord, vor au fiă care lunar 700 de lei în aur, ceea- peţilor.
In sensul §§-lor 23 şi 26 din lucra fără îndoâlă asupra unora din aceste oe face 1.050 de drahme după cursul cjilei, La 1 bră banchet în sala concertului.
statutele „Asociaţiunii pentru literatura cestiuni. Acâsta însă nu pote fi decât în şi trebue să notăm, că viaţa la Atena costă La 5 ore şedinţa foudului regnicolar de
u
româno, şi cultura poporului român , se favorea păeei şi liniştei Europei. de două-orl mai scump ca la Caneea. De ajutorare. Sâra serată la „Pomul verde .
44
convocă adunarea generală ordinară a asemenea, magistratura cretană e mai bine
Anglia şi Germania. E aprope 14 August. Diminâţa la 7 6re: Eserci
Asociaţiunii la Deva, pe cjilele de plătită,- ca cea din Grecia. Preşedintele
sigur, că împăratul Wilhelm va face o vi- ţiile membrilor reuniunei regnicolare pe te
27 şi 2S August st. n. 1899, pe lângă Curţei de apel şi procurorul general au
sită împărătesei Victoria, piarul JDaily renul de eserciţii înaintea şi la stativul de
următorul v 800 lei lunar în aur, membrii acestei Curţi
Telegraph susţine acestă soire, ca perfect sărit. La fine demonstraţiune cu granatul
a
P r o g r a m : sigură şi cjiee, că toţi Euglesii inteligenţi 450 de lei, prefecţii aceeaşi sumă. Un de stins focul prin d-1 Rosner.
străin are cea mai mare lâfă în Creta.
Şedinţa I. sunt departe de-a vede un pericol într’o La 11 6re şedinţa iubilară a pompie
5 > Acesta e d-1 de Blonay, angajat în Elveţia
împăcare între Francia şi Germania; din rilor voluntari din Braşov în sala sfatului:
Duminecă în 27 August 1899 st. n. pentru a organisa finanţele insulei, şi care
contră, ei vor saluta cu plăcere acâstă îm a) Deschiderea şedinţei,prin d-1 primar, b)
la 11 ore a. m. O r d i n e a d e 4 i ; primesc© 25.000 de lei în aur anual.
păcare. Ea pbte mai curând să indispună pe Alocuţiune prin d-1 viceşpan. c) Raportul
1. Deschiderea adunării generale. 2.
Rusia. Trebue să se admită, că împăratul şefului despre activitatea de 25 de ani a
Constatarea delegaţilor presenţî. 3. Schelet ante-diluvian. La cărărni-
Wilhelm va tinde a da Germaniei o situa dâria dela Borbolya, în apropiere de Nagy- corpului, d) Alocuţiunea celor ce servesc
Raport despre activitatea comite
ţia mai însemnată pe mări, dâr e om de maros, s’a aflat la adâncime de opt-spre- de 25 ani prin viceşeful e) decorarea celor
tului central în anul expirat. 4. Ale
stat pentru a cunosce, că spre a ajunge 4ece metri un uriaş schelet de animal. S’a cu serviciu de 25 enî prin d-1 primar.
gerea comisiunilor de câte trei mem
aci nu trebue să nemulţămâscă puterea ma scos pănă acum şira spinărei, lungă de trei La 4 ore prelegeri practice în sala
brii: a) pentru esaminarea raportu
ritimă cea mai mare. Neînţelegerile din Sa- metri, er craniul se află încă în pământ. sfatului. Tot la 4 bre şedinţă a juriului. La
lui general; b) pentru examinarea
moa sunt un lucru prea neînsemnat pentru Scheletul a fost esaminat de profesorii 5 ore escursiune în Nou.
raţiociniului pe anul 1898 şi a pro
a împăreehia pe Anglia şi Germania. In Ludovic Bella din Şopron, Eduard Suess 15 August. La 7 bre diminâţa: pre-
iectului de budget pe anul 1900; c)
tote celelalte părţi ale lumei interesele dela universitatea din Viena şi Rudolf sentarea mandatelor în sala cea mică a
pentru studiarea proiectului de re
acestor două mari puteri merg paralel. După Hornes dela cea din Graz. Nu se scie încă, sfatului. La 8 bre şedinţă a congresului
gulament înaintat spre aprobare; şi
Anglia statul german are cel mai mare in ori de e schelet de mastodon, seu de ba reuniunei regnicolare în sala sfatului. îm
d) pentru înscrierea de membri şi
teres pentru menţinerea păcei. lenă. Profesorul Sues3 crede, că e rămăşiţă părţirea premiilor. La 7 2 escursiune la
încassarea taxelor. 5. Propuneri even 2
de vre-un animal din specia balenelor, fiind Sinaia.
tuale. 6. Raportul comisiunii pentru Procesul Dreyfus. In 8 August
că lipsesc© scheletului basenul şi crucea Bilete pentru festivităţi â 50 cr. se
înscrierea de membri şi încassarea consiliul de râsboiti a ţinut o şedinţă se
taxelor. cretă dela 6 6re şi jumătate pănă la 11 ore spinărei. Acâstă suposiţiune are verosimili află în biroul festiv, intrarea depositului
tate cu atât mai vârtos, că solul unde a general lângă pivniţa sfatului. Bilete pen
Disertaţiunile intrate se vor ceti şi trei sferturi diminâţa. Sala de audienţă fost aflat scheletul, e compus din năsip de tru banchet 2 fi. tot acolo, dâr numai p>ănă
a
după amâcjr l timpul numit de pre- era complect isolată. Singuri membrii con mare. în 10 August. La banchetul festiv vor fi
sident în ccnţelegere cu adunarea siliului de răsboiii, judecătorii suplenţî, forte bine vădute şi damele.
generală. Dreyfus şi apărătorii lui asistau la audienţă. 0 ploia de gândaci a cădut şi anul La escursiunea în Sinaia potparti"'
Căpitanul de gendarml, însărcinat cu paza acesta Dumineca trecută în Bucuresci. Mai
Şedinţa II. şi nepompierl şi dame, biletele însă a
L
J 5 lui Dreyfus, a fost invitat să se retragă. ales în strădile luminate cu electricitate le scotă pănă în 12 August în biroul o
Luni în 28 August 1899 st. n. Audienţa a fost consacrată în mod esolusiv s’au grămădit neguri întregi de insecte. şeuesc de călători.
la 10 6re a. m. O r d i n e a d e 4 i : esaminărei dosarului secret asupra că Trotoarul de pe bulevardul Elisabeta şi al La conductul festiv vor lua parte nu
1. Rapdrtele comisiunilor exmise în ruia generalul Chamoin a dat esplicaţiunile. Academiei a fost învălit cu un formal strat
şedinţa primă. 2. Defigerea locului Audienţa a fost amânată pe diua următore. de gândaci. mai pompierii.
pentru proxima adunare generală. Consiliul n’a luat cunoscinţă diminâţa, de Braşov, în 3 August 1899.
3. Disposiţiunî pentru verificarea pro cât de-o parte numai a dosarului secret. 4 0 scenă tragi-comică s’a petrecut în Comitelui festiv.
ceselor verbale. 4. încheierea adu Totul se mărginesce la o simplă espunere Dumineca trecută într’o localitate din apro
pierea oraşului Praga. CâţI-va bioicliştî intre-
nării generale. a generalului Chamoin. Âsociatiimea în Turda.
prinseseră o escursiune în frunte cu comer
Se observă, că eventualele di-
ciantul K. din Kizko"w. Tocmai în momentul Jurul Turdei, 9 August n.
sertaţiunî şi propuneri au se fiă pre- când societatea escursioniştilor sosi în Kla-
sentate presidiului Asociaţiunii (în SC1RILE DEL EL nowit-z, să repedi din uşa unei căsuţe din Adunarea. O adevărată sărbătore na
!
Sibiiu, Strada Morii Nr. 8) în scris — 29 Iulie v capul satului un bosniac cu doi urşi vigu- ţională a fost (Ţua. de 6 Aug. pentru Ro
e
cu 8 4il > &r eventualele interpela- mânii din Turda şi jur, în care şi-a ţinut
Proces de pressă? Cetim în „Tri roşî, pe care abia îi mai putea ţine în frâu.
ţiunî cu 3 4il înainte de adunarea desp. XXXIII (Turda) adunarea sa.
Q
14
buna dela 10 1. c.: „AdI s’a înmanuat re Comerciantul din fruntea convoiului la
generală. încă înainte comitetul despărţămân
dactorului nostru responsabil, d-lui Andreiă acâstă neaşteptată întâlnire într’atâta se
Din şedinţa comitetului central Balteş, o citaţiune, prin care e provocat îngrozi, încât făcând o puternioă sucitură tului a lansat pe la inteligenţa din Turda şi
al „Asociaţiunii pentru literatura ro a-se presenta în 19 August la judele de la stânga, se pomeni drept în lacul din apro jur un apel, rugându-o, ca să-i dea con
mână şi cultura poporului român“, instrucţia Godri Sândor. Asemenea şi d-lui piere. Norocul a fost, că i-s’a putut da aju cursul său şi să participe la adunare în
ţinută în S i b i i u la 3 August 1899. Dresnandt era să i-se înmanueze o astfel tor la timp, dâr spaima a fost la început număr cât se pote de mare. Glasul comi
tetului a aflat răsunet la tot Românul,
Şliîliţiu m. p., Dr. Ren m. p., da citaţiune, dâr densul nu mai e în Sibiiu. ou atât mai cumplită, cu cât tocmai cei care portă )a inimă luminarea şi cultivarea
preş. ad-hoc. secretar II. De sigur avem în prospect un nou proces doi urşi deteră grămadă peste el în apă ţăranului român.
de pressă, reclamat de — era nouă! 44 şi-l mântuiră din valurile primejdibse. Pe
Preoţimea gr. cat. aprope întrâgă, o
semne înfiorătorele dihănii n’au fost cu
Disolvarea unei reuniuni slovace- parte din învăţătorime şi întrâgă cealaltă
Revistă externă. patru piciore, oi numai cu două, şi cei doi
Ministrul unguresc de interne, bag’ sâmă inteligenţă a luat parte la adunare. S’a re
flăcăi, cari se îmbrăcaseră în pei de urs,
Călătoria lui Delcasse la. JPetet's- pentru a da o nouă dovadă de „eonoilia- marcat însă absenţa preoţimei gr. or., ceea
14
burg. întrâgă pressă francesă şi străină se ţiune faţă cu naţionalităţile, a disolvat nu voiseră decât să amusese publicul din ce cu durere a accentuat’o unul dintre
incidentul constituirii unei societăţi de în-
ocupă acum de călătoria la Petersburg a prin ordonanţă reuniunea slovacă „ Matica fraţii gr. or. presenţî. Ar fi bine şi ar fi
frumseţare.
u
ministrului frances Delcasse. Pressa en- SlovensJca , pe motiv, că activitatea ei nu co- timpul, ca să lăsăm la o parte gărgăunii
glesă este forte îngrijată şi esprimă temeri răspunde scopului indicat în statute şi că ea confesionalismului, precum şi tote neînţele
44
relativ la consecinţele politice ale călăto s’ar ocupa cu „politică anti-patrioticâ şi Jubileul pompierilor din Braşov. gerile când e vorba de căuşele nostre pu
u
44
riei ministrului Pranciei. Times a spus ar tipări cărţi şi broşuri „oontrare statului blice, şi să punem umăr la umăr, să lucrăm
n Programul festiv.
44
chiar, că Ţarul Nicolae ar ave intenţia de-a şi „trădătbre de patriă . din răsputeri, ca să ridicăm şi poporul ro
abdica, şi că obiectul călătoriei d-lui Del 12 August. Primirea ospeţilor la gară.
mân la nivelul de cultură al celorlalte na
44
„Prinţ — Miinster . Agenţia „Reu-
casse ar fi să împedece acâstă hotărîre. Binevenrarea lor prin şeful reuniunei. In ţiuni culte ale Europei. Scopul însă nu ni-1
ter“ anunţă, că ambasadorul german din
„Le Temps din Paris, care pote fi privit, trarea în oraş şi încuartirarea. vom ajunge, decât lucrând împreună fără
44
Paris, contele Miinster, a fost ridicat la ran
ca oficiosul ministerului deesterne alFran- La 6 ore şedinţă a comitetului reu deosebire de confesiune, căci „unde-i unul
gul de prinţ, drept recunoscere a meritelor
44
ciei, publică următorele: „Pressa francesă niunei în sala cea mică a sfatului. La 7y nu-i putere etc. şi „unde-’s doi puterea
2
ce şi-li-a câştigat prin activitatea desfăşu
44
şi străină se ocupă de călătoria d lui Del serenadă doronei Alesius şi şefului K. Schus- cresce, şi duşmanul nu sporesc© .
rată la conferenţa de pace din Haga.
casse la Petersburg. S’a vorbit de-o depla ter. La 9 bre sera de cunoscinţă în casa Asemenea a absentat poporul de rând
sare grăbită. Călătoriile precipitate nu sunt urganisarea Cretei. Acum când ser de tir. Bineventarea ospeţilor prin d-1 pri chiar şi din Turda, escepţie făcând comuna'
de loc în obiceiurile diplomaţiei şi ar tre viciile administrative sunt definitiv consti mar Francisc Hiemeseh în numele oraşu Mischiu, care s’a presentat în număr fru-,
bui să cunoscem rău tradiţiuuile curţei tuite şi fuucţionâză în mod regulat, fiă- lui, şi prin d-1 Heihrich de Greissing, din mos conduşi fiind ţăranii de preotul lor
ruse pentru a-ne închipui, că mergerea d-lui care departament din Creta pdte stabili partea pomperilor voluntari din Biaşov. Luca.
