Page 108 - 1899-07
P. 108
Nr. 166—1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3
Adunarea s’a ţinut îd biserica gr. cat. In pausă musica ne amusâ cu mai multe patru ofiţeri. Vor fi citaţi şi câţî-va Pe acele timpuri Berlinesii vedeau cu ochi
din Turda-veehiă, care era îudesuită de cântări naţionale şi s’au rostit şi toasturi martori din ancheta Quesnay de buni pe străinii, cari se aşetjan în oraşul
public ales, presentându-se îd număr fru însufleţite, dintre cari remarc pe al preşe Beaurepaire, precum şi un funcţionar lor şi cu deosebire pe cei ce mergeau din
Paris. La început lui Leonard nu-i conveni
mos şi domnele şi drăgălaşele domnişore. dintelui Oodarcea şi pe al advocatului Dr. din tribunalul dela 1894, care a ve-
tocmai acest lucru. Cum să părăsescă el
înainte de şediuţâ s’a servit parastas pentru Pătăcean. cjut pe Dreyfus la femeia Bodson, Parisul atât de plăcut lui şi cu deosebire
„preşediuţii, întemeietorii şi binefăcătorii După pausă s’a continuat dansul cu acea damă din Champs-Elyssee, des pe — Oliveta? Sfătuit însă şi de Oliveta,
44
Asociaţiunii de cătră pr. on. d. Artemiu aceeaşi animaţiă. Jocurile de colonă au pre care a fost vorba la ascultarea Leonard părăsi trist ţărmul Senei şi-l schim
Oodarcea protopop, asistat de doi preoţi şi fost dansate de câte 60 păreehl. Costumul de atunci a lui Dreyfus. Va fi as ba cu ţărmul rîului Spree. Unohiul nu l’a în
şelat, deore-ce el avea cei mai buni muşte
nn teolog lector. nostru naţional, regret, n’a fost representat, cultat şi comerciantul Muller, care
După finirea parastasului s’a cântat decât prin d-şorele: Pop din Oeanul-mare susţine, că a veţut în budoarul din rii şi cei mai mulţi dintre ei luară iute în
considerare arta tînărului Leonard, aşa că
„împărate cereso şi apoi preşed. Oodarcea şi Sâmpălean din Trit, cari au atras aten Potsdam a împăratului german un pe când unchiul se îngrija de încălţămintea
u
printr’un discurs frumos a deschis adunarea. ţiunea tuturor, ba pote şi inimile multora. esemplar din „Libre Parole , în care muşteriilor, pe atunci nepotul se îugrija de
44
Vorbirea însufleţită a preşedintelui se pote Peste tot tinerimea şi-a petrecut forte bine, era scris un articul despre arestarea frisura domnilor şi damelor celor mai ele
gante din Berlin.
resuma în cuvintele interes şi muncă pentru aşa că abia cjiua s’a depărtat publicul. lui Dreyfus şi în care mai multe
44
Numele „Leonard deveni în curând
literatura şi cultura poporului român. Toţi Publicul pote fi satisfăcut, căci pe pasage erau subliniate cu creion renumit şi arta sa era căutată de cele mai
au ascultat cu atenţiune înoordată vorbirea lâugă orele plăcute de distracţiă a dat şi venăt. înalte persone. Şi ca să fiă pe deplin fe
preşedintelui, care scie vorbi atât de fru un ajutor despărţământului nostru, care şi a ricit, numai un lucru îi mai lipsea: să fri-
Constantinopol, 9 August. Aici
mos, mişcător şi pătrundător, încât întreg propus a înfiinţa biblioteci, după cari atât seze un cap încoronat.
s’a dat de urmele unui nou complot
publicul a erupt în lungi strigăte de „să de mult iusetâză Românul. Nespus de mare îi fu lui Leonard,
contra sultanului. S’au făcut o mul
trăescă. u Comitetului despărţământului nostru bucuria,, când într’o (fi regina îl chiămâ la
ţime de arestări. sine. Se- ’nţelege, că curtea Regelui Fri
După vorbirea preşedintelui urmâză îi doresc împreună cu întreg publicul, ca
celelalte puncte din program, cari tote s’au să mârgă înainte pe calea începută cu Roma. 9 August. S’a răspândit derio Wiihelm nu era ca a lui Ludovic XV,
dâr curte regală totuşi era. La ora numită
desbătut cu obiectivitatea cuvenită. D-l acelaşi sucoes, pe care l’a avut acum. soirea, că Papa s’a îmbolnăvit grav Leonard se presentâ la palat ou spada la
secretar JDr. Eugeniu Pătăcean, înainte dea ■silian. în urma marilor călduri. Erî şi acjî o parte şi cu pălăria treiunghiulară sub-
ceti raportul general al comitetului, în cu a ameţit în repeţite rendurî. Doc suoră. El fu introdus. Sub mânile lui ar
vinte frumâse şi mişcătdre arată scopul C o B v o c a r e . torul Lapponi a fost chiămat tele tistice cresoeau celea mai fantastice iri
suri : părul înaltelor dame de ourte a fost
Asociaţiunei însufleţind publicul pentru el grafic la Roma. peptenat, împletit, pudrat, ridicat şi ţuţuiat
Asemenea şi d-l cassar N. Raţiu în cuvinte Membrii fundatori ai înfiinţândului de-asupra frunţii, aşa de frumos şi aşa de
bine alese şi potrivite, face apel la inteli institut de credit şi economii societate pe încântător, încât Leonard secera cea mai
genţa din Turda şi jur, ca să lase la o acţii „Haţiegana“ în Haţeg, (ung. „Haţie 8L i ( e r a t u r&« mare laudă. „Fără să voescl, te simţi
44
parte indiferentismul, ce-1 pdrtă faţă de gana" tskârâk- âs hiteliubezet reszveuy- pilele acestea a apărut „Partea a Vl-a par’că ai fi la Versailles , observâ o damă
de onore pe deplin mulţumită. Şi aceste
cultivarea poporului român, şi când e vorbă târsasâg, Hâtszegen,) având în vedere, că Din Memoriul lui îosif Sterca Şiuluţiii observări pentru Leouard erau cele mai
44
de ridicarea ţăranului să părăsescă neîn fundarea institutului e asigurată prin subscrie de Cârpeniş , membru fundator şi membru mari distmcţiunl. Frisura reginei însă îi
ţelegerile şi punând umăr la umăr să lucre rile de acţii în conformitate cu prospectul dat în comitetul „Asociaţiunei pentru literatura succese mai bine, decât tâte, şi oonsciinţa,
română şi cultura poporului român etc.
44
pentru ridicarea lui din ţărină, căol puteri în 23 Martie-1899 st. n., aşa De luăm voiă a Sibiiu, Tipografia lui W. Kraft 1899. Prin că el a frisat uu cap încoronat, îl încuraja
are destule atât în Turda, cât şi în jur, defige adunarea generală constituantă pe 31 publicaţiunea acesta — care se estinde pe mai mult îd amorul său.
Leonard tocmai îşi isprăvi lucrul şi
cum pote alte de9părţăminte nu au. Şi August 1899 st. ti. la 10 ore a. m. în loca 295 pagine, tipar condensat, volumul având era pe aci să plece, când de-odată se aucji
aducendu-le aminte de fala, ce a simţit’o litatea Asociaţiunei de anticipaţiune şi cre format 8° mare — domtrul îosif Sterca o voce aspră, care produse nu puţină sur
44
când au putut saluta în mijlocul lor adu dit „Haţegana în Haţeg, la care d-nii Şiuluţiii face un preţios serviciu literaturei prindere la cei presenţî.
nostre istorice. „Memoriul" partea VI, care
narea generală a Asociaţiunei, îndâmnă subscriitorl de acţii sunt cu totă stima in cuprmde 16 capitole, este o continuare a „Ge vrea să însemne acestă mascarrdă
u
ea să stărue spre a pută cât mai curând vitaţi a participa în personă sâu prin pla „Memoriului d-sale, din care 5 părţi au aici ? Bărbatul, care pronunţă aceste cu
14
pune din nou în uimire atât pe ai noştri ni potenţi at. apărut deja, şi, după cum se indică la finea vinte era a persână înaltă uscăciâsă. Pe
cap avea o pălăria de pîslă şi subsuoră un
cât şi pe străini printr’o splendidă primire In cas dâca la 31 August a. c. nu lucrării de faţă, va urma şi partea Vil-a. baston cu mâner de os de fildeş. Era re
s’ar presenta membrii de ajuns, spre a pute Deşi o parte din publicaţiunea acâsta a
a Asociaţiunei în mijlocul lor: să arate apărut prin (fiarele şi revistele române de gele Frideric Wiihelm I. Regina gânga-
aduce concluse valide, se defige a 2 a adu
străinilor, oă Românul nu mai dârme, ci dincoce, materialul ce cuprinde „Memoriul vind începu a se scusa, vorbind de o au
44
s’a tredit din letargiă şi e consciu de sine. nare generală constituantă pe 27 Septem- partea VI-? are cu atât mai mare valore. dienţă în care avea se primescă pe noul
De mare însemnătate a şi propunerea vre 1899 st. n. la 10 ore a. m. în locali cu cât d-nul Şuluţiă dă într’un volum fru ambasador franees. — „Eşti nebuuă, Ma-
44
d-lui Valeriu Moldovan, ca să se înfiinţeze tatea sus amintită. mos rodul muneei sale literare. Notăm, că dam , întrerupse regele, „şi orecjl D-ta,
44
broşura de faţă s’a publicat în 500 esern- că aşa liniştit, pot vodâ mascarada d-tale?
biblioteci poporale, care propunere s’a primit Obiectele de pertractare sunt: Apoi întorcându-se spre Leonard continuă:
plare. Cei ce posed biografia lui Iancu, au
,
~ aro însufleţire. 1. Constituirea edunărei generale prin neapărată trebuinţă de acest „Memoriu , „Tu ai făcut un lucru frumos — dâr şi
44
1 N. Raţiu propune, ca din prooen- alegerea unui preşedinte, a unui secretar Preţul ei este de 1 fi. 25 cr. esemplarul, fbrte ndicul. După părerea mea însă, acum
_ ămân la despărţ., din taxele de şi doi scrutinătorl. plus 10 cr. porto. Se vinde la librăria vei face lucrul cel mai frumos: îţi ordon,
m<- şi din venitele petrecerilor, ce se 2. Constatarea subsoriitorilor de acţii W. KrâJffo îu Sibiiu. D-nul Şiuluţiă dă- ca pe tote damele aoi presente, numai
presenţî în personă, sâu prin plenipotenţî, ruesce 200 fi din preţul broşurilor pentru decât să le tuudl pănă la piele. încât
vor aranja cu ocasiunea ţinerii adunării 44
şi deschiderea adunării prin preşedinte. „Casa naţională , âr restul pentru alte sco te privesee pe d-ta Madam , adause re-*
44
despărţământului, să se cumpere la sate cele geie, îodreptându-se spre regină, „vga^
3. Raportul fundatorilor, şi depunerea puri filantropice. Recomandam publicului
44
de lipsă pentru copiii miserl de şcolă. — socotelilor, respective constatarea subscrie- nostru cu totă căldura ace-ta valorosă pu- să te eschid dala adâstă fyOcedură ."
In fine cere dela comitet, ca să facă a se rei legale a capitalului social designat în blicaţiune. T6te rugările şi protestele au fost za
44
trimite delegaţi la sat?, în mijlocul popo prospect, şi asigurărei prin plătire. * darnice. După-ce acâsta „esecuţiune j ,
J0
rului, ca acolo să-i vorbâscă după price 4. Pertractarea şi votarea statutelor şi L. Idei fun ăa-inentale iu economia, piaciiU fu îudepl—;ţ*, j-so-eiy di ) j Leo
u
S6
perea lui, însufleţindu-1 pentru cultura na decidere asupra stipulaţiunilor din prospect. politică. D-l Joan Suicaciu, vechiei profe nard : „Tot lucrul, îşi are răsplata. Ce ţi-a
4
44
ţională. 5. Decidere privitor la constituirea, sor la şOoiele comerciale române din Joc, dat regina pentru ei?- — „Rece taleri!
seu neconstituirea societăţii, şi începerea — „Intr’adevâr Madam, d-ta nu eşti prea
S’au cetit şi două disertaţiunl, una ă a scos de sub tipar o nouă broşură sub marinimosă, tînărul aoeşta îşi va face bune
activităţii. titlul de mai sus. fiind adauşă îu partea a
d-lui când. de adv. V. Moldovan despre păreri despre curtea n o s t r ă ! — „Sire...
6. Presentarea cohcltisului fundatori doua şi O nouă tcor/â sociologică, care con
44
^Clain, Fineai şi Petru Maior“, alta de d-l eu am fost de părerea... gângăvi Re
lor privitor la denumirea direcţiunei insti ţine lucruri de interes Scienţific deosebit
jurist G. Pătăcean despre istoricul Asocia- tutului. mai ales pentru specialişti. A cunâsce ideile gină. „Etă, tinere, eil YC'ă să fiu mai
ţiunci; ambele au fost interesante, er diser- 7. Alegerea comisiunii de suprave fundamentale ale economiei politice este darnic şi serviciile taie le voiă plăti mai
bine. Cu cât îţi sunt dator pentru îndepli
tanţilor le mulţămesee preşedintele în o ghere. fără îndoâlă de mare interes pentru ori nirea poruncei mele ? u
vorbire frumâsă. care cetitor inteligent. Uu esemplar costă
8. Decidere relativ la responsabilita -- „După voinţă, Sire , gâugăvi fri
44
Membrii s’au înscris 84, din cari ma tea fundatorilor şi ab-'olvarea acestora. 65 cr. şi se pote procura seu direct dela
d-l autor, în a căruia editură a apărut serul. — „Eşti mulţămit cu 25?“ — „Da,
joritatea ajutători. Acâsta a fost prima 9. Designarea foilor (diarelor) pentru opul, seu dela Tipografia „A. Mureş!auu“. Sire , răspunse Leonard, plecându-se pănă
44
adunare sub acest comitet. Ea a succes publicarea afacerilor societăţii. la pământ... „Auleo, auleo, auleo .. .“ şi
peste aşteptare, şi sperăm, că adunarea în 10. Eventuale propuneri. bastonele regelui cădeau ca grindina desă
anul viitor se va ţinâ în Ceanul-deşert, ca 11. DisposiţiunI pentru verificarea V A R I E T A T E . pe spatele strîmbe ale artistului, numărând
procesului verbal. forte liniştit şi încet: „Un taler, doi ta
atât mai uşor să-şi ajungă scopul. Şedinţa leri . . . “
s’a finit aprope de 6 ore d. a. Ilateg, 5 August n. 1?99. Friserii de peruci. Era prin anul Leonard era bun bucuros, oă a putut
1730. Regatul Prusiei era stăpânit de re
Zeno. Fundatorii. scăpa cu pielea întregă din palatul regal
gele Friderio Wiihelm I. ou reşedinţa în 44
Berlin', âr sceptrul modei îl purta Lubiu, şi îndată şl-a pachetat t6tâ „averea şi a
Turda, 9 August n. friserul curţii franeese la Paris. Pe acel părăsit Berlinul, reîntorcendu-se la măestrul
său la Paris.
timp Dubiu era cel mai mare artist îu ale
Petrecerea. In sâra de 6 August n. Singura lui dorinţă a fost împlinită:
Rennes, 9 August. Desbaterile frisatului şi arta lui n’a fost de nimeni
■comitetul despărţământului XXXIII (Turda) intrecută. Friserii de peruci pe aoele tim el a frisat un cap încoronat şi acâsta era
secrete s’au continuat şi acjî. Borde-
&\ Asociaţiunei a aranjat o petrecere, al puri erau consideraţi, c-a adevăraţi artişti, şi destul pentru viitorul său. Fostul lui măas-
roul a fost depus erî la cassa „Cre tru era pe deplin mulţămit şi Leonard
cărei venit a fost desţinat pentru înfiin numai societatea lor se bucura de privilegiul
44
dit Lyonais din loc, de unde acjî, de-a purta spadă. Intre învăţăceii artistu a devenit ginerele şi moştenitorul lui. —
ţarea de biblioteci poporale. Ou dor aş Despre dar&Yera, ce a avut’o Leonard cu
teptam acestă sără spre a ne întâlni fraţi pe lângă pază strictă, a fost dus ârăşî lui Lubin se afla şi un tînâr Irumuşel şi regele Wiihelm, se înţelege, el tAoea* şi
în sala desbaterilor. Naţionaliştii au elegant, cu numele Leonard. Acesta era în-
de acelaşi sânge, a ne saluta împrumutat îndrăgit în arta măestrului sâu, dâr nu mai când cine-va vorbea despre sgârcenia re
aranjat acjî o demonstraţiă în contra
şi spre a vede pulsul filantropic al inteli puţin îndrăgise el şi pe fata acestuia, fru- gelui; dioea: „Tocmai contrarul, domnii
lui Dreyfus. Când Dr’eyfus fu con mei, eu la timpul său am avut ocasiă să
genţei nostre, reclamat de împrejurările mo-a Oliveta, o copilă fermecătore de 16
timpului. dus dela liceu, > o 4nare mulţime ani, cu nesoe buze de ceraşe şi ochi de cunosc pe regele Wiihelm, ca pe cel mai
44
de popor strigă asupra lui: „Etă Glaucopis. Artistul Lubin îusă declarase darnic dintre toţi .
Fiind timpul favorabil, o cunună
trădătorul!“ Miliţia a intervenit în sârbătoresce, că numai acela va fi moşte
forte fruihosă de domni şi dame din tote nitorul sâu, care mai curând sâu mai târ-
dată şi a împrăsciat pe demonstranţi.
olassle societăţii române s’a întrunit diD (Jiu va pute dovedi, că a frisat vr’un cap .Rectificare. In numărul nostru (164)
depărtări destul de mari în sala otelului Borderoul fu desbătut ieri pănă încoronat; acesta era condiţia pentru acel, de alaltăerl s a strecurat o greşâlă de tipar
1
„Central * din loc, încât pe toţi ne-a sur la al 44-lea document. Se crede, că care voia să i fiă ginere ... la notiţa despre despărţământul Dicio St.-
prind numărul cel mare al ospeţilor. Pe şedinţele’ publice nu vor începe mai Intr’o cli Leonard primi o epistolă din Mârtin al Associaţiunei, cfi°endu-se „Des
44
trecerea a fost la culme animată. Primul curend de Lunia viitore. Berlin; era dela unchiul sâu, un cismar părţământul XXXIII ... eto. îu loc de
onest, care se stabilise acolo. Unchiului îi XXXII (33)
dans a fost: „Hora", la care am văcjut Preşedintele tribunalului a dat mergea bine, şi tocmai de aceea îşi chiemâ
înşiraţi tineri şi bătrâni în număr mare. ordin se fiă citaţi, ca martori noi, şi nepotul, ca se se aşede şi el îu Berlin.
