Page 11 - 1899-07

Pagina. 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 144—1899.

întâmpla, dâcă parlamentul austriac nu va grăbit a interpela atunci guvernul şi a cere anul 1854. La cerere liste mari ilustrate, coţinând
putâ să oonlucre la cestiunea acâsta? D’apoi pedepsirea vinovaţilor ? preturile gratis. Depos’te în Braşov la P. Jeke-
l’us, F Kelemen, Victor Rotii Farmacişti. Teutsch
cu cuota ce va fi, dâcă comisiunile, ungară Etă de ce am mai cjis înainte, că pentru - 2 (14) Iulie
şi Tartler, D. Eremias nepoţii,
şi austriacă, îşî vor lua adio fără de a fi a-se putâ îndrepta relele pe acest teren, nu
„Patria" erăşî confiscată. Numărul
ajuns la vre-un resultat? Mai este apoi ces­ ajung fărimăturl de reforme, ci trebue mai de Miercuri (12 Iulie n.) al „Patriei" din
tiunea reformei legei de apărare. pe sus de tote sentiment de dreptate şi Cernăuţi a fost din nou confiscat, acum Jubileul pompierilor voluntari din
Stă tot atâtea cestiunî, cari turbură eohitate, oarl singure pot înfrâna pornirile pentru a 14-a oră. Censura a eliminat Braşov.
y
liniştea domnilor dela cârmă deja de pe brutale şi dorul răsbunării. oâte-va pasage dintr’un articul întitulat
Programul festivităţilor, os se vor ţinâ
acum, când nici n’au avut încă prilej de a „Pax vobisoum" în oare, polemisând cu
dela 12—15 August n. 1890 din inoidentul
gusta binefacerile timpului de vacanţă, ce oficiosa „Bukovinaer Nachrichten", se arăta
O broşură, politică despre cestiu­ congresului regnicolar al pompierilor şi al
s’a dat deputaţilor prin resoript prea înalt asupra situaţiunei Românilor bucovineni în
nea Orientului. Ou iscălitura Garlof a iubileului de 25 de ani al corpului pom­
pănă la 28 Septemvre a. e. asămănarea cu cea a Germanilor din Bu­
apărut în Nissa în limba franoesâ şi în pierilor voluntari din Braşov:
covina.
Petersburg în limba rusâscă o broşură po­ 12 August. Primirea âspeţilor. Inouar-
litică asupra cestiunei orientale în secolul Noue manuscripte ale lui Emi- tirarea. Sâra la 7 ore serenadă. La 8 6re
Stări asiatice. al 19-lea. Autorul vorbind despre resol- liescu. „Epoca" scrie nrmătârele: Uu co­ întrunire de cunoscinţă în casa de tir.
varea oestiunei orientale c)ice, că acâsta re- respondent anonim ne scrie, că manus­ 13 August. Diminâţa la 7 ore conduct
Barbaria săvârşită în Moosa, comit.
solvare se va putâ face numai prin desfiin­ criptele rămase dela Eminescu, manuscripte festiv. Adunare în sala de gimnastică. Con-
Oomarom, despre care am vorbit în numă­
ţarea Ungariei. Broşura conţine multe ade­ cari se perduseră un moment, s’au găsit, duotul va porni dela şcâla evang. de fetiţe
rul nostru de erî, faoe să se reamintâsoă
văruri usturătâre asupra Maghiarilor, din sunt în păstrarea unei persâne „forte cum şi va trece prin: târgul cailor, piaţă, strada
cuvintele baronului Paul Szennyei, care îna­
care pricină ministrul unguresc de interne se cade" şi că vor fi date încurând la vămii, bulevardul Rudolf, strada porţii,
inte cu trei-fjecl de ani a tjis într’un dis­
a luat măsuri, ca răspândirea ei să fiă ivâlă. Aceste manuscripte conţin după scri- piaţă, strada Hirsoher, strada orfanilor, şcâla
curs politic al său, că în Ungaria esistă stări
opi’ită în Ungaria. Pe basa acâsta minis­ sârea anonimului: „Amintiri despre Schil- de gimnastică.
asiatice pe terenul admiuistraţiunei.
trul de comerciu i-a detras debitul postai ler", „Ce este o iubire?" „Ce este Dum- Sfinţirea stâgului în şcola de gim­
Oeea-ce s’a cjis înainte cu trei-cjecî de
pe teritoriul ţerilor corânei ungare. nedeu?" „Ce este femeia?" „Jonvil şi nastică.
ani, se pâte dice aprâpe fără nici un scru­
Didina", „închipuirea şi nebunia", „Fa­ Eserciţiile pompierilor voluntari din
pul şi arjl. Oaşul din Mocsa nu este isolat.
cerea lumei", „Mombehada şi gelosia", 48 Braşov.
El s’a repeţit şi se repetă şi în alte loca­
Revistă externă. de poesii istorice şi filosofice. Decorarea celor ce servesc deja de
lităţi, în altă formă şi în alte împrejurări,
25 ani, din partea primarului.
când e vorba mai ales, oa gendarmii să-şi Situaţiunea în Serbia, în urma Regimentul de artileria din Bra­ Defilarea pompierilor din comitatul
desfâşure talentele lor de schingiuire la po­ atentatului contra lui Milan, începe a-se şov a plecat adl la orele 6 diminâţa cătră Braşov pe dinaintea âspeţilor.
runca câte unui mio satrap din provinciă, încurca tot mai mult. Gâna sălbatecă, ce Sibiiu, unde va staţiona cel puţin o lună La 1 âră p. m. banchet în sala Re­
căruia nu-i place, dâcă bietul popor pro- s’a pornit oontra radicalilor sârbi, a produs de 4>le pentru a face eserciţii de tir. Re­ dutei.
testâză în potriva revoltătârelor ilegalităţi pretutindeni amărăciune. Mult sânge rău a gimentul nu se va reîntârce la Braşov La 4 âre şedinţa comitetului regni­
şi volnicii, sâu când îşî reclamă dreptul făcut mai ales împrejurarea, că tribunalul decât prin Septemvre. colar: adunarea dirigenţilor; şedinţa co­
său faţă cu unul sâu altul din aceia, cari însărcinat cu statarul a fost investit cu
Numire. Ministrul de culte şi instruc­ mitetului şi adunarea generală a fondului
vor să 1 despâie şi să-l aducă la sapă de putere retroactivă, şi acum bărbaţii radi­ regnicolar de ajutorare, în sala sfatului.
lemn. cali arestaţi sunt espuşl periculului de a fi ţiune publică a numit pe d-şora Ootavia Sâra soarea în grădina sooietăţii in­
In special, în caşul dela Mocsa au esecutaţî. Asta totuşi e prea mult chiar şi Munteanu, fiică d-lui Dumitru Munteanu
din loc, învăţătâre ordinară la şcâla ele­ dustriale.
eşit la ivâlă în mod pregnant acele stări dela un aventurier ca Milan. Se cjice, că
mentară de stat din Braşov. 14 August. Diminâţa la 7 âre eser­
putrede şi nesănătâse ale administraţiuuei cabinetele din Viena şi Petersburg au aver- ciţiile de concurs ale pompierilor pe terenul
unguresc!, cari, ori oât ar voi unii oficioşi tisat pe regele sârbesc Alesandru, să nu Necrolog. Ştefan Gencsy, consilier de eserciţii.
ipocriţi să le scuse şi acopere, rămân to­ lase a degenera lucrurile la infinit şi să ia reg. ung. de finanţe, şef al direcţiunei fi­ La 11 âre şedinţa iubilară a pompie­
tuşi dovedite, căci de sine se dovedesc măsuri de a se oonteni atrocităţile. Soirea nanciare din comitatele Braşov şi Făgăraş, rilor voluntari din Braşov în sala sfatului.
prin ranele, ce deschid aprope 4^*4° î acâsta se comunică din Viena, adaugân- a încetat din viaţă erî în etate de B7 ani. La 3 âre prelegerile practice. Şe­
Q
viâţa publică administrativă. du-se, că în oerourile politice de acolo se înmormântarea se va face mâne Sâmbătă dinţă a juriului.
Pentru sprijinirea acestei aserţiuni ne speră, că avertismentul Austriei şi Rusiei în cimiterul ev. ref. din loc. Decedatul a La 5 âre escursiune cu tramvaiul la
servim chiar de părerea unei foi guverna­ va avâ resultat. fost timp de 39 de ani în serviciu de stat şi Nou. Soarea în Elysium.
mentale, care ocupându-se în special ou de­ era cetăţân de onâre al oraşului Chezdi-
Din Belgia. Grupul deputaţilor so- 15 August. Diminâţa la 7 âre presen-
fectele administraţiei actuale, afirmă şi ea, cial-demooraţî din camera belgiană au avi- OşorheiQ. tarea mandatelor din partea deputaţilor în
oă procedura justiţiară administrativă se sat guvernul, oă nu primesoe reforma elec­ Ruptură de nori. Lun\ pe la 1 oră sala cea mică a sfatului.
caracterisâză, în stadiul anchetării, printr’o torală, pănă când nu se va fi făcut mai după amâclî s’a întâmplat la Huedin o rup­ La 8 âre congresul regnicolar al pom­
necruţare brutală. Ea e monstruos de ener- întâiă revisiunea constituţiei. A produs tură de nori, oare a pricinuit mari pagube pierilor în sala sfatului.
gioă acolo, unde singur prevederea ar putâ mare surprindere, că Papa nu voesoe să şi a ţinut poporaţiunea timp de câte-va împărţirea premiilor.
să conducă la resultat, în schimb însă e
aplice pedepse bisericescl acelor catolici, ore în cea mai oribilă spaimă. Stradele au La 2 âre escursiune la Sinaia.
grozav de încâtă şi defectuâsă aoclo, unde cari cu prilejul evenimentelor din urmă au fost inundate de apă, care a început să Sâră de despărţire.
trebue să urmeze pedepsirea orimei. „Acest luat posiţiă în contra radicalilor. între pe ferestri în case. Omenii, surprinşi In acelaşi timp ne luăm permisiunea
sistem — 4i° fâia ungurâscă — este o
e
fără de veste, nu mai aveau unde să fugă a ne adresa înoă-odată prea stimatelor
mare calamitate pentru âmenii nevinovaţi, A doua petiţia a Finlandesilor.
şi nu se mai puteau refugia, decât urcân- dâmne şi domnişâre din scumpul nostru
pe când sub aripile ei omenii de nimic, Se confirmă soirea, că Einlandesii au adresat oraş natal, cu rugarea, de a nu mai întârzia
înşelătorii, defraudatorii şi falsificatorii se Ţarului a doua petiţiă, de astă-dată prin se­ du-se pe coperişele caselor. Tâtă partea cu contribuirile la darul festiv al dâmnelor
simt relativ bine". cretarul de stat generalul Prokopâ. In peti­ locului aflătâre mai la şes era acoperită cu
apă. Vieţi omenesel nu s’au stins, dâr pa­ şi domnişârelor din oraşul Braşov, ci a le
Oaşul de barbariă şi bestialitate dela ţiă se dice, că manifestul Ţarului, prin care gubele, după raportele sosite dela Huedin, depune cât mai curând la şeful nostru.
Mocsa însă dă de gândit politicianilor şi proiectele de legi finlandese sunt îndru­ sunt forte mari. B r a ş o v , 10 Iulie 1899.
legislatorilor maghiari şi în altă privinţă. mate la guvernul imperial rusesc, este în
El denotă nisoe stări tieălâse, cari nu pot oposiţiune cu constituţia Finlandei. „Novoje Fabrică de gips în Turda. In Turda Comitetul arangiator al festivităţii.
u
fi de loc compatibile şi demne de un stat Vremja spune, că Ţarul a răspuns următâ- s’a plănuit a-se înfiinţa o mare fabrică de
cultural. Intr’un stat cu adevărată cultură rele acestei petiţiunl: „Nici nu voiO ceti gips, în care să se confecţioneze artieull Pregătiri pentru adunarea
aşa ceva nu se întâmplă. Se întâmplă însă rugarea, atâta atenţiune nu-i voiţi da. O de gips, necesari pentru edificări, care pănă Asociaţiunei.
acolo, unde domină încă în administraţia consider oa forte fără taot, deâre-ce mani­ acum se aduceau din străinătate. S’a cerut
spiritul brutalităţii medievale, care nu se festul se referă la afaceri generale, âr nu dela stat un ajutor de 15,000 fi. şi un loc Din comit. Hunedorei, 12 Iulie 1899.
va putâ stîrpi cu fărimăturl de reforme, esolusiv numai la Finlandesî". gratuit dela oraş, pe care să se edifice
„ Asociaţiunea pentru literatura română
sâu prin câte-o suspendare din post a cu- fabrica.
Conferenţa de pace se va închide şi cultura pooorului român" îşi va ţinâ ăst
tărui funcţionar, ce se dice a fi „respon­ sărbătoresoe înd&tă-ce singuraticele guverne Predici. Poimâne (Duminecă în 4 an adunarea generală la 27 şi 28 August
sabil". Pentru o îndreptare a râului trebue
vor trimite răspunsul lor la raportele, ce Iulie v.) va predica în Biserica Sf. Nicolae n. în Deva.
ceva mai mult: trebue cultura inimii şi a
li li-au înaintat delegaţii, cari rapârte tre­ din ScheiQ părintele Dr. Vasilie Saftu. Precum am aflat, inteligenţa română
spiritului în direcţiune umanitară, trebue bue să fiă iscălite pentru confirmare. Se din Deva încă la 21 Maih a ales un comi­
mai pe SU3 de tâte sentiment de dreptate vorbesoe însă, oă conferenţa se va întruni Teatru de vară german. Sâmbătă tet pentru conducerea festivităţilor, ce vor
şi echitate, care singure pot înfrâna por­ în 15 Iulie în teatrul de vară din loc
ârăşl îucurând. avâ loc cu acea oeasiune. Comitetul con­
nirile brutale şi dorul răsbunării. (Grand Hotel) se va representa ca noutate stă din următorii d-nl: preşedinte d-1 Fran-
Francia şi Germania. Visita de pentru prima âră piesa francesă „Parfum“
Oa ceva caracteristic mai notăm, oă cisc Bossu Longin; vice-preşedinţl d-nii
dăunăcjl a împăratului "Wilhelm pe vasul
închisiţia din comitatul Oomaromului a for­ (Iu Pavilion) vodevil de Foche Blum în 3 George Romanul şi Dr. Alexandru Hossu;
frances „Iphigenie", preooupă şi acum
mat obiect de interpelare în şedinţa de acte, care în Paris, în Palais Royal, s’a secretari d-nii: Dionisie Ardelean şi Alesandru
pressa francesă. Ives Guyot scrie în Sidcle , dat de 250 de ori.
u
n
alaltăerî a oamerei ungare, şedinţa ultimă Moldovan jun., âr membri în comitet d-nii:
că visita împăratului n’a schimbat nimic în
în sesiunea actuală parlamentară. Ministrul George Nicârâ, George Ghila, Beniamin Pop,
raporturile dintre Francia şi Germania. „Marşul studenţilor din Braşov",
preşedinte Szell, cărui i-a fost adresată in­ Alesandru Schuster, Dr. George Wilt, Ale­
Dâcă "Wilhelm II a voit, oa prin ea să-şi noua composiţiă musicală a tinerului ma-
terpelarea, a răspuns, oă va lua cele mai sandru St. Şuluţiu, lustinian Moldovan, Ulpiu
pregătâsoă calea lui în Paris, atunci e mare turisant Iustin Ol. Iuga, se pâte procura
rigurose măsuri de pedepsirea vinovaţilor. Almăşescu, Toma Roşu, Alesandru Stanciu şi
deosebire între a visita o corabiă într’un dela Librăria Oiurcu din loc cu 50 er.,
Intre altele ministrul a cŞis, oă celea ce Romul Popa.
port străin şi a se plimba prin Paris. Vi­ (âr nu cu 20, cum din erâre am publicat.)
s’au întâmplat la Mocsa, constitue faptul Acest comitet e împărţit în trei sec­
08
sita din Bergen, 4' Guyot, nu se pâte Studenţii o pot căpăta dela compositor cu
celui mai scandalos vandalism. ţiuni: secţiunea pentru primirea şi înquar-
oonsidera oa seriâsă, decât de âmepî, cari preţul de jumătate.
Să nu uităm însă, că în raport cu tirarea âspeţilor, secţiunea pentru arangia-
vor să pescuâscă în turbure şi să ducă
cele ce s’au petreout la Moosa, vărsările Pentru amatorii de fotografie. Aparate de rea de conveniri, banchet, concert, bal şi
Francia la aventuri.
de sânge dela Mehadica şi Doi, unde au fotografie pentrn salon şi voiaj forte renumite; eventuale escursiunî, şi în fine, secţiunea
r
aparate pentru fot grafii la moment, nrecum şi
fost împuşcaţi (joci de ţărani români, consti­ pentru arangiarea festivităţilor poporale.
iâte articolele necesare, se pot procura dela A.
tue înzecit şi însutit vandalisme sălbatice. MOLL liferantul curţii c. şi r. din Viena, Tuch- Deşi Deva e un orăşel mio, cu tâte
Câţi dintre „părinţii patriei" din dietă s’au lauben Nr. 9. Manufactură fotografică fondară la aceste oomitetul de îhquartirare a luat de