Page 110 - 1899-07
P. 110
KEDAOŢÎtnSEA, „sazeta“ i ese îa nacare (U,
ÂdministraţiiiM şi Tipografe.
Abonamente neutri Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe ş6se lunî
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu
N-rii de Dumineca 2 fl. po an.
oe primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franci, pe şăse
IHSERATE se primesc la AD- lunî 20 fr., pe trei luni 10 fr.
81HISTRAŢ1UKE în Braşov şi la
armătdrelo Birouri ds nnunolurl: N-rii de Duminecă 8 franol.
In Yiena: M. Dukos Naohf. Se prenumeră la tuto ofi
Eax. Auşenfeld & Emsrlch L83nşr, ciale poştale din întru şi din
afară şi la d-nii colectori.
Holnrloh Sohalek. Rudolf (Joase.
A. OppollkoNachf. Anton Oppollk. Abonamentul peitru Braţe?
In Budapesta: A. V. Qoldber- Admmistraţiunea, Piaţa mart
flor, Ek3teln Bornat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etnţit
burg.- Karolyl 4 Llebmann. I.: Po un an 10 fl.. pe ş?e«
PREŢUL IKSERŢIUWILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr,
ria garmond po o colână 6 or. Cu dusul în casă : Pe un ai
iji 30 cr. timbru pentru o pu- 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blioare. — Publicări mai deoe luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarii» şi învoială. v. a. sâu 15 bani. — Atftt abo
RECLAK1E po pagina a 3.a o namentele cât şi insorţiunile
eeriă 10 or. adu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Braşov, Sâmbătă 3i Iulie (12 August).
Câtă îngâmfare. pe nimenea, afară doră de câţî-va cipiul regimului constituţional din vorbind despre luptele pentru naţio
„Ujmagyarî" făcuţi din Jidani. ghiarele absolutismului, partidele nalitate dintre partidele Austriei. El
Mult sânge rău a causat între Der chiar de-ar fi vorba de germane au declarat contelui Thun le-a asemănat cu lupta vulturilor şi,
şoviniştii ungur! noul ordin al minis nisce popore „cucerite", cum sunt şi măsurilor luate de el, cel mai într’un elan de oratoriă, a cjis, că
trului de interne saxon, prin care ore acestea tratate de „Maghiarul crâncen răsboiu. dăcă Germanii demonstrâză în ora
s’a impus autorităţilor din Saxonia, iubitor de libertate"? Unde mai E de prisos, credem, a stărui şele germane cu cântecul „Wacht
că se nu ţină întru nimic sâmă de esistă un stat cult în Europa, în care pe larg asupra protestelor ridicate am Rbein", nicî Cehii nu vor între-
legea ungurescă privitore la maghia- locuitorilor, fiă ei chiar şi cuceriţi, din sînul Germanilor în contra sis lăsa, duş! fiind la estrem, a face
risarea numelor de localităţi, ci în să li-se ia în nume de rău, dăcă temului, cu care vre să guverneze pomenire, că esistă şi melodia unui
corespondenţa, ce o a'u în Ungaria caută a-şî îmbunătăţi sortea mate contele Thun în Austria. Protestă imn rusesc, şi „dăcă Germanii Aus
şi mai ales în Transilvania, se f'olo- rială şi a se ajutora împrumutat? rile acestea însă au depăşit formal triei fac sgornot răcfimendu-se pe
sâscă esclusiv numele vechi ale lo Nu vom intra aicî în amănunte, cadrele, în care ar trebui să se mişce vecinul lor puternic, ei nu trebue
calităţilor. nici nu vom căuta să reflectăm la orî-ce fel de avertisment al cetăţe să-ş! uite, că şi Cehii au un vecin
Vor fi crecjut p6te îngâmfaţii flecăriile cu legea de naţionalitate, pe nilor, când ei nu sunt învoiţi cu puternic, mai puternic dor’ decât al
maghiarisatorî, ca numai decât Eu care a-o lua cine-va drept laudă ceea-ce consilierii unui stat fac şi Germanilor; er vulturul german c’un
ropa se va închina legei lor de ma- faţă de Maghiar! este o adevărată întreprind în conducerea afacerilor cap, de sigur nu va înghiţi vulturul
ghiarisare şi tote statele se vor neruşinare, dâr vom întreba, numai publice. Vocea de protestate s’a pre rusesc cu două capete".
grăbi a se conforma ei, schimbându-ş! pe şoviniştii dela „Eşti Ujsâg" să făcut în disordine pe strade şi în
Cu alte cuvinte, şi de-oparte şi
istoriile, liartele şi geografiile pentru ne spună, unde mai esistă un al sgomotose demonstraţiunî, ba a de
de alta iritaţiunî şi duşmănii la cul
a elimina numele adevărate ale co doilea stat în Europa, în care generat chiar şi în fapte, întru cât
me. Etă un cas. In oraşul sloven
munelor, munţilor, văilor şi rîurilor, o rassă de omeni, de-ar consta chiar nu numai într’un loc s’a întâmplat,
Cilii s’a desvălit alaltăer! statua în
înlocuindu-le cu altele mai „culte", şi din venetici, să fiă atât de hui că poporul s’a încăerat cu poliţia şi
văţatului slav OblaJc. Din incidentul
mai „civilisate“, eşite din fabrica duită şi persecutată, încât membri miliţia, s’a produs vărsare de sânge
acesta au plecat la Cilii două sute
maghiarisărilor de nume dela Buda lor săi să nu li-se permită a-şî de şi s’au făcut numărose arestări, ca
de studenţi cehî. Nemţii din Stiria
pesta. cora după plac nicî măcar mormin în Salzburg, Wells etc.
au considerat escursiunea studenţilor
Der ce să-i faci, dâcă Europa tele şi sicriurile părinţilor şi amici Vorba fiind de pact, e necesar
cehî drept o demonstraţiă, şi mulţime
încă n’a ajuns se scie ce-i „terem- lor lor? să amintim deja aicî, că amărăciu
de German! din Graz au plecat la
tette“ şi cu un surîs despreţuitor Să-şî aducă aminte şoviniştii un nea de care este cuprinsă opinia
Cilii, ca să arangeze o contra-de-
trece peste cele mai „patriotice" gur! de sortea, ce o au, de esemplu, publică din Austria, nu se îndreptă
monstraţiă. Desvălirea monumentului
leg! ale Maghiarilor, prin car! aceştia în România, conaţionalii lor, şi să numai în contra guvernului Thun,
s’a şi făcut, însă Germanii adunaţi
^>ură cutezanţa de a încerca se facă o asemănare între libertatea şi ci şi în contra Ungariei. Austriacii
în număr mare, dând cu ochii de-un
B-'^işibe dintr’odată suprafaţa pămân modul cum ei, ca venetic!, sunt tra învinuesc Ungaria, că cu ajutorul ei
tie, cet| r taţi acolo, şi între modul, cum noi, s’a întrodus în Austria aşa numita stindard slav, începură să cânte
„ Wacht am Ehein" şi să pretindă de-
““briile necas, că nu isbutesc prin Românii băştinaşi, suntem trataţi aicî „răpire de constituţiă", deore-ce în
lăturarea stindardului. Curând şi bine
adnntita lor lege să-şî impună nu din partea „Maghiarului iubitor de urma faimdsei formule Szell şi a
se născu o straşnică încăerare între
mirile lor unguresc! şi în străinătate, libertate? Ei acolo susţin scole, reu compromisului încheiat cu Ungurii
Sloven! şi German!. Un deputat slo
şoviniştii maghiar! vin acum să-şî niuni, arangâză manifestaţii naţio în cestiunea pactului, contelui Tliun
ven fu bătut cu ciomagul, alţii fură,
verse focul dela inimă tot asupra nale cu stindarde unguresc! câte le i-s’a dat posibilitatea de-a introduce
alternativ, grav răniţi. Spiritele în
nostră, a naţionalităţilor nemaghiare place şi nimenea îu lume nu le face proiectele pactului pe temeiul pa
urma acesta sunt atât de iritate, în
din acest stat, acusându-ne, că noi vre-o observare pentru tote acestea, ragrafului 14.
cât din Graz şi Marburg a trebuit
am agitat Europa ca să nu voesca pe când la noi gendarmii despletesc* Mişcarea Germanilor austriac! să fiă trimise la faţa locului trei ba-
a respecta legile lor de maghia- cosiţele fetiţelor pentru a-le despoia are însă o parte şi mai ameninţă- talione de miliţiă, căci e temere, că
risare. de pantlicele naţionale, poliţiştii te tore. A eşit la ivâlă cu prilejul de- disordinele se vor repeta.
Una din foile budapestane, „Eşti opresc în drum pentru a-ţî lua co monstraţiunilor din cţilele trecute, că
Ujsâg", vrând să arate, vei}! Dâmne, carda de pe piept şi aşa mai de mişcarea acesta cuprinde tendinţe se- Faptul arătat caracterisâză fidel
cât de nerecunoscătore sunt faţă de parte. paratistice de rassă. Ceea-ce Germanii iritaţiunea ce domnesce la Germanii
Maghiar! naţionalităţile din acest Şi totuşî au nasul de-a acusa lui Schonerer n’au putut să realiseze şi Slavii Austriei, iritaţiune, ce dege-
stat, se provâcă la legea de naţio naţionalităţile nemaghiare şi a-le prin lozinca „Los von Bom , vor să nereză în fapte şi violenţe, comise de
u
nalitate, cţicend, că „nicăirl în lume face responsabile chiar şi pentru an ajungă prin devisa „Losvon Osterreich*. unii în contra altora.
nu esistă o naţionalitate colonisată, tipatia, ce-o portă străinătatea faţă Demonstrând şi manifestând, ei cântă In chipul acesta se pregătesc în
or! cucerită, care să aibă o esistenţă de ei. Nu cumva ar pretinde, să so de-alungul stradelor marsilesa pru- Austria spiritele pentru deschiderea
atât de asigurată, cum sunt naţio licităm prin adrese şi memorande siană „Waclit am Ilhein , ca să-i audă „Reicbsrath^-ului în Octomvre, când
u
nalităţile din Ungaria", pice apoi, graţia statelor şi domnitorilor Eu fraţii lor din Germania şi să ves- contele Thun va solicita votul par
că cu tote acestea naţionalităţile nu ropei în favorul legilor lor de ma- tescă indirect, că pe cât de uşor îşî lamentului pentru legile Introduse
sunt amice, ci duşmane Maghiarilor ghiarisare ? lapădă religia străveche, pe atât de cu ajutorul odiosului paragraf 14. şi
şi lucreză în contra lor. Institute de Câtă îngâmfare dela un popor, frumos sciu şi pot să imormânteze, o astfel de situaţiă găsesce el, o situa-
ban! „valahe" şi săsescî cumpără care are să datorescă posiţia sa unui dăcă vor, credinţa şi fidelitatea faţă ţiă cât se pote de critică şi amenin-
moşii şi le vând conaţionalilor lor noroc orb! cu statul austriac, în care nu se mai ţătăre pentru pacea şi liniştea in-
în condiţiun! avantagiose, acăsta o simt bine de când cu căderea ege- teriără a imperiului.
ce
fac, cji ) cu scopul politic, ca Ma Stările din Austria. moniei germane în Austria şi de
ghiarii slăbindu-se, „Valahii" şi Saşii când îheepe să domnâscă acolo cu „Frăţietatea" din Arad.
să se întărescă; apoi „seminariile Pe când în partea ungară a rentul federalistic. Firesce, că apucă
valahe, şcolele săsesc!, societăţile monarebiei atmosfera politică pare tura acăsta e forte acomodată pen Avem în sfîrşit şi o voce serbdscă asu
slovace: tot atâtea cuiburi ale urei cu totul liniştită şi uşurată la apa tru a băga spaimă în guvern şi a-1 pra „evenimentului" din Arad. Este un ar-
faţă de Maghiar!. “ renţă de norii grei şi ameninţător!, determina, ca măcar în parte să ce ticul publicat în „Branik" din Neoplanta.
Pentru importanţa lui dăm acjî în tradu
După ce spune, că atâta încă pe atunci în Austria spiritele sunt deze şi să se plece, şi plecân- cere verbală partea referitdre la banchetul
nu e de-ajuns, ci naţionalităţile ne la culme agitate şi iritate, şi. o fur du-se s’o rupă cu majorităţile slave „frăţietăţii" dela masa episcopului Groldiş.
maghiare mai agită în contra Ma tună din cele mai seriose se des- din imperiu, cu sprijinul cărora con Articulul spune la început, că Ma
ghiarilor şi streinătatea — dovadă lănţuesce dela un capăt la altul al im tele Thun să susţine ac|! în fruntea ghiarii de mult îşi dau silinţa a dovedi ne
ordinul ministrului de interne saxon— periului austriac, bântuind cu furia afacerilor statului. cesitatea unei alianţe între rassa română şi
se întrebă: „Ce s’ar alege de naţio şi ameninţând cu turbare. Totul aşa-der este o luptă pe maghiară, pe motivul, că aceste rasse au
nalităţi, decă aicî n’ar fi stăpân Ma E vorba de mişcarea Germani- mărte pe viaţă între elementul ger un duşman comun : „'panslavismul' . Se în-
1
ghiarul iubitor de libertate, ci alt lor austriac! în contra pactului cu man şi elementul slav în Austria. trdbă, că ce e panslavismul ? O frasă poli
popor, fiă chiar unul dintre naţiona Ungaria, mişcare, ce ia proporţii se- Aceste două elemente de popore îş! tică, care pote servi ca ciuhă, der care de
lităţi?" riâse chiar în sînul poporului de dispută puterea şi egemonia în stat, altfel nu are nici o însemnătate. Rusia se
Acesta est? tonul, în care se rând. Faimosul §. 14, cu ajutorul că şi lupta de ac|! între ele constitue arată, ea represen^anta „panslavismului".
pronunţă îngâmraţii dela putere, — ruia s’au întrodus nouele dărî de abia numai un început cu indicii Rusia însă nici odată n’a voit nimicirea Un
e tonul adevăratului cuceritor faţă consum urcate, a revoltat la estrem desastruose pentru viitorul imperiului. gariei, căci evenimentele dela 1849 au fost
de cel cucerit, măcar, că despre Ma pe Germani în contra guvernului, şi Aicî ne aducem aminte de cuvintele opera politicei de cabinet. ImpSratul Nico-
ghiar! istoria nu scie să fi cucerit sub Dretext. că vor să salveze nrin- ce le-a. esnrima/t nrimarul din Pra.p-a, lflft Ha flf.linplf vm Q a& onlirnn'A 1
