Page 111 - 1899-07
P. 111
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 167.—1899.
gitimităţii. Procedura de atunci însă n’ar „Asta e tot ce am dorit să observăm sei studenţilor români din loc. Pa lângă in el. Artistitului să vede oă încă i-a plă
mai urma-o nici un Ţar. De dragul Aus din incidentul îmbrăţişării Românilor şi suma de 100 fi., ce d-sa dăruise mesei stu cut fata, şi aşa în curând a peţit-o, însă
triei. Rusia n’ar tăbărî în contra Ungariei, Maghiarilor la Arad. Dâcă rodul înfrăţirei denţilor drept coronă eternă pe sicriul re părinţii ei, nisce boerl de frunte, l’au refu-
căci Rusia nu se prea gândesce acum la acesteia va fi sănătos şi întreg, n’au de ce gretatului său scţ, Valeriu P. Bologa diri- sat. Urmarea a fost, că fata a părăsit în
Ungaria. Apoi continuă aşa: să se târnă domnii de oposiţia naţionali gentul filialei „Albina" din loc, a mai dă tăină casa părintâscă şi a fugit cu Pade
tăţilor nemaghiare, li asigurăm însă, că pe ruit acum alţi 434 fl. 81 CI\, — sumă pe
„îmbrăţişarea Maghiarilor şi Români revski. Tînăra păreche au avut să îndure
pielea ndstră nu vor face tocmâlă . care institutul „Albina", în semn de dis-
u
lor în contra panslavismului, n’are scop oele mai cumplite lipse, căci părinţii fetei
tincţiune a votat’o ca spese de înmormân
adevărat, deore-ce nu esistă adversar co Vrând a completa seria vocilor pressei n’au voit să scie nimic de ei. Capăt şi-au
mun ; în urmare ea este întemeiată pe o maghiare, despre cum judecă acâsta pres- tare a meritatului dirigent. — A mai dăruit ajuns aceste suferinţe numai după-ce Pa
basă fârte nesănătâsă. Nici nu voim a pre să „evenimentul* din Arad, dăm acjî păr în acelaşi scop d-nul Petru Broştean 1 fl. derevski a fost chemat ca profesor de mu-
ţile mai interesante dintr’un articol apărut — Direcţiunea şcolelor esprimă pe acâstă
supune, că alianţa acesta ar fi îndreptată sică în Varşovia. Dâr fericirea lui n’a ţinut
în „Peşti Hirlap", organ tiszait, care atin cale sinceră mulţămită dăruitorilor.
în contra Slavilor din Ungaria, căci ar fi mult, căci în curând tînăra lui soţiă, dela
ge cestiunî politice importante şi esprimă
înfiorător chiar şi gândul, ca popore în- vederile de care sunt conduşi tiszaistii în Societatea carpatină „E. K. E. de oare i-a rămas un copil, a murit. De atunci
u
tr’un stat să lege alianţă în contra vieţii cestiunea naţionalităţilor şi în deosebi în maghiarisare, care era vorba să aranjeze nu s’a mai însurat şi întrâga sa viaţă şi-a
celorlalte popore din acelaşi stat, cari au ce privesce politica maghiară faţă cu noi în museul său o casă românâscă cu con consacrat’o musicei.
Românii. Etă ce scrie între altele foia din
aceeaşi sortă comună şi împart aceleaşi du cursul Asociaţiunei, a deschis deja atât
ce9tiune: Sinucidere îngrozitore. Femeia Du
reri şi bucurii. Asta n’ar fi numai un păcat casa românâscă, cât şi cea săsâscă, ambele mitru Oancea din comuna Filiu, judeţul
După-ce spune, că Românii favorisâză
politic ordinar, ci o crimă politică. Unde pe spesele comitatului Sibiiu. „Casa româ
tot interesele altora, că Românii n’ar fi sunt Brăila (România), suferind de o bolâ incu
este aşader „periculul", care unesce pe Ma nâscă" representă pe un cioban român, is
persecutaţi în Ungaria; că dâcă Românii ar rabilă s’a hotărît a-şl curma dilele printr’o
ghiari cu Românii? torisind bătrânei sale mame o păţaniă a sa
voi să jbce rol numai ca naţionalitate, ni sinuoidere din cele mai îngrozitâre. Vă-
„Instalaţiunea episcopului Goldiş din cu urşii. dend, oă nu se va vindeca nici odată, a
meni nu î-ar împedeca îu Ungaria— organul
Arad servesce drept ocasiă, ca frasa politică luat o stiolă cu gaz, apoi s’a dus pe câmp.
tiszaist continuă astfel : u coronă pentru Felix Faure. O
să cucsrescă teren şi la fraţii noştri români Cum se vede mortea ce şi-o alesese, a fost
„Tendinţele politice particulare ale Ro bogată oorbnă de argint va fi în curând
coreligionari. Adevărată frăţietate cu prile una din cele mai tragice. După-ce turna
mânilor le-au sugerat tot-dâuna factori trimisă la Paris, în numele a 28 de (Ţ re
8
jul banchetului; un adevărat idil politic de pe hainele sale conţinutul sticlei, luâ un
străinî(??) Lăsată singurănaţionalitatea româ şi reviste rusesol, pentru a fi depusă pe
îmbrăţişări şi sărutări! Noi nu dăm mult chibrit apoi dădu foo gazului de pe haine.
nă, cu simţământul şi cu cugetarea sa, de mormântul (repausatului preşedinte Faure
pe toaste la prânclurl bogate. In stare lu
mult ar fi încheiat pace cu statul naţio la aniversarea morţei salei. Corona măsoră Intr’o clipă nenorocita femeiă fu pradă
minată nu trebue criticat fiă-care cuvânt,
nal maghiar. La 1848 i-a folosit ca instru mai mult de jumătate metru în diametru flaoărilor mistuitore. In chinurile cele mai
căci între vesele pahare omul curând se în- oribile ea îşi dădu sfîrşitul. După un sfert
ment pe Români absolutismul austriac ; dela şi se compune din trei ramuri: una de foi
sufleţesce. Dâr la acest banchet s’au audit de oră din ea nu mai rămăsese decât o
constituirea statului naţional român însă de ştejar, alta de laur şi a treia de pal
cuvinte seriose atât din partea Maghiari
„irredenta română" susţine şi nutresce ura mier. Ramura de ştejar e semănată cu cenuşă, pe care vântul o risipi alungându’o
lor, cât şi din partea Românilor, cuvinte departe. Sinuciderea acesta îngrozitore a
în Românii noş*ri(!) Vorbâscă-se ori ce la ghinde de aur. Pe o panglică largă de
despre cari e necesar a face amintire. De produs în întrâga comună o penibilă im-
Arad, ridice dâcă vrâu şi stâgul alb, noi argint, care formâză nod, se cetesce acâstă
claraţia contelui Ştefan Tisza e fârte fru-
am voi să vedem, dâcă ni-se întinde şi la Bu inscripţiune în âmail: „Din partea pressei presiă.
mosă şi nobilă; ideile lui sunt patriotioe
cureşti un asemenea stean... ruse lui Felix Faure". Pe ramuri sunt gra
şi înţelepte; nu înţelegem însă, de ce pen Pentru amatorii de fotografie. Aparate de
„Ar fi o greşală fatală, dâcă am uita vate şi numele redacţiunilor, cari au subscris fotografie pentrn salon şi voiaj forte renumite;
tru reahsarea acestor idei să fiâ necesară o r
într’un delir de îmbrăţişare, de fiinţa pentru acâstă ofrandă. Corona e depusă pe aparate pentru fot grafii la moment, precum şţ
specială alianţă româno-maghiară? Pe basa iote articolele necesare, se pot procura dela A.
„irredentei române". Contra acesteia n’avem o tavă de argint, pe care figurâză în mod
principiilor desfăşurate de contele Tisza şi MOLL liferantul curţii c. şi r. din Viena, Tuch-
altă armă decât puterea. Dâcă puterea ma artistic un drapel tricolor frances acoperit
sub flamura înălţată de el tote, poporale auben Nr. 9. Manufactură fotografică fondată la
ghiarismului desface Transilvania de Ro cu zăbranic, âr jos să zăresoe, între frunfie, anul 1854. La cerere liste mari ilustrate, cuţinetid
Ungariei se pot uni şi-şi pot garanta pe
:
mânia, dâcă nu mai esistă nici o comunica- imaginea în relief a celebrei statue eouestre preturile gratis. Depos te în Braşov la F. Jeke-
veeiă o împreună vieţuire. Cuvintele avân
ţiune directă între Românii transilvăneni a lui Petru cel Mare, operă a sculptorului lius, F Kelemen, Victor Rotii Farmacişti. Teutseh
tate şi-au avut efectul faţă de Români şi şi Tartler, D. Eremias nepoţii.
şi între România, dâcă apoi pe lângă acâsta frances Foyatier.
au primit mâna frăţâsoă cu motivarea, ce
statul maghiar e puternic în privinţa uni-
li-s’a oferit lor la masa albă din partea Sultanul şi Ilelveţia. Se scie, că
ţăţii şi a apărărei, — „irredenta" se nimi-
Maghiarilor. Tocmai acesta este, ce ne valtină Helveţia din consideraţiunl economice n’are HDela, Olto-siiă..
cesce ea de sine prin lipsa de speranţă.
pe noi. Dâcă ne împrietinim cu Maghiarii, în Constantinopol nici un representant, nici — Adunarea despărţământului „Asociaţiunii^. —
Pentru scopul ocupărei paclnice a Transil
şi asta e posibil ; dâcă vorbirea contelui diplomatic, nici consular. Intr’una din (jile Suntem rugaţi a da loc coresponden
vaniei, basa de oăpeteniă e resolvarea ces-
Tisza este programul activităţii viitore a zări sultanul cu ocasiunea unei preumblări ţei de mai jos, care însă aştâptă unele lă
tiunei naţionalităţilor, pentru-că înţelege
bărbaţilor de stat maghiari : ahmd ne îm pe un frigător de castane, despre care i-se muriri, deorece e aprope de neînţeles, pen-
rea frăţâscă numai aşa se pote aduce în fiinţă
prietinim cu toţii. Motivarea însă, că aoâsta spuse, că e de origine din Helveţia. Cerând tru-ce Românii cluşenî se retrag de-a !>;.
dâcă seim paralisa şi ţinâ departe pe fac
nfrăţire să se întâmple cât mai curând, sultanul informaţiunl mai detaiate despre parte la adunările despărţământului, ^vie
torii esternl turburători şi provocătorî de
nu era ertat Românilor s’o primâscă să acâstă ţâră, i-s’a răspuns, oă Helveţia e rul loc potrivit de-a aplana neÎDt fy'r
4,
ură. Numai cât politica nostră de naţiona-
ofere un fel de alianţă româno-maghiară, republică şi oă e situată în centrul Eu prin concluse aduse cu majoritate -f.—
liţăţl n’a constat pănă acum decât din nisce
care ar fi îndreptată în contra -Slavilor. ropei, având o populaţiune inteligentă şi turl. Dâcă sunt nemulţumiţi ct V
:
tirade slabe de parlament, din nisce toaste
Asta nu-i nici frumos, nici înţelepţesce! muncitbre. etc. Sultanul observa în fine comitetului, trebuiau să se , ,
de banchet şi scrieri volante. Drept are pentru cui
„La timpul său Românii au încheiat Mangra, când cere faptele. semnificativ la aceste desluşiri: „Imî place adunare şi acolo să şl esprimeucătl 20 p«
n
r
,u
înainte de tote alianţa cu poporele nema- „Mişcările politicei de naţionalităţi au de Helveţia -acâsta, căci nu-şl trimite la rea, silindu-1 a se retrage pen . J j? race
ghi&re, şi prin acâsta la totă întâmplarea şi un element în sine, de care nu-şl dau Constantinopol nici un representant, oare altui comitet.
şi-au luat asupră-şl anumite îndatoriri faţă sâmă nici agitatorii. Acâsta e politica de ^sţj molesteze în tot momentul". Etă corespondenţa:
cu celelalte naţionalităţi. Una din aceste mocrată îmbrăcată în haină naţională. Na Inămolirea unui popor. Se tele- — 10 August n. 1899.
îndatoriri este de bună sâmă şi aceea, că ţionalităţile în totă câta lor sunt după grafiâză următorele din Brălia cu data de După aşteptări cât se pote de înde
o naţionalitate fără celelalte nu se pâte
originea şi ocupaţiunea lor democratice. alaltăerl: Astăcjl diminâţă, pe la orele 10, lungate, adl (10 August n.) s’a ţinut în
dimite la pactărl politice. De sigur, acesta sfîrşit şi la noi adunarea despărţământului
Anumite pretensiunl de ale lor nici nu sunt vaporul „Principele Carol s’a înămolit în
u
constitue prima condiţia a orî-cărei acţiuni atâta eşite din viaţa naţională, ci în ge dreptul Şiretului. Două remorohere au venit „Asociaţiunei", care a decurs spre cea mai
comune! Mai vîrtos trebue să condamnăm mare şi justă mâhnire a tuturor celor ce
nere din trebuinţele massei poporului.(i) Când în ajutorul vaporului înămolit şi apoi tote
sciu apreţia bine interesele nostre cultural-
aşadâr purtarea faimosului nostru compa se plâng de multe năcasurl uită, că şi Ma au plecat spre Tulcea. Vaporul a avut un naţionale.
triot Mangra, care odiniâră se însufleţia
ghiarii sufer de ele. Şi înşelarea acâsta de accident la cilindrul maşinei şi a fost dus Nu ored să esiste multe setiţi ale
mai mult pentru alianţa naţionalităţilor ne
sine fatală a naţionalităţilor, formâză -cea în bazinul docurilor din Galaţi, spre a fi „ Asociaţiunii", cari să potă rivalisa cu sec
maghiare, âr acum umblă a se linguşi la
mai mare pedeeă pentru desvoltarea şi lă reparat. Cursa pentru Tulcea s’a suspendat. ţia cluşiană în neactivitate şi părăginire. Do
Maghiari. Ceea-ce a făcut Mangra acum,
ţirea democratismului maghiar. OrI-ce pre- Vaporul „Orientul" a înapoiat la Brăila pe vadă faptele.
nu stă departe de perfidia politică ordinară.
tensinne de natură democratică se delatură pasagerii aflaţi pe bordul vaporului „Prin Constat d’a capo, că pretinsa secţia
„De-o astfel de alianţă româno-ma de omenii competenţi din acel pretext, că cipele Carol". oluşiană a „Asociaţiunii", ajunsă din nefe
ghiară noi Sârbii ne temem mai puţin în se periclitâză interesele maghiarismului şi se ricire sub conducerea onorabilului d-n Va-
politica nostră interiâră, deore-ee preten- întăresc naţionalităţile: Aşa rămân apoi în Pentru banchetul ce se va da în siliu hidre, faimos maghiaron, fost acum
13 August n. din incidentul jubileului oâţl va ani directorul secţiei societăţii de
siunile nbstre se mişcă în cadre legale şi vigore instituţiunile învechite ale constitu- maghiarisare „Emke", la Şomcuta-mare, —
ea n’are lipsă de nici un fel de alianţă. Insă ţiunei nbstre, cari alt cum de mult s’ar fi pompierilor din loc, se pot căpăta şi bilete nu desvoltă nici cea mai microscopică ac
de galeriă â 50 cr. în depoul central al
nici din punct de vedere al „înaltei poli dărîmaf. tivitate, întocmai ca şi cum n’ar esistă.
pompierilor.
tice", noi nu ne temem de alianţa româno- „Aşa concade problema statului demo Mai mult de nevoie, decât de bună
maghiară, căci acesta e o imposibilitate. cratic cu cestiunea păcii naţionalităţilor. Din vieţa lui Paderevslti. O foie voie şi din zel, escelentul president ma-
Românii trebue să scie, că Sârbilor şi Slo Nu cutezăm să ne facem democraţi, pentru rusâscă a publicat acum de curând o inte ghiaron a convocat în două rânduri o adu
vacilor li-ar fi mult mai uşor a încheia un că ne temem, că aşa nu mai suntem Ma resantă biografă a celebrului pianist polon nare generală estraordinară, dâr cu atâta
„circumspecţia" şi în totă taina, aşa că nu
pact special cu Maghiarii, decât Români ghiari buni. Acâsta amăgire a nbstră nu e Paderevski. Etă câteva date din viaţa ma s’au presentat nici cinci membri, pentru-că
lor. Ori ce s’ar dice, pe ei (pe Români şi mai mică, ca a naţionalităţilor. relui artist. Pedarevski a întreprins deja de aprope nimeni nu aprobă şefia culturală (?)
Maghiari) ’i desparte Ardealul. Nu vrem să „In afară putere contra „irredentei ro tînăr un turneu artistic prin Rusia, însă nici a presidentolui maghiarofil, care pe lângă
imputăm Românilor, că ar dori unirea Ar mâne", aici în ţâră egalitate de drept, li când n’a putut face o deosebită sensaţiă. multe alte calităţi negative, posede şi în
suşirea de-a nu avâ habar de „limba şi li
dealului cu România, însă ei (Românii) vor bertate şi bună stare — şi sigur va fâlfâi Concertele sale erau de puţini cercetate.
teratura poporului român" ! O dovadă per
ocupa etnografice Ardealul şi Transilvania va constant stâgul alb al înfrăţirii româno-ma Aceşti puţini ce e drept au- rămas încân fect caracteristică e faptul, că ilustrul pre
deveni provincia curat română... In astfel de ghiare". taţi de prestaţiunile geniale ale artistului, sident amânase una din adunări motivând
împrejurări e forte greu a păşi la un pact, dâr tot nu i-au putut procura acea gloriă, cu nostima espresiă : „Adunarea nu se pâte
care să aibă valore durabilă. Noi Sârbii după care tindea. A fost o luptă uriaşă ţinâ din lipsa de indiferentism"... Afe
rim president al unei asociaţiunl pentru
însă nicâirl nu asuprim pe Maghiari, nu pănă i-a sucees în fine să-şi întemeieze po limba şi cultura românâscă. !
1
cucerim ceea-ce este al lor, şi dâcă băr — i'O Iulie v. pularitatea. S’a întâmplat să asiste odată
Adunarea de adl a fost şi ea la ni
baţii de stat maghiari ar voi să fiâ drepţi Un frumos dar pentru masa stu la unul din concertele sale şi o Româncă velul d-lui president Indre. S’au presentat
şi ar primi ouvintele lui Tisza : înţelegerea denţilor. Aflăm, că D na Lucia V. Bologa ou numele Asan, care sub impresiunea ge în total — staţi să-’i număr, că mulţi sunt,
ar fi de tot uşoră. a făcut un nou dar generos în favorul me nialului joc al artistului, s’a amoresat foc Domne! — 10, adecă (ţece membri! Din-
