Page 112 - 1899-07
P. 112
Nr. 167—1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3
11
tre aceştia, şâpte tovarăşi nedespărţiţi ai Dâr să lăsăm „Typographia să vor- xandra din drama lui Richard Voss — n’a ţiri şi fapte să ne arătăm întot-dâuna şi
onorabilului president, toţi membri archi- bescă mai departe: lăsat nimic de dorit. Sublim a fost mo în tot locul, căci numai aşa vom putâ spera
zeloşî ai unei elice de scandal românesc în
„Să lăsăm însă cifrele acestea şi să mentul, în care artista, în rolul Alexandrei, a ajunge isbânda nisuinţelor nostre.
CluşiQ, şi abia trei inşi cu adevărată dra
goste faţă cu interesele nâstre culturale şi le credem, precum credem alte multe date îşi vărsa focul iubirei de mamă şi durerea Deva, la 1 August n. 1899,
naţionale. statistice şi mai deochiate, fiă adevărate, şi mustrarea ce-o simte în urma unui amor Elena Pop Hossu-Longin,
1
Evenimentele „remarcabile * în adu fiă falsificate, fiă edate din partea statului, nefericit.
nare sunt cât se pâte de durerâse pentru fiă din partea privaţilor. Să cercetăm mai In tote 4 actele artista sărbătorită a presidentă.
cei pesimişti şi cât se pote de nostime pen bine resultatul cifrelor, respective să vedem, ţinut cu desăvârşire înlănţuită atenţiunea Dionisie Ardelean,
tru aceia, cari se mai mângâe c u . . . sati- cari foi foloseso hârtiă din ţâră, şi cari publicului asupra joculuisău majestos,şi chiar secretar.
risarea păcatelor românescl cluşiene.
din străinătate. la urmă, oând Alexandra după atâtea peripeţii,
înainte de tâte, presidentul, răspun
zând unei interpelări a d-lui advocat Dr. „Toţi editorii de foi nemţescl utilisâză prin care a trecut, şi vădând oum viâţa ei * V A R I E T A T E .
Aurel Isac asupra neactivităţii secţiei, — a hârtiă indigenă. Ar fi să resulte deci, că nu mai are nici un rost, îi pune capăt prin
oonstatat fără nici o remuşcare, că într’a- aceştia sunt mai buni patrioţi, decât edi opium şi mâre în braţele iubitului său, fiul Sfîrşitul lumei. D-rul Rudolf Falb,
astronom, fost profesor de geologiă la uni
dever comitetul n’a lucrat nimic, din torii foilor maghiare. Dâr vai şi de patrio dâmnei Eberti, — d-şâra Bârsescu a mişcat versitatea din Yiena şi de matematică ia
lipsa de bani (de ce n’adună?!) şi din tismul lor, nici pomenire de sentiment pa Drofund inima publicului prin redarea per cea din Praga, a prevestit nu de mult, că
1
„lipsa d e . . . indiferentism* !
triotic şi cu durere pentru ale ţării! Sunt fectă a suferinţelor şi chinurilor unei fiinţe, sfîrşitul pământului va fi în după amiaZa
S’au iscat din causa aoestor enunciaţii dilei de 13 Noemvre 1899, între ârele două
cinice scene violente, pe cari nu le mai şi ei nisce precupeţi din cei mai de rând. care deşi în agoniâ, este totuşi pe deplin şi cinci. D-rul Falb e autorul unui alma-
descriu, că-mi e ruşine. Editorii foilor ungurescl îşi comandă hârtia consoie de sine. nach profetic, în care preZioe Z'lele fru-
Tot ce s’a deois în merit e un fapt, dela Nemţi, pentru-că o primesc mai eft-in, , Forte bine şl-a jucat rolul şi d-1 A. mâse, plâia, vântul, uraganul, griZina, nin-
care numai spre merit nu servesce nimănui. âr editorii foilor nemţescl consumă hârtia Rollet, ca Erwin, iubitul Alexandrei, pre sârea, inundaţiunile, erupţiunile vulcanice,
Eaptul e următorul: La 1897, seoţia clu- din ţâră, pentru-că toţi sunt membrii în cum şi toţi ceilalţi actori din trupa dom etc., şi prin care s’a făcut destul de po
şiană a „ Asociaţiunii“ a ţinut la Mănâstur direcţiunea „Primei societăţi maghiare pe pular şi a câştigat multă încredere.
o adunare şi o petrecere, care s’a sfîrşit cu 11 nului. Neher. Ou tâte acestea mai toţi i-au luat în
un defioit de 81 fl. Deficitul a fost acope acţiuni a industriei de hârtiă şi în chipul De sâră d-şâra Agata Bârsescu va rîs profeţia „sfîrşitul lumei , lucru care deşi
u
rit cu 50 fl. esoperaţl dela banca „Econo acesta e în interesul tuturora, ca hârtia, juca în drama lui E. Zolla „Therese Ra- nu e serios de tot, e posibil.
11
11
mul prin directorul ei d-1 Basil Podoaba „maghiară să se trâcă în cantităţi cât mai quin“, âr mâne sâră în „Odttte de Sardou. Totuşi câte comete n’au trecut pe
11
şi ou 31 fl. dela d-1 protopop gr. or. Tuliu mari.
lângă pământ fără măcar de a-1 atinge. O
Roşescu. Acum, clica de 7 a presidentului „Acesta e sensul practic al devisei ră- distanţă mică, şi cometa ar fi îmbrăţişat pă
a decis să dea în judecată pe d-1 Podâba
sunătâre, de a promova industria din ţâră! p e 1 mântul spre nimicirea lui şi a celor de pe
pe cuvânt, că nu şi-ar fi dat sâma de cei el. Ceea-oe e sigur e, că la data indicată,
11
50 fl.!! Ou alte cuvinte, un nou proces ru Foile „patriotice sein urgita în frasele
Cătră membrele „Reuniunei femeilor române »lin
şinos şi răsbunător, pe lângă cele vre-o 12 cele mai alese acâstă cestiune, în praosă comitatul Himeddreiri o cometă va tăia orbita terestră, dâr nu se
pâte precisa de va întâlni pământul.
puse la cale de pomenita clică în contra însă puţin îşi bat capul cu aşa-ceva, numai
-
câtor-va buni Români cluşienl! să pâtâ trage folos din geşeftul cu străină „Asociaţiunea pentru literatura ro Calculându-se, s’a găsit, o ă î n univers
11
Mai amintesc, că pentru adunarea tatea. Promovare a industriei unguresol! mână şi cultura poporului român , una din sunt aproximativ 74 miliâne de miliarde de
generală dela Deva, nici unul din cei pre- cele mai măreţe instituţiunl culturale ale comete sburătâre, care îl străbat ou o re
peziciune de 140 de mii km. pe oră. Unele
senţl n’a avut curagiul să se anunţe ca re- E o frumosâ, dâr mincinosă devisă acâsta, nâstre, ne face ăst an rara onâre, să-’şl din aceste comete trag după ele coZî lungi
presentant al faimâsei secţii cluşiene! cu care poţi seduce aZl publicul, dâr nu e ţină adunarea sa generală în centrul comi de mai multe milione de leghe şi a căror
Pentru-ca să se facă odată ordine la practio se o pui în aplicaţiune, In praesă tatului nostru, în opidul Deva. suprafaţă trece peste 1000 de miliarde
„Asociaţiunea“ de-aicl, o sâmă de fruntaşi e irealisabilă, căci nid un om practic n’a
Intre diversele festivităţi, ce vor avâ km. pătraţi.
eunt decişi se solicite în adunarea dela Deva ajuns încă la o astfel de nebunia, ca din „pa Nu pentru întâia oră âmenii îşi aş-
ocncursul comitetului central dela Sibiiu, triotism“ să caute să' iăsă cu tot dinadinsul cu loc cu acâstă ocasiune, comitetul constituit tâptă sfîrşitul de înainte, şi pâte şi de
u
ca şi în caşul analog dela Alba-Iulia. Se deficit în întreprinderile sale. pentru primirea „Asociaţiunii a avut buna astă-dată îl vor aştepta în zadar, precum
doresoe tot succesul! ideiă a suscepe şi arangiarea unei petreceri
„Să ne lăsăm deci de săcăturl de aoestea l’au aşteptat în Zilele de 13 Ianuarie 1819,
Am auZit, că domnii oriticaţl în co poporale, în care să fiă, după putinţă, re- când Bâranger a compus nemuritârea can
respondenţă au datina să se acopere cu patriotice şi să recunâscem în fine, că pre presentate tote comunele de pe teritoriul ţonetă. „Sâ sfîrşitn, lumea e destul de ve
pretextul, că nu răspund la pseudonim!, şi cum sciinţa şi arta, aşa şi industria şi 11
comitatului în pitorescul nostru costum chie 29 Octomvre 1832 şi 13 Iunie 1858.
să ameninţe cu argumente medievale (ad munca sunt internaţionale, întru cât au Ou tâte astea, legea naturei, că fiă-
hominem)... fost provocate de contactul paclnio al po- naţional. care lucru se întârce din nou la starea sa
Ca să dau probă, că am consciinţa pârelor. E cuviinoios lucru, ca festivităţile, ce dela început, trebue să fiă urmată şi de
adevărurilor, ce-am spus, şi că nu mă tem „Acesta e cel mai strălucit semn al vor avâ loc cu ocasiunea adunării gene pământ, care mai de grabă sâu mai târZiu
a-le spune, fac acelor domni serviciul de-a rale a celei mai de frunte instituţiunl cul se va preface în massâ incandescentă. Deci
mă semna: dispariţiunei zidurilor chineze, ce au esistat turale, să lase suveDirl plăcute, urme ne sâ fim gata a muri prin foc, sfîrşit precis
11
loan Scurtu. pănă acum între diferitele naţiuni . de cărţile sfinte şi profetisat de calculato
11
Aşa termină „Typographia şi ou tote şterse, nu numai în sufletul nostru, ci şi rul vienez, care Zice> că la 13 Noemvre
înaintea străinilor. Nu seim întru cât vor
acestea e mirare, că pănă acum „patrioţii 1899 pământiii nostru va fi înghiţit şi a-
11
Industria indigenă. noştri n’au căutat să-şi ridice de fapt nisce contribui celelalte festivităţi la ajungerea prins de-o cometă ; ne aştetâm sfîrşitul.
ziduri chinese în sensul real al cuvântului, acestui scop, o petrecere poporală, o Cometele au fost în totdeuna spaima
w
Mutit şi noi la timpul său agi- •care să-i isoleze de întrâga lume vieţuitâre, „Rugă“ sâu „Nedee , în care să fiă repre- lumei. Medievalii vedeau în comete săbii
"vpaganda, ce s’a pornit în sentste diferitele costume românesc! de pe pline de sânge, animale cu corpuri ciudate
oăol pentru ei tote sunt bune, numai să şi feluriţi monştri, ce le inspirau frică.
•rină în pressa ungurâsoă în fiă „patriotioe . Articolul „Tipographiei e întreg teritoriul comitatului, unul mai fru Chiar şi noi ne temem de ele.
11
K
criei indigene şi, în legătură, de altmintrelea un bun duş şi pentru „pro mos, mai variat, decât altul, ar forma una Celebrul Newton a povestit, că o co
/ofta scă a câtor-va foi ungurescl videnţialul" Szell, care în calitate de mi din cele mai înoântătore, mai pitorescl pri- metă va întâlni sârele în anul 2255 distru-
ontra celor,alte, cari în teoriă de mult veliscl, care nu curând s’ar şterge din su gându-1, aşa că pământul ne mai având de
nistru de interne a edat mai Z'lele trecute,
11
monopolisaşieră titlul de foi „patriotice ^ firesce tot sub impresiunea „patrioticei? fletul nostru. Punctul cel mai strălucit, cel unde primi lumină şi căldură, vietăţile de
v eminentiam, în praesă însă, unde era propagande din timpul din urmă, un citt- mâi interesant din întreg programul festi pe el vor peri.
'a de gaşeft, îşi desavuau, în modul oular, în care punâudu-i la tot natul la vităţilor, va fi de sigur proiectata sărbare Cine, însă, pâte soi, care va fi sfîrşi
ai flagrant, ţipetele lor naţionale-pa- inimă „sortea patriei , provocă mai ales poporală. tul lumei ? In tâte timpurile, fiă-care şi
11
l’a închipuit altfel. Cine are dreptate?
je, tocmai în acoperirea trebuinţelor autorităţile comitatense orăşenescl şi co Având în vedere, că Reuniunea nâs- Nimeni nu seie.
mai apropiate prin procurarea hârtiei munale să sprijinescă esclusiv şi din tote tră şi-a pus între altele ca scop şi sprigi- Dâcă profeţia lui Falb se va înde
itru tipărirea jurnalului. 11 u nirea industriei de casă ţărănescl, care a
puterile industria „maghiară din „patriâ . plini, pământul va fi întâlnit de-o cometă,
11
«Typographia revenind asupra ar- jucat un rol aşa de însemnat în trecutul a cărei massă nebulâsă ar putâ îmbrăţişa
u
olului din „Magyar Ipar , unde fuseseră nostru, precum şi premiarea acelor ţărance, de două ori volumul sârelui, cataclismul
11
uemascate „cele mai patriotice foi ungu Teatru german. cari se disting pe acest teren, credem a fi s’ar putâ asemăna cu înghiţirea planetei
rescl, faoe următârele constatări nu fără a nâstră datorinţă, a da tot sucursul nos nâstre de un fluviu de foc, ou o massă de
(D-şâra Agata Bârsescu ) două miliâne de ori mai mare, ca a ei.
interes, întrucât aruncă o inteusivă lumină tru comitetului de primire al „Asooiaţiu-
Cu viu interes a aşteptat publicul Seim, că sârele se răcesce cu timpul.
asupra calibrului eroilor de gură din dosul nei“, ca acest punct din programul său să
braşovân iubitor de artă să vadă din nou Un învăţat a calculat, că ar trebui vre-o
foilor ungureşti. Etă ce he spune organul succâdă cât se pote de bine. 10 miliâne de ani, ca răcâla sârelui să aibă
pe admirata nâstră artistă d-şora Agata Bâr
tipografilor: Spre acest scop apelăm la tâte P. O. ca urmare dispariţia vieţei de pe pământ.
sescu, păşind ârăşl pe sceDa teatrului din
„Din conspectul de mai sus al lui membre ale „Reuniunii femeilor române Statisticii basându-se pe îmulţirea fără
loc şi proourându-i una din cele mai plă margine a vietăţilor pe pământ, au socotit,
„Magyar Ipar", vedem, că întregul consum din comitatul Huned5rei“, rugându-le, ca
cute seri. că în anul 2167 pământul va avâ 12 mi
de hârtiă e de 447 vagâne şi din acestea fă-care să lacre în cercul său de activitate, ca
Sărbătorita tragediană a păşit asârâ liarde loouitorî, pe cari nu-i va putâ hrăni.
numai 157 vagone sunt pr-oducţiune indi la acestă sărbare poporală să se preseute Ya fi peste 270 de ani luptă pentru hrană,
în rolul Alaxandrei din drama cu acelaşi
genă, 2Ş0 însă producţiune străină. din fă-care comună câle-va părechî în frumo deci mârtea din pricina foniei.
nume de Riohard Voss. Sala cea mare a
E adevărat, că conspectul e de astfel teatrului era ticsită de public, care aştepta sul costum poporal, în care se reoglindâză
de natură, încât nu-ţl vine să creZl datele ou neastâmpăr să se ridice cortina. Când aşa de frumos gustul estetic al poporu
u
relevate în el, căci pe când „Bud. Hirlap d-şora Bârsescu apăru pe scenă, aplause fre lui nostru, admirat nu odată din partea ULTIME SOIM.
figurâză fcu 100 vagone, „Peşti Hirlap e netice şi ovaţiunl căldurâse o întâmpinară străinilor. Budapesta, 11 August. Erî s’a
u
amintit numai cu 60, cu tote că noi tipo din partea publicului. Tot-odată ne rugăm, că acele surori,
grafii seim cu siguranţă, că tiragiul am Rolul, în care ni s’a presentat artista, cari vor sprigini intenţiunea nostră, pănă ţinut aici meetingul de protestare
belor foi e aprâpe acelaşi; mai departe e a fost şi de rândul acesta unul din cele la 24 August st. n. a. o. să aviseze comi contra serbarei Hentzi. Carol Eotvos
w
ârăşl ciudat, că „Friss ujsâg figurâză cu mai grele; însă ca tot dâuna, d şâra Bâr tetul de primire, seoţiunea III. (la adresa M. într’un discurs provocă mulţimea se
11
12 vagone, âr „Eşti ujsâg cu 10, pe oând sescu s’a achitat de el într’un mod splen O. D. George Romanul, protopop în Deva), se adune în numer cât mai mare la
adevărul e, că acâsta din urmă consumă did. A fost atât de perfectă în modularea că: cam câte persâne s’au promis a par monumentul honvecjilor. Bela Partos
cu mult mai multă hârtiă. 11 organului său puternic şi în mişcări, atât ticipa. a propus, ca partida „independenţi
Nici „Magyar Ipar“ aşadâră nu s’a de mare şi neîntrecută în esprimarea sufe Unirea firâsoă, ce esistă între femeia lor se tragă la timpul seu în cer
11
outut desbrăca de preocupaţiunile sale „pa rinţei, ce-o causâză lupta titanică dintre societăţii culte cu fiica din popor a ace
cetare guvernul şi se ceră punerea
11
11
triotice ; în durerea sa „patriotică a erupt iubire şi răsbunare, încât nu odată publi luiaşi neam, pentru a cărei consolidare s’a
11
în fine şi a demascat pe „şarlatani , dâr cul fu răpit şi înduioşat pănă la lacrimi. înfiinţat şi Reuniunea nostră, să se mani lui în stare de acusaţiune.
aceeaşi inimă nu l’a putut răbda să des Interpretarea superbă şi redarea perfectă a feste şi aci în deplină armoniă şi splen-
u
copere adevărul „sensaţional în tâtă go- sentimentelor, de care e stăpânită o fiinţă, dâre. In faţa împrejurărilor tot mai îm-
lătatea sa. ce îndurase atâtea desamăgirî — oum e Ale- povărătâre, uniţi în cugete, uniţi în sim
\
