Page 114 - 1899-07
P. 114
REiî.ACŢIUNEA, „qazeta* iese în flecare (li.
.MiMstntim ji Tipografia. Atonameute pentru Anstro-Ungaria:
B&&ŞOV, piaţa mar» Nr. 30. Pe un an 12 fI., pe şăse luni
G fI., pe trei luni 3 fl.
Scrisori ne francate na N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
na se retrimet.
Pe un an 40 franol, po şăse
IU SER A TE se orimeso la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
BIKISTRAŢIUHE în Braşov şi 1&
rurmătfirele Birouri do anunoiurl: N-rii de Duminecă 8 franol.
Se prenumoră la tdte ofi-
In Yienft: M. Dakes Nachf.
ciele poştale din întru şi din
ttax. Aujonfeld diEmorlch Losner, afară şi la d-nii colectori.
Hoinrloh Sohalok. Rudolf Bosse.
A. Oppelika Nachf. Anton Oppelllc. Abonamentul pentru Brain
InBndapoBta: A. V. Qoldber- Adminifitruţmnea. Piaţa ntoit
C«r, Ekstoln Bomat. In H'a in Târgul Inului Nr. 30, etseic
ii urg.- Slarolyl & Llşbmann. I.: Pe un an 10 fl.. pe şăs<
PREŢUL IHSERŢIUHILOR : o 30- luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. EO or.
riă garmond pe o colonii 6 or. Cu dusul în casă: Pe tu ei
şi 30 or. timbru pentru o pu (!i<Txxjcclgx de 31) 12 fl., pe 6 luni 6 fl.. p. > trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo
RECLAME pe papina a 3-a o namentele cftt şi inserţiunile
şeriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
„Fracziitatya“. cât se putea se înşele pe Români nici mai puţin, decât ca noi Românii paniă, ce l’a ridicat pentru isbânda
la noua împărţelâ, care vedeau, că se punem subscrierea şi pecetea nds- misiunei noului episcop, şi pentru
nu se pote încungiura. tvă pe tote câte s’au petrecut cu
Ori de câte-orî Ungurii au fă încetarea ori şi căror neînţelegeri
cut cu vre-un prilegiu său altul „fra- Pe atunci încă Românii puteau noi şi împotriva ndstră de trei-deci între Români şi Maghiari, prin iubire
cziitatye” cu Românii, ei au voit c|ice cu gre-care îndreptăţire, că sunt şi mai bine de ani încdce, se şter şi fraternisare reciprocă.
ceva dela aceştia, au umblat să-i egali înaintea legii cu vechii lor gem din catastihul nostru orî-ce pre- Nu voim să reîmprospătăm vre
ademenâscă şi se-i câştige pentru adversari politici şi naţionali şi că tensiune de drept din trecut, ce-o murile, când aceşti trişti cavaleri
vre-un interes al lor. colo sus la curte mai pot spera şi avem, şi se ne împăcăm şi se ne în făceau săriturile lor de saltimbanci,
ei în vr’un sprijin, mai mic, ori mai frăţim cu Maghiarii, ca şi când pănă
Aşa au făcut ei mai de demult ci voim să vorbim de stadiul actual
mare. acjî nu s’ar fi întâmplat nimic între
şi aşa fac şi acjî. Şi li-a fost uşor s’o noi şi ei. ori cel puţin nimic, ce a luptelor estrem de grave şi se-
facă, pentru-că totdâuna s’au aflat La 1860/1 Românii erau în si- ni-ar da dreptul se fim nemulţumiţi riose din Austria între germanism
între „cărturarii”, „preoţii” şi „că- tuaţiunea de rivali ai Maghiarilor şi şi se ne simţim asupriţi şi reduşi la şi slavism.
putaşii”*) de Români şi omeni de aceştia căutau se se apropie de ei, stare de iloţi politici în vechia nos- Ori noi, ori ei! este afji strigă
aceia, cari se uitau în gura lor mai ca se scotă pentru sine condiţii mai tul de luptă al Germanilor din Boe-
mult ca la faptele lor şi erau încli bune la regularea trebilor publice. trâ patriă. mia şi din celelalte ţări austriace, şi
naţi a crede promisiunilor şi asigu Astăcfi sunt cu totul alte tim Asta-i adevăratul înţeles al toas sensul lui este: ori vor predomni
rărilor lor, că ei sunt amicii cei buni puri. Românii din Ardeal, Bănat şi tului fiiului fostului ministru-preşe- aici în viitor erăşî Germanii şi Aus
şi sinceri ai Românilor şi că aces Ţera ungurescă sunt deopotrivă cul dinte unguresc; el ne poftesce cu tria va deveni germană, ori vor în
tora numai Neamţul le este duşman. caţi la păment de adversarii lor „fratziitatye” ca se încetăm de a mai vinge Slavii, şi atunci imperiul se va
Astfel în anii şese-fieci, după ce şi legaţi de mâni şi de piciore prin stărui şi a mai lupta pentru drepturile slavisa.
abia trecuse un deceniu dela revo- legile şi ordonanţele maghiarismului nostre naţionale, pentru limba şi cul Numai (filele aceste unul dintre
luţiunea din 1848/9, în acel period, cutropitor. tura nostră românescă, şi se ne în cre deputaţii cehi a (fi într’un meeting,
s
când prin diploma împărătescă dela Ce noimă, ce înţeles pote ave dem în bunăvoinţa şi în dragostea Ma că acjî nu se tratâză atât de ordo
1860 s’au restabilit vechile „consti- dâr a<fi „fracziitatya” cu Românii? ghiarilor, cari precum ne-au iubit şi nanţele de limbă, ori de pactul cu
tuţiunî” provinciale, şi când se pre După ce li-au luat tot, după ce li au ne-au cinstit în trecut, ne vor iubi Ungaria, ci adevărata luptă se dă
vedea, că naţiunile diferite vor pre nimicit dearendul tote drepturile şi ne vor cinsti şi în viitor, pentru între slavism şi germanism, este o
tinde drepturi egale naţionale, Un politice naţionale, de cari se bucu ca se se împlinescă „cele scrise” luptă pe viaţă, pe morte între Slavi
gurii din Ardeal aranjaseră la dife rau Românii pe când s’a înfiinţat despre „marea chiămare a naţiunei şi Germani.
rite ocasiuni un şir de demonstra- dualismul, după ce au creat un sis maghiare în răsăritul Europei” şi
ţiunî de „fracziitatye” cu Românii tem de legi, prin care au introdus pentru gloria eternă a ideei de stat Şi în adevăr, mişcarea ia di
dela Ciuşiu pănă la Braşov. maghiarisarea pas de pas cu forţa, maghiar. mensiuni forte îngrijitore. Germanii
— ce mai vor Ungurii dela Ro Cei ce văd altceva în dorul de fin tote părţile protesteză energic
La Braşov luaseră parte în ierna
mâni? Căci e învederat, că ei vor „fratziitatye” al lui Tisza şi soţi, cei în contra regimului paragrafului 14,
■'ului 1831 mulţime de fruntaşi un-
ceva, altfel groful Tisza Istvan nu a pactului, a impositului pe zahar
grofi şi baroni din Secuime la ce vor să întemeieze pe acest dor
s’ar fi încăhfit nici o clipită pentru etc. In Yiena s’au ţinut într’o sin
„Reuniunei femeilor române” speranţe în viitor pentru binele nea
aşa c]isa alianţă a rassei române cu mului nostru, aceia ori sunt orbi, gură cfi 14 adunări social-democrate,
folosiră ocasiunea de-a fra-
noţiunea maghiară. săracii de ei, ori nu sunt sinceri faţă cari au luat resoluţiunî de protes
a. miecful nopţii, în timpul tare, şi asemeni adunări- germane se
Umtaşii români braşoveni, Ce mai vor aşa-dâr d’alde Tisza cu popor, ci umblă şi ei să-’l în ţin o mulţime în tote provinciile.
’sturî însufleţite spu- şi cu toţi cei de pănura lui Tisza şele dimpreună cu adversarii lui.
loresc nimic mai fier- şi de viţa lui dela noi Românii? Dela Dragoş pănă acfi au tre Tot mai puternic devine curen
a trăi cu Românii în Când unul face altuia o nedrep cut cincî-cjeci de ani plini de învă tul pentru continuarea obstrucţhoiei.ă
înţelegere şi a îm- tate, când îi încalcă drepturile! şi-’l ţătură şi amare esperienţe. Ore să tous prix, adecă şi în contra alegerei
ariile şi amarul. Pe asupresce, rămâne un ghimpi- în mai fiă cu putinţă după atâta timp, membrilor în delegaţiunea austriacă.
Bariţiu îl ridicară în slavă inima lui, că de-apr6pele seu, con-* ■’ba Românii să se lase a fi îmbătaţi Contele Thun a fost chiămat la Ischl
rbătoriră ca pe un erou al locuitorul, concetăţenul seu, pe care cu vorbe gole de „fratziitatye”, când să raporteze monarchului asupra si-
l’a tractat şi nedreptăţit aşa de rău în fiă-care cfi, în fiă-care oră şi în tuaţiunei, şi se cfice, că cercurile
Pe atunci speranţele Români şi de mult, pote într’o cfi totuşi se-şî fiă-care minut se pot convinge prin Curţii sunt îngrijate, că Germanii
lor, că-şi vor pute realisa progra reclame drepturile lui şi că pănă se fapte, că cei ce domnesc acfi asupra prin obstrucţiunea lor vor zădărnici
mul lor dela anul 1848 măcar în gândesce ia recâştigarea, drepturilor lor n’au înţeles nicî-odată şi nu pot întrunirea delegaţiunilor, ceea-ce ar
parte, erau mari şi evenimentele din sale şi la nelegiuirile, ce s’au sever- înţelege nici acuma acesta „frăczii- da, firesce, nascere unor mari com-
anii turburărilor erau încă prea a- şit în contra sa, nu va pute nici tatye”, decât numai în sensul versu plicaţiunî în mecanismul şi aşa des
prope, decât ca Românii se nu fiă odată se devină amicul sincer al ce lui maghiar: „Minden ember legyen tul de sdruncinat al dualismului.
cu mare neîncredere în faţa demon- lui, ce l’a nedreptăţit. ember es magyar”. (Tot omul fiă Dumineca trecută cunoscutul
straţiunilor unguresci de „dragoste Acest ghimpe şi temerea, că om şi Maghiar)? corifeu german, deputatul Dr. Baren-
frăţescă” cătră ei. într’un moment ore-care, când şi ther, înt’o vorbire ţinută poporului,
Noi nu a credem, de aceea n’am
.De aceea încercările de a ade Maghiarul va avă lipsă de ajutor şi a întrebat: Ce atitudine să avem noi
dat, nici nu putem da nici o însem
meni pe Români cu vorbe dulci nu sprijin, el nu va pute conta cu în Germanii? Şi a răspuns: „Să fim
nătate politidă fraternisării dela masa
şi-au ajuns scopul şi Ungurii arde credere la el, pe câtă vreme va sta neînduplecaţi, să continuăm obstruc
episcopului’-efen Arad.
leni, cari voiau se-i încurce şi se-i faţă cu poporele conlocuitbre ca ţiunea fără de nici o considerare,
abată dela drumul cel drept al re asupritor, l’a făcut pe groful Tisza ori cruţare”.
clamării şi validitării drepturilor lor Istvan se asigure în toastul seu dela Ori ntii, ori ei! Germanii au greşit — cfise acest
de egală îndreptăţire naţională, au Arad, că Maghiarii „n’au asuprit şi deputat — atunci când au sistat
rămas cu buzele umflate. nu vor asupri” nici în viitor pe con Să nu credeţi cumva, că e vorba obstrucţiunea pe câtva timp ; de aici
Deosebirea între timpurile de cetăţenii lor nemaghiarî, şi l’au fă aici de alternativa, folosită ca titulă adversarii lor şi-au luat şi mai mult
atunci şi cele de atfi era aşa de cut se vorbescă de „alianţa cu rassa a articulilor de fond „sensaţionali”, curagiu în a-i combate şi a-i para-
mare, ca aceea între cer şi păment. română” şi de frăţietatea maghiaro- pe cari îi scrieau acei viteji de tristă lisa. Acesta greşâlă nu e iertat să o
P’atuncî Maghiarii, necum se viseze română; acâsta l’a făcut se s’adre- figură din sînul nostru, cari se fă mai facă Germanii, ci trebue să fiă
măcar, că vor ajunge vre-odată la seze îndeosebi la episcopul Goldiş, leau odinioră, că vor înfrânge trufia neînduplecaţi, căci lupta se dă între
atâta putere şi supremaţiă în stat, se-i laude „patriotismul unguresc” maghiarismului violent, mobilisând germanism şi slavism.
cum o eserciteză ac}i, prevedeau, că şi să-’l conjure se ‘se pună în frun-. Yiena în contra lui; er acjî, după-ce Mişcarea de protestare germană
* vpr fi siliţi a recunosce şi Româ tea mişcării pentru frăţietate. Una au compromis de-arendul tote ces- este cu atât mai supărătore pentru
nilor drepturi politice naţionale, şi se fim şi fraţi de cruce se fim Ma tiunfie seribse ale marei cause na guvern, cu cât ea se îndrepteză în
gândul şi intenţiunea lor era numai ghiarii şi Românii, âr cei ce vorbesc ţionale, se simt feliciţi, că codiţele contra aşa cfisului regim al §-lui 14.
se împiedece cât mai mult mersul de" nemulţumiri şi nedreptăţirî sunt •lor dela Arad au fost învrednicite Pănă şi între Cehi s’a produs o miş
firesc al desvoltării interiore şi pe nisce. căpiaţi şi reu voitori ai patriei ăă porte trena părintelui Groldiş, a care ore-care, condamnând guver
şi - ai frăţietăţi ţnaghiard-i-bmâne. . ’’ ■ îhâinte-mergătorului „frăţietăţii ma- nul pentru aplicarea §-lui 14. Ascu
*) Cei ce umblă cu „căput”, adecă Ce mai vre aşa-dâr Tisza Isţ- gfiiare-române”, şi să umple boeru- ţişul mişcării e îndreptat în contra
ou haine civile. van dela noi? Yrâ nici mai mult, .lui Tisza Istvan paharul de şam- Cehilor tineri, din partea radicalilor.
