Page 115 - 1899-07
P. 115
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 168.—1899.
66
66
Un organ al Cehilor tineri caută cu „pace şi „frăţietate . Der ce fo să protesteze cu alaiu şi sgomot. Pe l’au asediat formal. Totă noptea
se apere atitudinea acestora. El cjice los de-atâta ostenâlă şi cu „frăţieta generalul Hentzi îl numesc „bandit , Germanii au ţinut ocupat acest edi
66
66
66
66
66
între altele, că prin înfiinţarea şcolei tea asta, ca şi cu altele de felul ei! „unelta camarillei , „bestiă , „hienă ficiu, şi pe toţi Slavii, carî cutezau
politechnice cehice guvernul a ară Românii n’au lipsă de pupături, nu şi câte şi mai câte astfel de epitete să iese de acolo, îi băteau cu cio
tat bunăvoinţa de a esecuta progra se încălcjesc de focul domnilor, car! murdare aruncă asupra memoriei lui. megele fără îndurare. Furia Germa
mul dreptei. De aceea n’ar fi con ciocnesc pahare la veseliâ. Ei vor Ba „Egyetertes pe care l’am primit nilor crescu la culme, când Slavii
66
sult, ca Cehii tineri se devină prea dreptate şi libertate, vor drepturi acjî, nu se sfiesce a publica în frunte începură se pusce pe ferestri şi un
nerăbdători, căci prin acdsta ar pe naţionale şi viaţă naţională, vor c’un o poesiă în care se cjice: învăţător sloven ucise prin glonţ pe
riclita împlinirea celorlalte dorinţe cuvent să trăâscă şi să se desvolte, „Dâr tot să aude înoă acel urgisit un comerciant german. Ucigaşul a
cehice. ca Români şi numai ca Români, er „Gotterhaltc ! Banda militară a lui Fran- fost arestat, el ar fi fost sfâşiat mo
u
1
Din aceeaşi parte a Cehilor ti nu ca slugi ai altora de viţă străină. cisc Iosif îl suflă, îl suflă... mentan, dâcă nu-1 apera poliţia.
neri înse contele Thun este mereu Astea le vor şi astea le cer dela: Fjă-care regiment maghiar al lui, varsă După miecjul nopţii scenele acestea
61
înteţit se nu şovăiescă şi se dove- aceia, cari le îmbiă „frăţia , înainte lacrimi în gledă.. .. Der nici acum nu s’a se repetară. Doi Germanî fură răniţî
dbscă prin „fapte energice“, că ţine însă de a-le desface legăturile, cu împăcat împăratul cu regele? Vedeţi, cum prin glonţ de revolver, şi stradele se
a merge mână ’n mână cu drepta care sunt strînşî, ca să nu se mai îl bate şi-l plesnesce cu sbiciul! Rege puseră în mişcare la strigătul Ger
din parlament. potă mişca liber, ca Români! maghiar, de ce nu iei sbiciul in mâna şi sS manilor, că sunt împuşcaţi ca cânii.
Guvernul e într’o posiţiă puţin * baţi cu el pe împăratul? ... Său dor’ aştepţi, A intervenit atunci poliţia şi mili
de invidiat, mai ales că la tomnă ca naţiunea să se ridice?... 66 ţia, dâr ordinea totuşi nu putu fi
Maghiarul devine nervos, mâ
trebue se conchieme „Reichsrathul“ Aşa lucreză, aşa vorbesc şi aşa restabilită. Slovenii şi Cehii cântau
nios şi-şî iese din fire şi numai atunci,
şi are necesitate de alegerea mem agită ei, când li-se năzăresee, că sunt cântece slave, Germanii „M^acht am
când i-se revocă amintiri din trecu 66
66
brilor pentru delegaţiunea austriacă, „vătămaţî în sentimentul lor na Rhein . Abia spre cjiuă, miliţiei i-a
tul desastruos şi jalnic pentru el.
fără de care totul trebue se stagneze ţional. Tct aşa vorbesc şi fac ei succes a face încât-va ordine. Atunci
Trece tote mărginile şi furia ’l cu
şi va compromite chiar şi posiţiunea însă, când e vorba, ca Românii sâu studenţii cehi, conduşi de miliţiă,
prinde, când se întâmplă, de pildă, ca
de putere mare a monarchiei. alt popor să ridice monumente de părăsiră orăşelul Cilii, însă în tre
statua lui Hentzî să fiă din «nou ridi cerea lor prin oraş, fură bombardaţi
Intr’aceea resună prin tote un pietate în amintirea bărbaţilor marî
cată şi desvălită sărbătoresce, cum cu pietrii de cătră Germanî.
ghiurile imperiului strigătul de luptă: din sînul lor, carî în cjilele de res
se face tocmai acjî la Budapesta. Se
Ori ei, orî noi! trişte ale revoluţiunei, au apucat ar A fost aşa-dâr în Cilii o ade
scie, că 50 de anî au trecut de când
ma, ca se apere drepturile şi liber vărată revoluţiă între Slavi şi Ger
generalul austriac Hentzi a căcjut
tatea poporului credincios patriei şi manî.
luptând eroicesce şi apărând cetatea
Revista politică. monarchului legiuit.
Buda în contra armatelor lui Kos-
* Din străinătate remarcăm visita
Pănă mai erî alaltăerî foile un suth. Atât au agitat în dietă, în ga
guresc! nu se îndeletniciră cu alt zete şi prin tot felul de mijloce în In altă parte numărului de ministrului frances de esterne la Peters-
ceva, decât a publica articulî despre contra monumentului, ce i-s’a ridi acjî vorbim despre stările din Aus burg, cu care prilej s’a dat c’o do
11
vestita „frăţietate dela banchetul cat lui Hentzi pe piaţa sf. G-eorge tria şi despre duşmăniile mari din vadă mai mult, despre legăturile pu
episcopului Goldiş din Arad. Au din Buda, pănă când din graţiâsa tre Germanii şi Slavii împărăţiei aus- ternice dintre Francia şi Rusia. In
tălmăcit şi răstălmăcit în tote chipu voinţă a monarchului, monumentul triace. Duşmăniile acestea s’au dat onorea ministrului frances s’a dat
rile vorbele, ce s’au schimbat acolo a fost ridicat anul acesta din piaţa pe faţă în mod îngrozitor în orăşe un prâncj la ministrul rusesc de es
între cei cu „frăţietatea — tote însă Budei şi, împreună cu osemintele lul sloven CUli din Stiria. In Cilii terne contele Muvaview. Cu ocasia
11
conglăsuind în părerea, că Ungurii eroilor căcjuţî alături de bravul ge s’a desvălit Miercuri monumentul în acesta cei doi miniştri au ţinut
vor şi ei să fie „fraţî şi „prietini neral, a fost dus dinaintea scolei de văţatului slav Oblak. Cu prilejul toaste, în care s’a arătat cât de mult
66
16
cu Românii, decă aceştia se vor în cădeţi din Budapesta, ca tinerimea acesta s’au dus la Cilii 200 de stu legăturile, carî unesc Francia cu
china pe viitor „ideii de stat unitar ce se pregătesce în acea şcolă mili denţi cehî, ca prin presenţa lor să Rusia, au apropiat Parisul şi Peters-
maghiar şi decă vor recunosce, că tară, se aibă pururea înaintea ochi înalţe festivităţile desvălirei. In Cilii burgul. Ministrul frances fu primit
66
în ţâra acesta numai Ungurului i-se lor statua eroicului militar, care cu locuese însă şi Germani. Aceştia, sub şi de Ţarul Nicolae, care i-a conferit
66
cade domniă, numai el pote să po- credinţă a servit pe monarchul său. pretext, că Slovenii şi Cehii vor să ordinul „St Alexandru Newsky în
runcescă şi se facă renduială după AstăŢî monumentul se desvălesce demonstreze în contra Germanilor, brilante.
cum îl taie capul şi inima, er cei din nou în mod sărbătoresc. au aranjat o mare demonstraţiune *
lalţi trebue să se plece, să se umi- Ce se întâmplă însă? O semă în contra Slavilor, faţă de carî nu Mult sgomot face acum în pressa
lescă şi să se mulţămescă cu ce li-se dintre Maghiari, pe care numai erî tresc ură neîmpăcată, vecjend şi con, din lumea întregă revisuirea proce
66
dau de „generosul stăpânitor. Multe alaltăerî ’i vecjurăm îndumnecţeind vingându-se cji de cji cum Stiria lo sului Dreyfus, care s’a început la 7
r
dintre gazetele ungurescî nu cred, la Sighişora pe poetul lor Petofi, care cuită în masse compacte de Slovenî- 1. c. în oraşul Rennes din Fra '
că se va alege ceva de Domne-ajută la 1849 a căcjut în lupta insurgenţi acjî mâne va fi cu totul pierdută Toţi din tote părţile se în'
66
1
din treba cu „frăţietatea , ba s’au gă lor maghiarî contra monarchului lor pentru Germani Adunându-se în fi-va Dreyfus din nou osânc '
sit jurnale, cari să câră, ca Românii — legiuit, tocmai aceştia, cjicem, se ri mare număr, Germanii au rupt un bunalul militar a ascultat pf
decă voesc „frăţietate cu Ungurii — dică în potriva monumentului, ce stindard slav de pe casa naţională pe Dreyfus şi s’a ocupat 'u
66
66
să dea mai întâiu dovecţî de bună din nou se desvălesce acjî în amin a Slovenilor, numită „Narodni Dum , mitul dosar secret, p-
66
purtare „patriotică , se pună arma tirea acelor soldaţi, cari fidelî jură apoi au bătut amarnic pe deputatul Dreyfus fu osândit ş:
jos şi să nu mai ceră nici un fel de mântului lor, au murit pentru tron sloven Declco. După amiacjî sosiră în pe insula Dracului. Şc
drepturi, că d6r destule drepturi au şi patriă. O semă din gazetele un Cilii; studenţii cehî din Laibacli, pe nu se vor deschide,
ei, când li se dă voiă de a suge „aer gurescî au scris săptămâna acesta cap/ Germanii i-au primit cu ploiă Luni. Atunci se va
66
unguresc şi de a-se hrăni cu „pâne în mod estraordinar de pătimaş, agi d'e pietri. Cehii s’au refugiat în edi tarea martorilor în acesta
66
ungurescă . Vecii, vecţi! Tot sunt is tând pe kossuthiştii din ţera întregă ficiul „Narodni D u m " , pe care Ger proces.
teţi dumnialor. Te lâgă şi te ferecă contra serbării şi îndemnându-i să manii între cântece de „Wacht am
66
de mân! şi de piciore, apoi te îmbiă se adune pe cjiua de acjî la Peşta şi Rhein etc. şi urlând ca eşiţî din minţî,
66
FOîLETONUL „GAZ. TRANS . grădina sa, şi având o inimă mare şi na muncea de a vedâ pe grădinarul sub a că cu mijlocul galben auriu, continuă: „Cu
tură generosă, lăsase de multe-orl să trecă rui îngrijire înfloreau astfel de trandafbl acest trandafir însărcinez pe ângerl să-l dea
cupa plăcerei şi lumei de afară. Acei pe şi nerăbdător dorea să-l întrebe prin ce numai câtor-va pe pământ, el este tranda
Un vis despre trandafiri*). care ’i iubise mai mult pe pământ, fusese mijloce minunate a putut ajunge la atâta firul geniului. Apropie-te, mirâsă şi priveş-
chiămaţl în alte regiuni mai căldurose şi perfecţiune, căci înasămănare tot ceea-ce a te-i petalele în linişte. Sunt mulţi, cari
Decă trebue se visez,
pline de sore, şi viaţa lui ar fi fost tristă cultivat el îi părea sărăcăcios şi comun. doresc să-l aibă, der unii ’l au numai spre
atunci lăsaţi-mS să visez
despre trandafiri. fără bucuria, pe oare o găsea în frumseţea Pe când aştepta şi tâtă fiinţa sa era îmbă a-1 tîrî în noroi, şi astfel îi batjocoresc nu
ce-1 împresura. tată de parfumul trandafirilor, o voce lim mele, pe când numai câţl-va ’l cultiveză
Vechia grădină, părea un câmp în
pede melodiosă ’i isbiaucjul şi atunci băga astfel ca parfumul său să îualţe sufletele
flăcări, ori încătro te uitai, nu vedeai decât 66
Amiefia se apropia ,cu paşi reped!, de sâmă, că lângă el se afla persona mult muritorilor în sferele înalte . Sub îngrijirea
stufuri de trandafiri roşii, care formau alee
albinele_ bîzăiau a lene în teiul mare, sub dorită, de o frumseţe orbitore, care ’l pri- acestora trandafirul geniului înfîoresce în-
de-alungul cărărilor acoperite cu pietriş,
care bătrânul se tolănise. Cântecul pasări via blând. cjecit, dâr vai de acela, care nu îngrijesce
trimiţând parfumul lor fie-cărei adieri a
lor s’a schimbat într’un ciripit infinit, de Bătrânul căpătând curagitl, sfiicios şi bine nestimata fibre din grădina împăratu
vântului, şi aruncând din când în când pe
dulce şi plăcut, âr grădina printr’o putere tremurând cjise : Stăpâne, tradafirii Tăi sunt lui ceresc.
tale pe pământ; pe când alţii se resfâţau
magică părea prefăcută în palatul princesei aşa de frumoşi şi minunaţi, că nu îndrăs- Ajungând lângă un alt traudafir, care
înaintea îngustelor ferestre ale chiliilor ma-
din basme, pe când bătrânul se lăsa în nesc sâ-ml ridic umila-mî privire spre ei. părea a fi primit întâiul sărut al zorilor,
jestosei clădiri, de unde ochii maicelor i-au
voia acestei puteri, şoptind: „Mulţumesc Mai înainte, ca să fi vădut florile tale, eram se opriră. Bătrânul privi lung acest trau
privit atâţia ani! Ei îşi clătinau capetele
Ţie Domne, că sufletul meu are loc în lu mulţumit de a-le mele. In adevăr mă mân dafir, pe care de singur îl văduse odinioră.
uitându-se înăuntru chiliilor pe ale căror
66
mea Ta măreţâ . Şi adormi cu liniş dream cu arta de a cultiva ce’ml fusese Mirosul lui atât de cunoscut, îi atinse cârda
scânduri de stejar produceau umbre tremu-
tea unui suflet neprihănit. Natura în dăruită de tine, însă acum nu îmi mai pot. inimei şi îi răscoli amintirile. Inima îi bă-
rătâre, unda atâtea suflete petrecuseră
cadra atât de bine şi atât de frumos pe privi florile tot ca mai înainte, când văd tea repede şi ochii ’i se scâldară în lacrimi.
câsurl întregi în rugăciuni şi meditaţii.
:
bătrân,., peste al căruia cap trecuse şi ura adevărata artă aci. Spune-mi, Te rog, cum Atunci stăpânul grădinei 4i*© „Acesta este
Stăpânul mănâstirei se plimba priu-
gane ale vieţei! aşi putâ să am o grădină ca âcâsta ? trandafirul amorului. Forte puţini sunt acei,
tre flori privindu-le cu un dulce zîmbet, ve
Era natural, ca gândurile sale să se „Privesce, locul unde te afli e sfânt, cari îl prsed în deplină perfecţiă, cu tote
sel şi plin de mulţumire. Bătrânul le iubea
îndrepteze spre iubitele-i floricele; chiar în e grădina lui Dumnedeu, şi ori cât de fru- că sunt mulţi imitatori.
forte mult. El găsea mângăerea, pacea,
vis, când în prejmă erau trandafiri de di mo3ă ar fi a ta, tot nu ar pute să fie ca „Prietene, tu ai cunosout acâstâ flore
repausul, tot ceea-ce Dumnedeu espune
ferite colori cu mirosuri înmbătătore. In acâsta. Cu tote acestea ai avut din aceşti mai de demult, ţi-o trimisesem prin ânge-
vederei în acâstă mare carte a naturei, în
adevăr nicl-odată nu mai veduse astfel de trandafiri, după cum au toţi copiii mei . rul meu, să o păstrezi .
66
66
flori, ca acum, care salutau buna venire în Şi ducendu-1 la un rond, în mijlocul căruia „Vai, răspunse bătrânul, săracă şi golâ
*) Din „Spicuiri“ de I. Achimescu, tradusă
din englezesce. minunata grădină visată. Un .dor nebun ’l era un trandafir de un crem forte plăout a fost inima-mi fără el. Din adâncul inimei
