Page 116 - 1899-07
P. 116
Nr. 168—1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3
Persecutarea colorilor românesc!. Apoi după ce li-se ceti proto şedinţa primă. 2. Defigşrea locului altul în ea, care, pentru-ca sâ-’şl vadă vi
colul şi li-se tălmăci pe românesce, pentru proxima adunare generală. sul cu ochii, ucide cu sâu fără soirea fe
Dela un plugar român din Bănat pri vexând denşii că s’au luat la pro 3. Disposiţiunî pentru verificarea pro meii pe bărbatul legal, er văduva devine
mim următorea corespondenţă, asupra căreia tocol tote răspunsurile lor, subscri- ceselor verbale. 4. încheierea adu soţia criminalului. Urmâză apoi răsbunarea
vom reveni : seră toţî patru protocolul, ne mai nării generale. morală, cumplita remuşcare de consoiinţă,
voind a apela. Merseră apoi de-a- Se observă, că eventualele di- care duce în sfîrşit la peire pe păcătoşi.
Tini.-Hodoş, (Bănat) Iulie 1899.
dreptul la o boltă, unde-şî cumpă sertaţiunî şi propuneri au se fiă pre- Drama „Theresa Raquin" e astfel întoc
In 23 Iulie st. n. a acestui an rată de nou treicolor şi punendu-1 sentate presidiului Asociaţiunii (în mită, încât mai ales în primele două acte
au fost citaţi la fibireul Recaşului, pe pălării şi la pept intrară tot cân Sibiiu, Strada Morii Nr. 8) în scris — piesa e scrisă în 4 acte — eroina are
de care cerc ne ţinem, patru feciori tând într’un birt, unde prâmţiră, şi cu 8 4ile> er eventualele interpela- un ro! mai mult pasiv, aşa că cumplita ei
români de ai noştri pentru purtarea eşind de-acolo o luară la drum cătră ţiunî cu 3 4ile înainte de adunarea luptă sufletescă să manifestă mai mult în
treicolorului nostru (roşu-galben-albas- casă, ârăşî cântând de-alungul ora generală. mimică. Trebue dâr o artistă de talia d-rei
tru) pe pălării, er la pept o pantlicâ de şului „Deşteptă-te Române" ş. a. Agata Bârsescu, pentru-ca eroina să-şi potă
Din şedinţa comitetului central
5—6 centimetri erăşî treicoloră şi de desubt Numele celor patru bravi fe al „Asociaţiunii pentru literatura ro susţină cu tote acestea rolul său, ca rol
o medaliâ, care purta tipul Majestăţii ciorî sunt: Ioan Giuchici, loav Roşiu, mână şi cultura poporului român", principal, şi să ţină încordată atenţiunea
Sale, pe care şî-au cumpărat’o cu Moise Muntean şi Teodor Iosifom, toţî ţinută în S i b i i u la 3 August 1899. publicului în primul rând asupră-’şl. Inter
10 cr. mai anul trecut dela Bâzieş. patru cântăreţî şi cărturari. pretarea a fost escelentă, cum numai ce
Când cu venirea Majestăţii Sale Ve rog, Oo. D-le Redactor, ca Şuliiţin m. p., I)r. Beu m. p., lebra artistă soie interpreta. Destul de bi
acolo se duseră şi ai noştri mulţi se binevoiţi a publica în iubita preş. ad-hoc. secretar II. nişor s’au achitat de rolurile lor şi ceilalţi
feciori împănaţi cu pantlicî treicolore nostră foia cele mai sus (fise. jf>': - __________ artişti. Reprssentaţiunea a fost bine cerce
pe pălării, atunci nu li-a cfis nimeni Al D-v6strâ stimător Nona eră si Slovacii. Mai dilele tată, der totuşi nu în măsura, în care s’ar
nimica; acuma înse de-odată ne po 3 ’ fi putut.
JPavel Sting adu. trecute s’a îutâmplat, că societatea cultu
menirăm, că sunt chiămaţî feciorii 1a. plugar. rală „Matica Slovenska a Slovacilor, care
k
pretorul, care îi pedepsi pe fiîl-Cîire în timpul din urmă luase un avânt din Pentru respândirea nnmerilor de
cu câte 50 f l . y . a. pentru purtarea cele mai înfloritore, a fost definitiv desfi Duminecă ai „Gaz. Trans." am primit,
treicolorului, 6r fiind-că toţi patru Adunarea generală a Asociatiunei. după cum am amintit la timpul său, câte
feciorii n’au avere, li-s’a schimbat o * inţată din partea ministrului preşedinte 20 lei din partea d-lor ingineri Alesondru
C o n v o c a r e . Szell, ca ministru de interne, sub cuvântul L. Lăzureanu din BucurescI şi losif Hân-
pedepsa în închisore, primind fiă- deja de mult tocit, că societatea contra
care câte 5 diie încliisdre. In sensul §§-lor 28 şi 26 din statutelor sale să îndeletnicesce şi stă în ser georzawi din Sinaia, ambii de origine arde
*
De-altcum feciorii noştri s’au statutele „ Asociaţiunii pentru literatura viciul propagandei „panslaviste". Că nu e leni, cu scop de-a trimite gratuit nume.ii
de Duminecă ai „Gaz. Trans." pe câte u\
a
purtat forte brav. De-acasă îmbrăcaţi română şi cultura poporului român , se lucru curat la mijloc, ca de regulă, e mai an în câte cinei comune, pe cari le von.
în haine de serbătore, cu treicolorul convocă adunarea generală ordinară a prepus de ori ce îndoelă. Şi sciţi, care a alege noi. Etă acum şi numele, la a că
pe pălării, asemenea la pept aveau Asociaţiunii la Deva, pe (filele de fost adevăratul motiv al desfiinţării ? „Ag- ror adresă se trimit numerii abonaţi de
treicolor şi medalia M. Sale, plecară 27 şi 28 Anglist st. n. 1899, pe lângă ramer Tageblatt" lămuresce acum pe de amintiţii domni: Yasiliu Oherecheş învăţă
astfel gătiţi la drum, tot cântând următorul plin cestiunea. „Matica Slovenska" a mai
tor în Berencze, Vasiliu Haiduc învăţ. în
„Deştbptă-te Române" ş. a. pănă la F i - o g r a m : fost odată desfiinţată în 1&75, cu care oca- Komorza şi Petru Pop econom în Balota-
Re caş. siunea ’i s’a confiscat şi întrâga averea în
Şedinţa I. falu (toţi trei în comitatul Sâtmarului); Gri-
3 3
Intrând aci la fibireul, de loc Duminecă în 27 August 1899 st. n. sumă de 130,000 florini. Societatea fiind goriu Blaga învăţ. în Sonkolyos (Bihor),
fi a rupt ti-l fibireu pantlicile de pe la 11 ore a. m. O r d i n e a d e 4 i ; acum reactivată, şi-a reclamat şi averea sa Augustin 'Cardoş învăţ. în Turţ (comit.
pălării şi dela pept, asemenea şi me de odinioră, care de atunci îneâce a tre Ugocea), George Găescu, înv, în Crivobara
1. Deschiderea adunării generale. 2. buit să crescă la de trei ori atât. Suma
daliile ii-s’au luat, apoi s’a luat pro (comit. Timiş), Nioolau Dorea, preot în
Constatarea delegaţilor presenţî. 3.
tocol cu denşii, ispitindu-i şi înver- acesta colosală însă nu mai esistă, âr „pro Agârbiciu (comit. Târnavei-marI), Romulus
Raport despre activitatea comite videnţialul" Szell cel cu „dreptul" şi „drep
tindu-i, că nu sciu ei, că nu-i ertat tului central în anul expirat. 4. Ale Biora cantor bis. în Ghilad (Timiş), Simion
se pdrte numitele pantlicî şi cine tatea" desfiinţeză simplu societatea şi aşa Pop, cantor în Sopâia (Sătmar) şi Ioan
gerea comisiunilor de câte trei mem
i-a învăţat se le porte şi pentru ce i-a înfundat gura. Pasca, preot în Geaca (Gojocna).
brii: a) pentru esaminarea raportu
le portă. Nu i-a îndemnat cumva
lui general; b) pentru examinarea Cumpărări de fen. Din causă, că
învăţătorul nostru şi nu li-a spus, ce
raţioeiniului pe anul 1898 şi a pro fân s’a făcut puţin în Ardeal, România,
fel de pantlicî sunt acestea?
iectului de budget pe anul 1900; c) Basarabia, ete., la noi el se cumpără în
Feciorii noştri răspunseră scurt: pentru studiarea proiectului de re — 131 Iulie v. ruptul capului din partea unor consorţurl,
U purtăm, că ne place şi pe banii noştri gulament înaintat spre aprobare; şi Agata Bârsescu, sărbătorita nostră îndeosebi din partea speculauţilor ovrei,
purtăm ce vrem, er de spus şi îndem d) pentru înscrierea de membri şi artistă, în drumul său spre America s’a earl speră a face câştig mare la primăvară.
nat'nu ne-a îndemnat nime a-1 purta, încassarea taxelor. 5. Propuneri even oprit şi în Braşov, cu hotârîrea de a păşi Marţi în 1 August st. u. aprope tot fânul
ci din singura voia nostră cu drag îl tuale. 6. Raportul comisiunii pentru trei seri de-arendul pe scena teatrului din ce a fost în piaţa Sibiiului s’a cumpărat
purtăm, nc numai noi, ci toţi feciorî, înscrierea de membri şi încassarea loc. Erî sâră a jucat în piesa „Theresa Ra- din partea unui ovreu. In România au
fetele şi nevestele din comuna nostră. taxelor. quin" de Zolla, având rolul principal al fost însărcinate unele persone să cumpere
Fetele şi nevestele portă brene fă Disertaţiunile intrate se vor ceti eroinei cu acelaşi nume. Drama acesta & fân din Ungaria, Bucovina şi Galiţia. In
cute de ele, er parte cumpărate din după amecţî la timpul numit de pre- lui Zolla e de altmintrelea o prelucrare a Braşov s’au făcut următârele cumpărări :■
boltă. Unul dintre feciorî, Moise sident în conţelegere cu adunarea unuia din cele mai esoelente romane, ca 200 vagâne fân presat â 10,000 klgr. cu
Muntean, mai cjise între altele: Pe generală. w & k f psicbologiă, ale cunoscutului scriitor fran- câte 203 fiorini de vagon, franco Predeal
banii mei, I)-le fibireu, port ce-mi place, ces. E vechia istoria a unei dragoste ne seu Ghimeş; 150 vagone ou 280 fl. şi 2000
Şedinţa II.
cum şi dumniata; câncl mergi la oraş, pe 3 3 iertate, care se pote realisa numai prin vagâne cu fl. 332,50 In Arad s’a cumpărat
banii d iate Ui cumperi un roc care ţi Luni în 28 August 1899 st. n. crimă. E acelaşi subiect, ce l’a prelucrat 1500 vagâne cu 339 fl. vagonul, franco
place- nu-ţî poruncesce nime. Astfel şi eu la 10 ore a. m. O r d i n e a d e 4 i : şi Oaragiali în drama sa „Năpastea". Fe Predeal, cu 295 fl. franco Yârciorova, cu
'■p i ce vreu. 1. Raportele comisiunilor exmise în meia e deja măritată; se amoreseză însă 320 fl. franco în orl-care din porturile du-
p
îţi mulţumesc, deşi l’am păstrat un timp 4eâscă răspunse : „Răbdare, scumpe suflete, pe bolta ceriului, şi plăcuta sâră se aşter- museţe, şi care privind la ele vede propria
forte scurt. Insă pentru tot ce a fost şi aibi răbdare. Atunci, când tu nici că te nea uşor pe dâlurî şi vâlcele, ea se grăbea sa creaţiune şi vă4ându-le scie bine cum
îmi este întipărit în minte, binecuvântat vei gândi, aeestă flore are să fiă culesă plecând de acasă pe nesimţite spre a se că ele în cursul dilei se bucură şi devin
fie numele Tău". pentru tine. Continuă a lucra, a te ruga duce la cei obosiţi, care aşteptau venirea ei. vioae şi strălucitore, aşa ca să îndeplinâscă
Vorbind, au ajuns lângă un copăcel mereu, fiind-că ţi-a mai rămas ceva de în Florile arse de arşiţa sorelui, iarba plină desăvârşit privilegiul lor glorios, îmbrăcând
nins de flori albe, a căror albâţ.â îţi lua deplinit pe pământ. Noptea vine, când omenii de praful dilei şi frunzele arborilor obosite pământul în podoba cea mai frumosă.
vederea. Aeestă albeţă curată a petalelor, nu mai pot lucra". îşi plecau capetele, pe când vocea zefirului Ea le învăţa, că mirosul lor inspiră
a impresionat atât pe bătrân, că ’i se pă In sunetele acestor cuvinte bătrânul şoptea în taină, că ea se apropie. Şi când dulceţa cântecului pasărilor, tocmai cum
rea, eâ simte o mângâiere cerâseă. se deştâptă şi privind în juru-i se încre se afla printre ele, celor obosite le pierea neîncetaţii lor psalmi întră în întrâga lor
Vocea dulce şi solemuă îl rechiemâ dinţa, că nu fusese decât un vis. Iubiţii săi obosâla, cele însetate uitau setea şi cele fiinţă, reproducându-se îd parfum, flori şi
la realitate, istorisind cu o dragoste de ne trandafiri îşi lagănau agale capetele, când triste deveniau vesele şi se bucurau cu formă. Ea spunea florilor, că ele sunt me
descris: „N’ai atins încă cu degetele tale el trecu pe lângă ei fără a-i băga în seină tote de presenţa ei. Sub plăcuta şi delicata sagerele alese ale lui Dumnedeu trimese
acest dumnecjeesc trandafir, însă altor mâni de astă-dată; mintea şi tot sufletul fiind ei influenţă ele eresceau reînoindu-şl fru spre a linişti durerea suferinzilor şi a în
din casa ta le-au fost dat acâsta. Când iu preocupate cu frumseţele grădinei stăpâni- museţea, şi când dulcile accente ale vocei veseli dilele triste ale bolnavilor.
bita inimei tale se afla pe patul suferinţei, torului. Mai înainte de a eşi din grădină, sale — audite numai de ele — răsunau în Totă noptea ea sta cu ele şi când
atunci ângerul meu puse una din aceste se opri puţin la un trandafir alb şi aple- urechi atunol: pace..şi odihnă, o bucuriă degetele trandafirii închideau diminâţa per
flori pe peptul ei, şi astfel i-a liniştit du cându-se spre el rosti înoet, forte încet, neesprimată pătrundea în sufletele lor. deaua de nori, cântul său devenea mai fru
rerile pentru veciă. Pe când întâiul tău co câte-va cuvinte, pe care numai Dumnecjeu In fiă-care nopte pândeau venirea ei mos, uşor şi vesel, şi cu o delicată săru
pil se svîrcolea de friguri şi dureri, cari ’i şi trandafirul le-au putut înţelege. şi cât e efiua de mare aşteptau sosirea tare şi un dulce „la revedere" dispărea
răpeau t6tă puterea cu tote îngrijirile tale amurgului, cu a cărui deşteptare ele sciau, spre casă în grădina lui Dumnedeu, ori
pline de dragoste, am trimes ângerul meu că va veni. înaiuta în grabă, ca un prevestitor sl amo
să culâgă un boboc alb din acest copăcel IcLilă,*). Ea era pentru ele un spirit, un ânger, rului, cătră regiunile îndepărtate. Atunci
şi să-i ducă. Acesta e trandafirul morţei, care un curat şi radios ^discipufi-trimis de Dum- ierburi şi flori îndurerate plângeau, şi plan
^ Era o fată, căreia îi plăcea să rătă-
oresce la pbrtâ vieţei eterne". nedeu. Şi ea le itt]ţţea cum un spirit nemu tele, tufişurile, foile şi tote lucrurile, —
câscă pe câmpii după amurgit. Când sorele
îngândurat şi umilit bătrânul întrebă : ritor pbte să iubâs'că şi le-, învăţa în tăce chiar buruenile şi spinii plângeau.
scăpătâ, când psalmul pasărilor înceta şi
„Stăpâne, când voiţi ave şi eu una rea misterioselor singurătăţi, adevăruri şi Când însă se revărsa de diuă lacri
lucrătorii se întorceau obosiţi dela muncă,
u.n aceste flori"? Adevăr dic Ţie, doresc să mistere nepătrunse, nouă şi minunate, — mile străluceau în ochii lor, âr trecătorii
când cea dintâiu stea de sentinelă se ivea
sciu mult mai mult despre grădina cerâseăj cum ele trâesc şi cresc-, înfloresc, se legănă Ziceau cu bucuriă unul cătră altul: „Uite
doresc a locui într’ânsa, trecerea dela viaţă şi răspândesc/mirosurl, care plac, şi glori pe aci a dat in astă nâpte roua .
u
*) Din „Spicuiri“ de I. Aclimescu, tradusă
la morte îmi pare dulce. Vocea, dumne- din englezesce. fică pe Dumnedeu, care le dă viâţă şi fru
