Page 117 - 1899-07

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 168.—1899.

nărene române. Deputatul Miclescu a an­ sa natală, der încă atunci a dovedit un rul Vasile Ţifrea din comuna Boziaş, co­ A.vis.
gajat o cantitate de 700 vagone cu 580 talent rar. AdI, dâcă are de cetit, se ocupă mit. Târnavei-micI, aplicat la meseria cis-
Lei de vagon franco în Gara Burdujenl. totă cliua cu cotitul, ba şi scrie câte ceva măritului în Braşov, a trecut de 2 luni Toţi acei d-nl învăţători sâu membri,
Iu tâte contractele s’a prevâclut ca fânul cu mâna lui cea încârligată. Intr’un caiet graniţa în România şi cerşind pomană şi precum şi fiă-cine care doresce a participa
sâ fiă de calitate bună. al său am cetit proposiţiunî, ba chiar sen­ lăndându-se, că e bun muncitor, subscrisul la adunarea generală a reuniunei învăţă­
torilor confesională din diecesa Caranse­
tinţe filosofice ale salo, cari m’au făcut să-l l’am băgat în lucru la cismăriă în Breza-
0 nouă bibliotecă poporală s’a în­ beşului, ce se va ţinâ în Orşova, la 3 şi 4
admir, ca d. es.: „Şi erăşl îmi cho şi recu­ de-jos. La început se purtase bine, aşa în­
fiinţat în comuna Moldova-nouâ.. înfiinţarea Septemvre st. n. a. c. să bicevoâscă a se
nosc, cumcă înţelepciunea şi virtutea sunt cât căpătase încrederea stăpânului său. In
bibliotecei este a se mulţumi stăruinţelor insinua pănă la 31 August n. la Pr. On.
muma fericirei în acâstă lume trecătore; dimineţa cjilei de 1 August însă, cu mare
d-lui paroch gr. or. de acolo Traian Oprea. dn. protopresbiter Midi. Popovicl, oa la pre­
der erăşl îmi c}ic, cumcă înţelepciunea fără dibăciă a spart un cofer al stăpânului său
Biblioteca, după cum ni-se scrie, are 65 şedintele comitetului arangiator, pentru do­
de virtute este ca şi o flâre fără de miros". Constantin Stanciu Iancu şi a înstrăinat
membri. Noi însă am dori, ca membrii ei bândirea cortelului liber, eventual cu preţ
Mâna stângă îi este singurul membru al în mod mişelesc 140 lei în argint şi bilete
să fie toţi locuitorii români din comună,
corpului, de care se pote ajuta în groznica de bancă dela bietul meseriaş, care este redus în hoteluri.
căci toţi au lipsă de tovărăşia bunilor amici, Insinuările sosite după acest termin
sa situaţiune, ţinendu-se de altfel într’o cu- mut şi sărac. Se orede, că tînărul pungaş
pe cari îi vor găsi în cărţile din acea bi­ nu se vor lua în considerare.
răţeniă esemplară, aşa că te atrage a l privi, a trecut graniţa spre Transilvania. Ţinân-
bliotecă. Fiă-care este rugat, ca să noteze
fiind şi dela fire om plăcut. N’are nenoro­ du-ml de datorinţă a face cunoscut caşul
apriat, dâcă reflectâză la cortel gratuit
Esanienele la Academia Silvanală citul absolut nici o avere, decât pe ma- acesta pe calea publioităţii, vă rog să pri­
ori nu.
din Şemniţ. Primim o interesantă şi ca­ mă-sa, care-1 îngrijesoe pe cât pâte şi când miţi anticipativ mulţămitele mele pentru
racteristică soire cu privire la resultatul pâte, fiind nevoită şi ea să alerge la muncă bunăvoinţă, ce o veţi avâ publicând acâsta O r ş o v a , 10 August 1899.
esamenelor dela Academia silvanală din pentru a-şl agonisi traiul. Am cercetat îm­ scire. -- loan Dogărescu, Brâza de-jos". Comitetul arangiator.
Şemniţ. In anul şcolar 1898—99 au fost preună cu doi studenţi universitari pe bie­
Mlisica 01‘ăsenescă din causa festi-
înscrişi la acea Academiă 41 tineri sil- tul om de al căruia nume de mult tot au-
vităţilor pompierilor nu va concerta pe
vaniştT. Dintre aceştia numai 8 au depus cjisem. Ne-a primit cu deosebită bucuriă; „Fata sfântă
promenadă pănă Miercuri sâra la 6 ore,
cu succes esamenul, toţi ceilalţi au cădut. i-am presentat şi câte-va broşurele de-ale
aşa dâră nici Luni, ca de obiceiă. Feriţi-ve de super stiţiuni!
Intre oei 41 de ţineai se aflau şi trei Ro­ d-lui învăţător Dogariu, căci sciam, că-i
mâni. Aceştia toţi au depus esamenul cu succes facem cu asta un dar plăcut. Bine ar fi, Rectificare. In numărul nostru de Chevereşul mare, 27 Iulie 1899.
bun. De nu erau Românii, ar fi reuşit la dâcă l’ar cerceta şi alţii şi l’ar ajuta cu erl s’a străcurat în titlul unei notiţe dela Ştim. D-le Redactor! Intre ţăranii de
rubrica „Soirile <jilei“ o erore de tipar, pe
esamen numai 5 din 41. Onore tinerilor câte ceva, căci aici e locul de a-şl face aici se vorbesce mult de o fată maghiară
care grăbim a-o rectifica. S’a dis anume
români! oineva pomană. din comuna Tomea, în comitatul Aradului.
„înâmolirea unui popor" în loc de „înămo-
lirea unui vapor", vorba fiind de înămo- Se elice, că acea fată mai anii trecuţi, când
Condamnarea lui Iatimirski. Ina- 0 epistolă esplosivâ. La oficiul pos­ lirea vaporului „Principele Carol" în drep­
iitea tribunalului Ilfov secţia III-a a fost tai dela gara de vest din Budapesta, ofi­ pândea o turmă de gâsce la câmp, s’ar fi
tul Şiretului. lăsat asupra ei un nor întunecos, şi în acel
lialtăerl procesul lui Iaţimirski, acusat, că cialul stampila mai erl alaltăerl epistolele
nor ’i s’ar fi arătat Prea curata Maria, vor­
/ furat documente dela Academia Română, ce erau de espediat. Câud el puse stampila
bind cu dânsa şi dându-i putere de-a vin­
Un nou despărţământ al Asociaţiunei.
cât şi dela Museul Naţional. A presidat d-1 pe o epistolă, pe care era soris : „ Mostră
Florescu asistat de d-1 Sipsom. D-1 procu­ fără valore“ şi adresată la Mezo-Kovesd, deca bolnavi, şi a vesti cele viitore ome-
Panciova, 8 August n. 1899. nimei, precum odinioră a vindecat şi bine-
ror Alesandru lonescu a ocupat fotoliul epistola esplodâ, şi din focul produs se
ministeriului public. Apărarea a fost repre- aprinseră şi celelalte epistole de lângă ea. Despărţământul Panciovei al Asocia­ vestit Mântuitorul Isus.
Acâstă credinţă deşartă a străbătut
sentată prin d-1 O. Hiotu, advocat. La in­ Au ars aprope 20 de bucăţi. Epistola es- ţiunei s’a constituit în adunarea ţinută la
cea mai mare parte a Bănatului, încât în
terogatoriul luat, Iaţimirski recunosoe fap­ plosivă încă a ars, aşa că adresa trimiţă- Panciova afli în 8 August (27 Iulie v. c.)
tele ce i-se impută. D-1 Bianu' şi Tudo- torului nu s’a putut ceti. Adunarea a fost imposantă, au partici­ mai multe rânduri s’a dus popor în massă
cescu, martori, au narat faptele astfel cum pat 350—400 persone: preoţi, învăţători, mare la comuna Tomea, spre a primi bol­
Copii pungaşi. Foile din Paris anunţă navii vindecare şi prorociă dela acea „fată
s’au petrecut. Asupra personei lui Iaţi- funcţionari, neguţători, măestri, economi,
un cas forte hazliu de pungăşiă. Doi ştren­ sfântă", cum o numesce poporul. Pănă
mirski, d-1 Bianu dice, că este într’adevăr dame etc.
gari de copii zăriră într’un rând cam pe la acum însă nu s’a audit, ca cineva dintre
un învăţat şi că a fost recomandat Acade­ Cu ocasiunea adunării s’au încassat
8 ore diminâţa pe un domn bătrân bine bolnavi să fi primit vindecare dela dânsa.
miei direct din Moscova şi Petersburg, a 671 fl., deci cu suma trimisă comitetului
îmbrăcat, bag’ sâmă cam chefuit, moţăind In legătură cu acâsta viu a descrie o faptă,
i-se înlesni cercetările sciinţifice. D-1 pro­ central mai înainte, Asociaţiunea a primit
pe o bancă din bulevardul Boune-Nouvelle. ce s’a petrecut în comuna, ce-o păstoresc
curor lonescu dice, că Iaţimirski e hoţo­ din acest despărţământ peste 1000 fl. v. a.
După-ce iau curăţit din busunare orologiG, eu ca preot. Anume:
man. D-1 Hiotu, vorbesce în modulcel mai Astfel şi resultatul moral şi material se
pungă şi portmoueu, au luat’o pe aci în­ In 23 Iulie a. c. în comuna mea Chc-
elogios despre clientul d-sale, oitâzâ numă- pote numi îndestulitor, dâcă considerăm
rosele sale opere de valore şi dice, că tri­ colo. Dâr nici bine nu s’au depărtat, şi se împrejurările critice în cari ne aflăm. vercşul-mare a venit o femeiă dicând, că
pomeniră faţă în faţă cu doi poliţişti. Cel ea este fata dela Tomea trimisă de Maica
bunalul nu se găsesce în faţa unui deli- Atât vorbirea delegatului comitetului
mai mare avu timp să se pitule în umbra Precestă, ca să lecuâscă pe bolnavi şi. să
cuent ordinar. Tribunalul, după o scurtă central, a d-lui paroch Damian Popescu, cât
unor pomi, cel mai mic însă rămase pe loc le vestâscă viitorul. La acâstă ves’oe tote
deliberare, condamnă pe Alesandru Iaţi- şi vorbirea preotului Nicolae Popovicl din
mirski la trei luni de cţile închisore. şi se aşecjâ frumuşel pe bancă lângă dom­ Alibunar, ca răspuns la cuvântarea de des­ femeile săriră întru întâmpinarea ei mer­
nul, care habar n’avea, ce se petrece în chidere a adunării, au fost forte frumose gând la dânsa cu câte-o „piţulă", ca să le
Al trei-spre-decelea congres inter­ jurul său. Poliţiştii apropiindu-se de bancă, şi corăspuncfătore. La propunerea Prea On. descânte şi să le binevestâscă ^ple viitore:
naţional de medicină, care va avâ loc la întrebară pe copil, ce face acolo. Ştrenga­ Dn protopresbiter Trifon Miclca s’au ales în timp de 48 ore ea a fost îii stare să
Paris în 1900 în dilele de 2 — 9 August pe rul le răspunde în cel mai nevinovat ton, îu comitetul cercual cu aclamaţiune D-nii adune dela particularele femei o sumă de
timpul exposiţiunei universale internaţio­ că „păzesce pe tăticul". Păzitorii ordinei Damian Popescu, Petru Tisu, Dr. Petru 170 fl. Dâr şarlatana nu s’a îndestulit, ci
nale, a onorat pe d-1 prof. Dr. V. Babeş publice însă nu s’au mulţămit cu atât, ci Pentg, Dr. Alesandru Bireescu şi Nicolae şciricind dela unii şi alţii, că cine ar fi.
din Buouresoi cu presidenţia de onâre. printr’un ghiont au pus drept în piciâre pe Popovicl, paroch în Alibunar. Delegaţi la mai bogat în comună, în 25 Iulie s’a pre­
1
Pensionarea unui învăţător roman. bătrânul de pe bancă. Bătrânul, firesce, de­ adnnarea generală s’au ales D-nii Dr. sentat pe la oi'ele 5 d. m. la casa econo-
clina dela sine cu totă hotărîrea orl-oe pa-- mului Nicolae Stefănescu, care e om bog1.it *
Suntem rugaţi a da loc următorelor rân­ Miclea, advocat în Alibunar şi Onorie Co-
duri : învăţătorul dirigent din ŢînţarI (Szu- ternitate, mai ales după-ce observa, cum nopan preot în Uzdin. La vorbirea dele­ şi care din întâmplare este cam bolnăvicios.
(
nyogszâk) în comit. Făgăraşului, Grigorie îl uşurase de frumos „scumpul" său copil. gatului, cu care a încheiat adunarea, a răs­ După-ce femeia începu a-i spune, eă(cip e
„Frăţiorul" încă a fost momentan prins. e ea, de unde e trimisă şi că ce pu. «
D. Paltinean, devenind în pensiune prin puns preotul Ioanachie Neagoe din Petru-
are, sărmanul bolnav s’a bucurat, cugetăm
disposiţiunea ministerială dela 26 Iulie n. voselu. Cu ajutorul lui Dumnecjeu Asocia­
Importul de pome în România. că acâstă femeiă îl va mântui de boia sa.
c., cu pensiune anuală de 240 fl., după un ţiunea are despărţământ şi aici în Panciova
Conform unei ordinaţiuni a ministeriului Ea începu să-i minţâscă câte şi mai câte,
s°rvioifi conţinu de 25 ani, şi ca atare re- la marginea ţării.
unguresc de comerciă, pome şi legume se spunându-i, că causa bolei sale stă în aceea,
păşind din sfera de activitate învăţăto-
pot importa în România din ţerile, în cari că la dânsul în ştal se află două căzane
rescă, cu acâstă ocasiune îşi ia rămas bun
nu graseză nici o bolă contagiâsă, numai I n s c i i n ţ a r e . cu bani în galbeni, că fiă-care galben pre-
dela toţi amicii şi colegii săi. Comunioă
alăturând obiectelor importate şi un ates­ ţuesce 25 fl., şi că diavolii, cari ţin de că-
tot-odată aspiranţilor de a ocupa acest post Miliţia, ce se adună la Blaşiîi din in­
tat de originalitate. zanele acelea de bani, sunt causa morbului
devenit vacant, că Ţînţarii este o co­ cidentul manevrelor de tomnă, va ocupa
mună mare, curat românâscă, cu 2 pa- U plângere primim din partea a doi unele localităţi de ale gimnasiului ; de său. îi spuse, că numai aşa se va însănă-
rochl gr. or., cu notariat propriu, ou 4 în­ tineri români din Bucurescl. Venind dânşii aceea începutul anului şcolastic 1899/1900 toşa, dâcă va scote cele două căzane de
văţători şi cu preoţi, 2400 locuitori, âmenl la Braşov, se opriră pentru oâte-va ore la se amână cu câte-va cjile, şi anume : esa- bani din ştalul său.
Dâr cum?
solicjl şi aotivl. vama dela Bratocea. Aci un funcţionar un­ menele corectore, supletore şi de suscepere
guresc de vamă, observând la ei nisce cărţi se vor ţinâ în 6 Septemvre; înscrierile pe Bolnavul uşor creclător s’a bucurat,
Un nenorocit. Din Săcele ni-se scrie : credând, că acum va trebui să fie sănătos,
de joc românesol, le confiscă cărţile într’uu clasa I gimnasială, şi a şcolarilor, cari au
Aici în Satulungul-Săcelelor se află un ne­ âr pe de-asupra va mai avâ şi cele două
mod cu totul brusc, adresându-le cuvinte mai fost la acest gimnasiu, în 7 Septemvre-,
norocit, care în adevăr merită compătimi­ căzane de galbeni. Dâr şarlatana îi mai
dure. Tinerii români nu înţelegeau, pentru âr înscrierea şcolarilor, cari vin dela alte
rea tuturor âmenilor. Se numesce George spuse, că banii din cele 2 căzane numai
ce nisce cărţi de joc, vechi şi usate, să fiă şeole medii, în 8 Septemvre a. c.
Ardelean. El era cioban, dâr în iârna anu­ aşa îi va putâ scote, şi prin urmare numai
confiscate, âr funcţionarul, în loc de a-le In 9 Septemvre la 7 ore a. m. se va
lui 1872, în urma unui frig crâncen, a că­ aşa îl va putâ mântui de bolă, dâcă câţi
da lămuriri — căci probabil confiscarea face invocarea Spiritului Sfânt ou s. litur-
pătat un reumatism, care i-a trecut în mă­ bani are în casă păn’ la un crucer îi va da
să se fi făcut din oausa monopolului, la gie, la 8 ore se vor ceti şi esplioa legile
duva âselor, uscându-1 ca pe-o pomă. Ju­ în mâna ei, căci banii din căzane au să se
care sunt supuse cărţile de joc — îi bruscă şcolastice, şi la 9 âre se vor începe prele­
mătatea din jos a corpului îi este uscată răscumpere cu bani noi. Oa nu cumva omul
prin cuvinte şi mai aspre. Nu înţelegem, gerile.
cu desăvîrşire, aşa că nu o simte de loo. să-şi vină în fire, şarlatana îi mai clise, că
pentru ce funcţionarii ungurescl sunt atât Condiţiunile de primire şi taxele ră­
Mâna dreptă încă îi este bolnavă şi difor­ şi banii cei nbi, ce-i dă ca leac la descân­
de zeloşi, încât chiar la primul pas după mân neschimbate, cele din anii trecuţi..
mată, palma şi degetele uscate, aşa că nu tec pentru scoterea din pământ acelor două
trecerea graniţei, se silesc a faoe pe cetă­
şi-le pote mişca. De 27 de ani zace in pat, Dela direcţiunea gimnasiului superior căzane de galbeni, îi va da îndărăt gazdei,
ţenii străini să simtă şi ei, că au ajuns pe
ca şi un mort în mormânt, neputându-se greco-catolic. care pe ea o va plăti după cum se va în­
pământul „Kulturegyleturilor".
mişca nici în drepta, nici în stânga, nici B l a ş i î i , în 4 August 1899. dura.
1
în sus, nici în jos. Simţurile intelectuale Flirt. Suntem rugaţi a da loc urmă- Omul liniştit se duse şi aduse şar
Iosif Eossu,
însă îi sunt forte desvoltate. La şoblă n’a târelor rânduri, ce ni-se trimit din Brdza- director gimnasial. tanei 400 fl., căci aţâţa bani avea din &
umblat, decât numai trei luni în comuna de-jos, judeţul Prahova (România): „Tînă- tâmplare în casă. Şarlatana însă îl întreba