Page 118 - 1899-07

Nr. 168.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 5.

11
încă-odată, de nu cumva are mai mulţi cară să caute pe „Sfânta , care dă bolna­ tot atâtea foculare ale credinţei şi sciinţei. spirituale şi Eul D-Vâstre, veţi putâ rege­
bani la casă, şi-l face atent, ca nu cumva vilor vindecare şi scote căzanele cu gal­ Insă feudalismul nemilos de durerâsă amin­ nera poporul ţăran român prin educarea
să ascundă banii de ea, căci atunci nu va beni din pământ. O şi aflară la gara căii tire, fructele dulci ale şcolei le susţinea ca sucrescenţelor, aoeste speranţe ale viitoru­
isbuti a duce la sfîrşit dorinţa lui. Bolna­ ferate din comuna Uliuc, voind să plece un apanagiu singur pentru clasa privile­ lui nâmului nostru.
vul îi răspunse, că mai are talerii nurorii cu trenul. Ea era însoţită de un Ţigan. giată, âr pentru fundamentul societăţii ome­ Şi de încheiare Vă rog uniţi-vâ în
sale dela grumazi, in număr de 25, fie­ G-endarmii îi legară pe amândoi în lanţuri. nesc!, pentru poporul ţăran, a făurit prin cugete, simţiri şi fapte sub drapelul „Reu-
care în preţ de 2 fi. 50 cr. Şarlatana îi La Ţigan aflară 7 bancnote de câte 100 fl., legi cătuşele sclavagiului, cari legau nu niunei învăţ. Români Sălăgenî , imploraţi
u
spuse, să-i aducă şi pe aceia, âr bolnavul 35 taleri şi 170 fl. bani mărunţi în piţule şi numai trupul, ci şi spiritul şi inima de glia neîncetat darul ceriului asupra viei şcâlei
făcu cum îi dise. crucerl. Fură aduşi la casarma gendarme- pământului. române, unindu-vă rugăciunile eu rugăciu­
Acum să vedeţi mişelia: In presenţa riei din Chevereşul-mare, unde se constata, Proclamând geniul evului peste ori­ nea iluştrilor noştri arohierei români, înăl­
11
gazdei şarlatana îşi alege un punct în ştal că pe „Sfânta , care e o Ţigană miserabilă, sonul popârelor trinitatea principiilor: li­ ţate la ceriu dela s. altaiiu: „Dâmne, Dâmne,
şi îi spune, că acolo stau căzanele cu gal­ o chiamă Ferko Maria, âr pe bărbatul ei bertate, egalitate şi frăţietate, şi topind caută din cerifi şi veiţl şi cercetâză via
(
u
beni. Apoi în fiinţa de faţă a casnicilor a Heinrich Stoica din comuna Gyergyâmos. cătuşele ruşinâse ale sclavagiului, a elibe­ acâsta, oare o-a sădit diâpta ta .
săpat o gropiţă în pământ, unde a aşeclat El mărturisi, că din banii, ce-i are, 400 rat spiritele şi limbile popârelor din închi- După acestea implorând darul spiri­
cele 400 fi. şi cei 25 taleri, âr mai la o fl. şi 25 taleri i-a căpătat dela Ferko Ma­ sârea întunecâsă a seculilor nesciinţei. Băr­ tului sânt asupra veneratei adunări şi asu­
parte de acea gropiţă a aşternut o şubă a ria, care i-a înşelat dela Nic. Stefânescu baţii providenţiali eşiţî din sînul tuturor pra lucrărilor nâstre de adl, am onâre a
gazdei sub care în mod nevădut de nime­ din Chevereşul-mare, de-asemenea şi cei popârelor s’au convins despre acel adevăr deschide adunarea.
nea a vîrît o pisică (mâţă). După acesta 170 fi. bani mărunţi i-a căpătat dela densa, necontestabil, că precum sciinţa nu pâte
şi-a început descântecele. Acesta era pe la âr restul de 300 fl., dise Ferko, că sunt ai fi proprietatea esclusivă a clasei privilegiate
orele 7 sera. In decursul descântecelor pi­ săi. Negă că-i este bărbat legitim, ci nu­ din cutare-va popor sâu din omenime, dâcă JL i te râturi.
sica de sub şubă continuu ridica şuba în mai concubin al ei. Prin gendarmî banii voim a forma un corp moral sanitar şi capa­ A vis. Avisez on. public şi în special
sus. Fermecătârea dicea atunci gazdei: s’au trimis judecătoriei cercuale din Bu- bil de' desvoltare, viaţă şi viitor ; aşa nici pe d-nii învăţători şi directori scolaşticl
„VedI acuma din cele 9 lanţuri, cu cari au ziaş, unde au fost duşi şi hoţii. uneia sâu unor limbi nu li-se mai pâte acorda că încurând va apărâ opul de nare folos
fost legate căzanele, două s’au rupt şi in- La descrierea acestora m’a îndemnat privilegiul, ca singur prin canalul aceleia cu titlul: Drepturile şi datorinţfie învă­
cep banii a se ridica în sus“. JDupă mai numai sânta datorinţă, ce în calitate de păs­ sâu acelora să se pâtă strecura sciinţa în ţătorului COnf. având următorul cuprins:
11
vre-o câte-va descântece înşelătârea îi dice : tor sufletesc o am, ca să atrag atenţiunea sînul popârelor; ci ca şi poporul ţăran — Cap. I. „Alegerea învăţătorului (1 numă­
„Acuma am să sbor la Dumnedeu, ca se confraţilor în Ohristos, că pe cât se pâte acest factor puternic, pe care se razimă. rul învăţătorilor. 2. Alegerea. 3. lenumi-
mă mai rog de densul să-mi ajute, ca să prin cuvântări pastorale să combată super- împărăţiile, nâmurile, naţiunile şi întrâga rea. 4. învăţătorul interimal. 5. învăţătorul
pot duce la sfîrşit lucrul, cevrâitu“. Apoi stiţiunile din popor, pentru-că vedeţi unde societate omenâscă, şi a cărui inimă şi braţ ales, ori denumit se consideră institut de­
a cbiămat pe gazdă să-i arate, că banii ră­ îi duc acelea pe el, — la sapă de lemn, proptesce tronurile — să fie îndulcit din finitiv. 6. Cari preoţi pot funcţiona, ci în­
mân acolo, unde i-a pus, şi că nimenea nu la prăpădirea averilor câştigate cu multă fructele sciinţei corespundătâre stărei lui, văţători. 7. Cualificaţia învăţătorului su-
se atinge de ei. cruţare şi absţinere dela tâte. şi crescerea, cultura, sciinţa, conform le­ plent. 6. învăţătorii, cari au absolvat n-
Aşa a şi fost. G-azda i-a controlat şi gilor eterne divine şi naturali, se ’i se îm- tr’alte ţări, şi limba maghiară. 10 Invăţăt.
George Fopescu,
i-a aflat în numărul lor. Ou acesta gazda preot gr. or. rom. pârtăşâscă în acea limbă, prin ale căreia rul nu e îndreptăţit a-şl pune suplent. li
a rămas liniştit. Pe la orele 9 sera şarla­ accente misteriâse s’a înţeles cu mamă-sa Individii, cari usurpă titlul de învăţători.
tana ârăşî a venit şi a arătat gazdei banii, încă pănă când aceea îl purta în sînul ei 12. Despre împământenirea învăţătorilor,
că sunt toţi. După aceea a început din nou fisiunea şcolei române. şi pe care limbă a supt’o de-odată cu ţîţa cari au fost cetăţeni ai altor state. 13. Des­
a descânta, şi de sub şubă pisica a început din pieptul ei, adecă în limba maternă. pre ocupaţiunile laterale ale învăţătorului.
Discurs rostit la deschiderea adunărei “Reu­
şi mai tare a se mişca. Şarlatana dise atunci: Acesta este postulatul prim dictat prin 14. Serviciul cantoral pe timp de prele­
ni un ei învăţătorilor români sălăgenî“ din 16 Iulie
„Vedeţi, acum s’au mai rupt două lanţuri n. c. prin d-1 vicar al Sălagiului Alimpiu Barbolo- legile eterne positive nestrămutabile, prin gere. 15. Denegarea serviciului cantoral pe
de pe cazane şi acuşi vor să ese banii afară, viciu, ca preşedinte. legile naturei, pe cari trebue să fiă basată timp de prelegere nu constitue motiv pen­
însă mai am odată să sbor la Dumnedeu, Motto: Precum mlâdiţa nu crescerea în familiă şi şcâlă a mlădiţelor tru cercetare contra învăţătorului etc.) Cap.
pentru ca să-l rog de ajutorul său. Acâsta pote să aducă rodă dintru fiă-cărui neam, dâcă voim, ca crescerea II. „Despre salarele docentale (20 puncte).
sine, de nu va fi în viţă, aşa
era însă la orele 11—12 nâptea. Ea mai dise, acelora să fiă corăspuncjâtâre intereselor Cap. III „Datorinţele învăţătorului (18 punc­
nici voi de nu veţi fi întru
că acuma e timpul cel mai primejdios, de mine. (Ioan Cap. 1B). vitale spirituale şi materiale ale neamului şi te). Cap. IV. „Despre senatele scolastice
aceea nu se va întârce înapoi păn’ la 1 11
Intemeiătorul şoâlei creştine a fost să resulte din ea prosperitatea neamului şi (15 puncte) Cap. V. „Timpul de prelegere
oră după meciul nopţii, când căzanele cu (30 puncte) Cap. VI. „Disciplina în şcâlă“
rescumpărătorul lumei Isus Christos, care a înflorirea religiunei şi a patriei.
banii de sigur vor fi afară. „Vino gazdă şi (10 puncte) Cap. VII. „Anul şcolastic (14
w
dis: „Lăsaţi pruncii s& vină la mine şi pe Onorată adunare! Stimaţi D-nl învă­
11
numără banii, ca să te convingi, că nu puncte) Cap. VIII „Despre grădina de po-
care nu-l agrăiau nici învăţăceii săi altcum, ţători! Intemeiătorul şcâlei creştine, răs­
u
sunt perduţl . El a numărat banii şi toţi au u 1
11
decât „învăţâtorule . Elementele constitutive cumpărătorul omenimei, a oltuit viţa şcâlei mărit (6 puncte) Cap. IX „Afaceri poştale *
fost în numărul, în care i-a dat. După aceea (10 puncte) Cap X. „Miliţia (15 puncte),
11
şi dâtătâre de viaţă spirituală a şcolei înte­ îu buciumul bisericei, al căreia cap şi în-
-b'ce fermecătorea: „Incuia-ţl voi înşi-vă' Cap. XI. „Pensiune (35 puncte) Cap. XII.
11
meiate de cătră amicul adevărat al omeni- temeiător este Christos; pentru aceea, pre­
dui, der cheile mi-le daţi mie, căci „Despre asilele de copii“ (15 punte) Cap
mei Ohristos, a fost credinţa, sciinţa, iubi­ cum viţa de vie numai pănă atunci aduce
ă voi veţi îndrăsni şi veţi întră XIII „Scâlele comunale şi de stat (20
11
rea, labârea, virtutea si sacrificiul, pentru- fructe dulci, păna când stă pe bucium şi
u
lai şi va fi vai şi amar de voi .
că ce a fost altceva viâţă dulcelui răscum­ trage sucul dătător de viâţă dintr’ânsul, puncte) Cap XIV. „Scâlele civile şi prepa­
11
11
*ncuiat şi i-a dat cheile, apoi părător, decât profesarea, predicarea şi âr de cumva se despărţesce de acela nu randiile (12 puncte). — „Adnexe : Legea
ou ai casei, fiind obosiţi, s’au esercitarea neîntreruptă a acelor virtuţi şi numai că nu mai produce fruct, ci se uscă; scol. din 1868, 1876, 1879, 1893, — „Sta­
,u adurmit. Fărmecătârea s’a dus încă într’un grad aşa de înalt, la care nu­ aşa şi viţa şcâlei române numai pănă tutul org., „Regulamentul scolastic ., „Plan
11
11
11
s’a dus şi apoi s’a întors înapoi; mai puterea divină a fost în stare a-se ri­ atunci va fi în stare de a produce fructe de învăţământ , împărţirea orelor , et. în
gazdele dorm, a descuiat fru- dica, âr celei omenescl servesce de eseniplu îndulcitâre de viâţă nâmului român, pănă total peste 260 articole, tâte motivate cu
bidului, a întrat înăuntru şi a demn de imitat şi sorginte nesecat. când va sta pe buciumul bisericei, în care legi, ordine ministeriale, hotărîrî curiale şi
rele şi talerii şi s’a cam mai dus. A fost şi îu evul păgânătăţii classrqe a altuit’o Christos, Domnul viei bisericei ordine consistoriale.
.1 trezându-se la terminul hotărît la Greci, la Romani şi alte popâre, dâr riiâstre, âr de oum-va sâu prin mână ome­ Cei ce vor trimite subscrisului pănă
, dâi în turnul bisericei bătu o luntriţa şcdlei plecând din portul sciinţei, nâscă, sâu prin furtunele evenimentelor va în 20 1. c. 1 fl., 65 cr. vor avâ opul franco,
*<iuă, era aprâpe trei ore şi vră- rătăcea printre valurile oceanului opiniu- deveni despărţită de buciumul bisericei, er după acest termin opul va consta 2 fl.
. nu veni. Atunci bietul Nicolae Ste- nilor şi aberaţiunilor ingeniului domnit d9 din care îşi suge sucul dătător de viâţă 10 cr. franco. Apelez la bună voinţă cole­
.escu a început să fiă îngrijat, ca nu pasiuni pănă când se frângea de stânoile spirituală-morală, se va usca, şi nâmul nu gilor învăţători şi directori scolastici.
11
cumva „prorâca vindecătâre dela Tomea viforelor monstruâse. va mai gusta fructele dătătâre de viâţă şi Petru Conda,
să fi dus banii lui. A sculat pe membrii Missiunea şcolei întemeiate de Chris­ viitor. (Kis. Sebeş, Kolozs megye.)
familiei sale şi li-a spus, că el vrâ să între tos este : poleirea sufletului omeneso, a aces­ Domnilor învăţători! Domnielor-vâstre *
în ştal, ca să caute banii. Soţia lui însă îl tei miniaturi a dumnedeirei şi readucerea v’a încredinţat Dumnedeul-Livăţător — pilele acestea a apărut „Partea a Vl-a
dojeni dicând: „Der nu sei tu ce a spus aceluia la demnitatea de om şi creştin, şi prototipul dascălului bun — cultivarea viei Din Memoriul lui Iosif Sterca Şiuluţiu
11
u
„sfânta când a plecat, că va fi rău de continuarea opului măreţ a regenerărei nâ- şcâlei române. Ca să" puteţi corăspunde de Cărpeniş , membru fundator şi membru
u
acela, care va întră în ştal fără de ea? mului omenesc început de cătră Ohristos acestei misiuni sublime, dâr grele, şi îna­ în comitetul „Asoci&ţiunei pentru literatura
w
Omul însă în contra voinţei soţiei şi a cas­ în altarul crucei. Acestei misiuni sublime intea lui Dumnedeu, a bisericei, nâmului română şi cultura poporului român etc.
Sibiiu, Tipografia lui W. Kraft 1899. Prin
nicilor săi sparse cu securea uşa stalu­ singur şcâla condusă de farul stălucitor al şi posterităţii cu mare responsabilitate îm­ publicaţiunea acâsta — oare se estinde pe
lui, se uita în ştal, unde pisica cu şuba în religiunei lui Ohristos este în stere a co- preunată — v’aţl constituit în „Reuniunea 295 pagine, tipar condensat, volumul având
cap se mişca mereu. Casnicii începură să răspunde, care din orisonul universului a învăţătorilor Români Rălăgeul“. Sciind, că format 8° mare — domnul Iosif Ster a
'ţîpe grozav: nu te băga, nu te băga! Vecjl, vibrat radele luminâse şi scânteile calde în virtute e puterea, alegeţi-vă de model ŞiuluţiQ. face un preţios serviciu literaturei
■că acolo este dracul ! Der totuşi a întrat ale credinţei, sciinţei, iubirei, virtuţii, la- al consciinţei de învăţător virtuţile dască­ nâstre istorice. „Memoriul" partea VI, care
cuprinde 16 capitole, este o continuare a
în ştal şi s’a repezit întâiu la şubă, a prins bârei şi sacrificiului prin tote unghiurile lului Christos! Rădimaţi-ve credinţa în „Memoriului d-sale, din care 6 părţi au
11
cu tâtă puterea mânilor sale pe biata pi­ universului, şi prin legăturile virtuţilor, cre­ Dumnedeu şi în viitorul şcâlei române, apărut deja, şi, după cum se indică la fine*
sică de cap şi fuga cu ea la o grămadă de dinţă, speranţă şi iubire, a format şi aron­ îmbrăţişaţi sciinţa, ca să fiţi farî lumină­ lucrării de faţă, va urma şi partea Vil-a.
1
lemne, unde o trântesce cu şubă cu tot, dat familii, naţiuni, împărăţii şi vasta fa­ tori înaintea poporului ţăran însetat de Deşi o parte din publica ,lunea acâsta a
în convingerea firmă, că pe dracul îl trân­ milia a societăţii omenescl. seiinţă, iubiţi-vă misiunea, pentru-eă-i mă- apărut prin diarele şi revistele române de
dincâce, materialul ce cuprinde „Memoriul
11
tesce. După câte-va minute ai casei vădură Şcola anticităţii păgâne a fost pro­ râţă, formând din creatură om ; fiţi labo- partea VI-p are cu atât mai mare valâre.
spre mai marea lor mirare, că de sub şubă prietatea esclusivă a claselor privdegiate rioşî, că vă veţi bucura de râdă ostenele- cu cât d-nul Şuluţiă dă într’un volum fru­
ese pisica lor, aprope mortă de fâme, de şi a unor limbi, dâr lumina aceleia nu pă­ lor vâstre şi posteritatea vă va împleti din mos rodul muncei sale literare. Notăm, că
chiu, der încă şi mai mult de isbitura, ce-o trundea în coliba scundă a poporului ţăran, lacreml mulţămitâre cununa recunoseinţei; broşura de faţă s’a publicat în 500 esem-
primise dela stăpânul său. căldura sciinţei nu fertilisa decât partea iubiţi virtutea şi sămănaţl seminţa ei în plare. Cei ce posed biografia lui Iaucu, au
11
neapărată trebuinţă de acest „Memoriu ,
Acum vede nenorocitul Nicolae, că de-asupra a terenului spiritual al omenimei, răsădariul şcâlei, de unde să se transplânte Preţul ei este de 1 fl. 25 cr. esemplarul,
este păcălit. Alergă de nou iute în ştal, âr celelalte pături ale societăţii omeneso! în terenul spiritual al familiei şi nâmului. plus 10 cr. porto. Se vinde la librăria
caută în gropiţă, der banii nu mai erau în erau sleite de ghiaţa nesciinţei. Creştinis­ Aduceţi sacrificiul puterilor D-Vâstre pe W. Krafft în Sibiiu. D-nul ŞiuluţiQ. dâ-
ruesce 200 fl din preţui broşurilor pentru
el. Vaiete peste vaiete. Alergă Nicolae la mul evului mediu a îmbrăţişat la inima sa altarul naţiunei române, pentru-că precum
„Casa naţională , âr restul pentru alte sco­
11
gendarmeria din Ioc, unde harnicul sergent causa şcolară, deschidând asii şcolei sub Christos prin sacrificiul crunt al vieţei sale
puri filantropice. Recomandăm publicului
omân cu numele Oiprian Piroşca însoţit scutul bisericei — acestei mame dulci a a răscumpărat şi regenerat omenimea, aşa nostru cu tâtă căldura acâsta valorosă pu-
i un căprar se înarmară repede şi ple­ omenimei — şi a mănăstirilor, cari au fost şi D-Vâstră, numai sacrificându-vă puterile blicaţiune.