Page 119 - 1899-07

Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI* Nr. 168.—1899.

Secerişul şi starea semănăturilor regiunile muntdse ele sunt mai bune. inflamate. De asemenea pânea crudă seu — Nenorocirea vine cu maja şi
Păşunile îndeosebi pe Alfold, sunt fiertă pusă în apă de miere vindecă infla- merge cu gramul.
în Transilvania şi Ungaria, pe slabe; unele locuri sunt cu totul maţiuni în chip nedureros, amestecându-se
basa rapbrtelor oficiale sosite păua lipsite de iărbă. în acest scop încă cu anumite burueni şi *
la 30 Iulie a. c. dela referenţi, mi­ sucuri. Cleiul pe care-1 prepară legătorii — Pe Rus îl înşală Ţiganul, pe
nistrul de agricultură a făcut o dare de cărţi din cea mai fină făină, pentru a-1 Ţigan Jidanul, pe Jidan Grecul, pe
de semă, din care dăm următdrele Grâu! la Greci si la Romani. întrebuinţa la lipitul cărţilor, ajută acelora Grec dracul şi pe drac Armeanul.
>
Secerişul început în acostă lună cari scuipă sânge, decă se subţiază cu apă *
(O schiţă istorică).
a fost împedecat cu deosebire în şi se ia căldicel cu liDgura. — O pace rea e mai bună de­
Ardeal prin ploi dese, ploi parţiale Vechile popore ale apusului nostru pă­ In timpurile moderne încă, grâul este cât un resboiu bun.
cu furtuni şi icî-eolea ploi cu grin­ gân, cultivau grâu (Alas şi Spelta). cereala predominantă în regatul Greciei,
dină, cari au causat pagube însem­ Primul se cultiva mai ales în Sparta după cum susţine Fraas. Se sămănă acolo *
nate în producte. In celelalte părţi şi în Ithaca după cum reese din Odiseiă, din Noemvre pănâ în Ianuarie, în regiuni — Pâcă bărbatul nu-i schilav,
ale ţării secerişul şi căratul au fost (IV, 604 şi XIX, 112). Oare anume va fi muntbse pănă în Februarie, în platourile atunci e frumos.
favorisate de timp secetos. Recolta fost specia de grâu, nu se scie ou siguranţă. Tesaliei chiar şi în Martie. Acesta e tot- *
cerealelor se socotesce a fi mijlociă. Miquel raportâză în publicaţiunea sa „Elo- dâuna numai de un fel, anume grâu de — La joc şi la drum se p6te
întreg teritoriul semănat cu cereale rae Homericae, 1835“, în privinţa acesta iernă fără mustăţi, care eu puţine escep- cunbsce omul.
a fost de 10.829,000 jug. cat.; 6r următorele: „Se pote aci ajunge la un ţiuni locale se coce tot-deuna la sfîrşitul *
recolta întregă 72.974,788 măjl me­ înalt grad de probabilitate prin consultarea lui Iunie. In Grecia de Nord, Macedonia
trice, faţă de 70.604,813 în a. 1898. celor mai vechi isvore istorice şi a cerce­ şi în Prut se cultivă şi un grâu de vară — După îmbrăcăminte se pri­
Grâul de tâmnă a dat atât canti­ tărilor istoricilor mai noi în ale antici- cu mustăţi. mesc 6menii, şi după minte se pe­
tativ, cât şi calitativ în general r6dă tăţei. Grâul timpului celui mai vechili pare Cu mult mai practică şi mai produc­ trec afară.
mijlocia/ er în special în unele re­ a fi fost grâu de vară. In cărţile lui Moise tivă era agricultura romană, şi scriitori ai *
giuni rudă bună, în altele mijlociă, cetim, că orzul în Egipet avea spice înain­ vechilor latini spun, că şi la aceştia grâul — Sărăcia nu-i păcat, der cu-
în alte’e slabă şi chiar rea. In unele tea grâului, care se recolta târdiu acolo şi juca un rol însemnat. In prima liniă vom rend te p6te face să păcâtuescî.
părţi iloile cele multe au causat în­ în Palestina. Passalaqua găsi în oatacom- lăsa să vorbâscă Collumella, cunoscut ca *
colţiră (crescerea) grâului şi astfel bele din Egipet bobe de grâu, cari coincid celebru prin raportele sale economice : „Spe­
paguoe destul de însemnate; er căl­ ou varietatea cultivată acum acolo. Abia ciile de cereale cele mai importante şi mai — Şi pe bărbatul bătrân îl iu-
duri© din cjilele ultime da-asemenea la Teophrast se gâsesce arătat desluşit deo­ folositore omului sunt grâul şi (Spelt). Noi besce soţia — decă el nu e gelos,
produc îngrijiri seridse în alte pri- sebirea între grâu de vară şi de iărnă; cunoscem mai multe feluri de grâu; pen­ *
vi/ţe- Cu grâu s’a semănat un teri- acesta din urmă se născuse probabil prin tru cultură se potrivesce însă mai bine — Numai cânii şi domnii mari
t(/iu de 5.515,000 jug. cat., şi râdă cultură din grâul de vară dela început. Se acela numit „robus“, care se şi distinge prin nu postesc.
ţiijlociă se socotesce cu circa 7 măjl pare multora, că grâul celor mai vechi po­ luciu şi greutate. Al doilea rang îl are *
Aetrice de jug., astfel total 36—37 pore ar fi aparţinut speciilor cu mustăţi grâul Siliga, care dă o pâne gustosă, care — Care mănâncă usturoiu, nu
milibne m. m. In Ardeal grâul n’a lungi. Astfel de spice se şi văd pe o mo­ însă e uşoră. Al treilea fel este grâul tri­ trebue se mai spună.
dat clăi multe, der spicul a fost nedă bătută sub Augustus la Alexandria lunar (Tritieum trimestre). E fbrte iubit de *
mare şi bonul bine desvoltat, astfel şi pe o alta dela Seuna în Sicilia. ţărani, căci el îi scote din pagubă, când
că slobăde bine şi dmenii sunt mul Speoia de grâu, care se cultivă şi ploia, inundaţia sâu altă causă a oprit ră-) — Unde dracul nu sosesce la
timp, acolo trimite pe femeiă.
ţămiţl cu recolta obţinută, numai acum mai mult în sudul Europei, o nu- sărirea la timp ; de altfel e un fel de Si-
de ar avă şi preţ mai bun. Greuta­ mesce Desfontaines „Tritieum durum", la ligo. T6te celelalte feluri de grâu pot lipsi *
tea mediă a unui hectolitru varieză care se pot forte bine raporta relaţiunile afară dor, că cineva ar avea bucuria de a — O minciună înţeleptă adese­
între 75 şi 77 klgr.; în singuratice amintite, cu tote că tebue să se confirme, poseda şi a arăta multe soiurl“. ori e mai bună decât un adevăr
locuri însă numai între 72 şi 74 klgr., că deja din timpurile cele mai vechi esis- Cât timp vechia Italiă se întindea la prost,
*
ăr în altele se ridică dela 81—82 tau multe varietăţi ale acestui grăunte, Nord numai pănă la Alpenini, Romanii'
klgrame. cari nu se pot determin în chip precis, de cunosceau numai Spelt. Grâul şi orzul li- — Nu-ţî preţui femeia după a
Secara şi mestecâturile (îndoiturile) ore-ce acum încă sunt de desemnat din s’au adus de sigur abia dela răsboiele cu treia Ţ, preţuesce-o după al treilea
încă s’au secerat în decursul lunei punct de vede botanic, limitele între t6te Cartaginenii din Sicilia, căci aci se cultiva an.
Iulie în întrăgă ţăra. Ploile şi fur­ varietăţile şi sub-varietăţile cultivate în mai ales „triticul“, care fu destinat pentru *
tunile au împedecat şi secerişul aces­ present. uruială şi pentru pregătirea unei beri nu­ — Când tunetul nu urlă (bubue)
f
tora, caueând pagube parte prin în- Teophrast, acel vechili cronicar al tritore, căreia acum încă îi este analogă nici ţăranul nu-şî face cruce.
14
colţirea grăunţelor, parte prin scu­ Greciei (pe la 300 î. d. Chr.), face urmă- „cuscusul Maurilor. Cea mai escelentă făină
turarea lor. Bonul secării peste tot torea observaţia în a sa istoriă a plantelor: pentru pâne o scoteau Romanii, după Pli-
e bine desvoltat şi frumos. Teri­ „Esistâ multe feluri de grâu. Ele au numele nius, din aşa numitul grâu bărbos. La pre­ MULTE Şî DE Tf
toriul cultivat cu secară este de lor dela acel al patriei lor, seu dela alte lu­ ţuri medii de grâu costa uu modifi de grâu
l. 841,000 jug. cat. şi recolta 6 — 6 - 5 cruri şi se disting prin colore, mărime, adecă cam 8 litri, după moneda nostră Trandafirul J0
m. m. de jug., total 11—12 mii. m. făptură şi alte particularităţi, deosebindu- aproximativ fi. 1.35 seu Lei 2.80.
m., cam cât şi în anul trecut. se şi în putere nutritore. Un fel de grâu Grâul de vară da, după soirile ce Trandafirul este în general
se sămănă tomna, altul din contră primă­ avem, pânea cea mai dulce. De se voia frumseţei şi al graţiei. Trandafir
Orzul de tomna a dat o recoltă
vara. De asemenea esistâ un fel, care se obţinerea fâinei pulveralminte, adecă a emblema virginităţii şi a ne
îndestulităre; er cel de primăvară
c6ce în trei, altul în două luni; în Eubea făinei celei mai fine, care se întrebuinţa trandafirul roşu 'este emblem
s’a deteriorat din causa prea multor
i-ar trebui dela semănat până la recoltă pentru paste de lux, atunci se amestecau trandafirul de lună, al frumseţt
ploi, astfel, că puţin va întruni tăte nouă. Trandafirul este de-aseme
condiţiunile unui orz bun pentru fa­ numai 40 de cjile. In puterea nutritbre,. 1 T6 pftfnţi făină de pâne albă, 3 pfunţi făină
unele feluri sunt aşa de diferite, că luptă­ de mâncare şi o jumătate de modifi tărîţe; ca emblemă a plăcerilor trepj
bricarea berii.
tori, cari consumă în Boeţia abia trei funţi, în acestă operaţiune depindea forte mult vieţei. - ţf
Ovâsul s’a dires prin ploile dÎD
au nevoiă de cină, când vin 1a- Atena. Pri­ de chipul deosebit al măcinârei; cerealele Un frumos obiceiă la cei vt
iulie, acjî e mare şi prospereză bine.
cina unei astfel de deosebiri se află în pă­ uscate dădeau măcinate mai multă făină, că într’o anumită ch se sărbătoreau
Rapiţa în general a dat recoltă mânt şi în aer“. ca acelea stropite dinadins cu apă de sare, dafirii în amintirea celor morţi.
slabă. Cucuruzul se desvdlta în mod
In privinţa grâului însuşi, precum şi cari arătau, e drept, un mieij mai alb, der Astădi chiar mai esistâ în Francia un
destul de favorabil, asemenea şi
a fâinei câştigate dintr’ensul, domneau la lăsau să t.răc-ă mai mult în tărîţe. Collu­ obiceih de a-se sărbători trandafirii în fi&-
meiul, napii de nutreţ şi cei de za- care an, când se dă un trandafir ca pre­
vechii Greci păreri forte ouriose; cel mella mai făcea încă observaţiunile:
h a r ; bine s’au desvoltat şi cânepa
puţin reese acesta din antice carte despre „Un bob de grâu, ce are la esterior miu celei mai vrednice şi mai cinstite fete
şi inul. Ploile au fost fărte primciăse din localitate.
plante a lui Dioscdrides. Acolo se spune: o colore roşiatică şi care o are şi la inte­
cartofilor; unde însă au fost prea In China, de-asemenea s’au cultivat
„Drept felul cel mai sănătos de grâu trece rior, pote fi privit din capul locului ca es-
multe ploi, ei încep a se putrecji. trandafirii din timpurile cele mai vechi.
aoela, care e prospât şi complet copt, gal­ celent; acela însă, care este albicios la es­
Tutunului încă îi merge bine, cresce
ben ca gutuia; după acâsta urmeză cel terior, şi alb ca zăpada la interior, trebue In biblioteca împârătăscă se găsesc
repede şi capătă frun4© mari. Legu­ peste 1500 cărţi asupra culturei trandafi­
trilunar, care la unii se numesce Sitanios. privit ca uşor şi prost. Nici despre grâul
mele se desvăltă frumos. Pămele rului şi 500 alte volume, cari tratăză des­
Grâul mâncat crud produce vermi intesti­ Silligo nu se pote Ţce nimic bun. El este
în general abia vor da o recoltă nali, mestecat şi pus pe muşcătura unui un grâu degenerat, la interior de uu alb pre întrebuinţările speciale ale trandafiru­
mijlociă. Timpul răcoros, câţa, pe-
câne turbat, vindecă. Pânea făcută din cea frumos, der fără greutatea necesară. El se lui. Cbinesii esportă cantităţi mari de apă
ronospora şi molia viilor nu au fost de trandafiri şi fabrică nisce perniţe miro-
mai fină făină de grâu nutresoe mai bine, potrivesce numai pentru ţări şi clime umede.
priinciăse desvoltării strugurilor în sitore, şi un fel de unt de trandafiri, cari
ca cea făcută din făină şi tărîţe“. De altfel pentru asemenea ţări nu e nevoe
Iulie; de aceea speranţa de o re­ au puterea — se dice — de-a alunga spi­
Pânea de grâu de vară e mai uşbră a căuta sămenţa de Siligo cu grijă şi în
coltă deplin mulţămităre în multe ritele rele, de-a vindeca bolele şi de-a îm-
der se tranformă mai uşor în putere şi în depărtări, se p6te sâmăna acolo grâu co­
locuri a început a se micşora. In prăscia gândurile rele.
sânge. mun şi după a treia răsărire se transformă
general recolta viilor, conform stării
Făina de grâu împreună cu Hyoscia- deja în grâu Siligo“. In grădinile împăratului cbines se
actuale, are se fiă numai mijlociă.
mus Niger se întrebuinţâză la cataplasme; Astă-rji încă, grâul este pe lângă po­ cultivă aşa de mulţi trandafiri, că numai
Nutreţurile artificiale şi în deosebi se pune şi cu oţet şi pentru alte scopuri, rumb cereala principală a Italiei; grâul de din vendarea parfumului estras din flori se
lucerna a dat la a doua şi în unele împreună cu tărîţe fârtă în oţăt. vară se cbiamă grâu Sasso, Friunento mar- căştigă peste 120.000 fr., deşi numai curtea
locuri şi la a treia cositură recoltă Oa aluat se pune cu sare pe părţi zuolo şi trimestre, Civitela, pe când cel de împărătăscă şi mandarinii au dreptul să se-
îndestulităre. Trifăiele au dat recoltă întărite şi alte casui'I analbge, şi făina grâu­ iărnă se numesec Siligine, Calbigia, Grano folosescă de parfum, ăr ceilalţi chinezi sunt-
mijlociă, măzărichea recoltă mulţă- lui de vară se pune cu oţăt seu ou vin pe gentile. aspru pedepsiţi când s’ar găsi la ei măcar
mitore ca cantitate, însă slabă cali­ răni otrăvite. o sticluţă cu parfum.
tativ. Mohorul stă destul de bine. Fert ca cleiul, se ia de aceia, cari Proverbe rusescî. In Europa, cultura trandafirilor pen­
Otăvile din livecjî cosite deja au scuipă sânge. In contra tusei şi a răguşelei tru esenţă se face în Rumelia, prin împru-
dat resultate forte varii. In urma se ferbe cu mintă şi cu unt. Făina fină — Multe mănăstiri nu învese­ jurimile Balcanilor. Esenţa se estrage nu
căldurilor şi lipsei de ploi în multe a grâului ordinar se fierbe cu apă de miere, lesc oraşul. mai din 'petale prin destilaţiuno; cea mg
locuri sunt slabe. In Ardeal şi în sâu de unt-de-lemn şi se pune pe locuri 1 * bună esenţă este cea estrasă din petale