Page 122 - 1899-07

REDACŢIIJNEA, „qazeta“ iese în floare ji,
Aâministraţiiinea ji Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 f 1., pe şăse luni
6 fI., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă S fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nn se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şăse
IHSERATE ae primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
■INISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
urmat,drole Birouri de anunolurl:
Se prenumeră la tote ofi-
în Viena: M. Oukes Naohf. ciele poştale din întru şi din
Hnx. Auşanfeld iEmerloh Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Hşlnrloh Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppsllks Nachf. Anton Oppollk. Abonamentul pentru Braşov
In Budapesta: A.V.Boldber- Admtnistraţiunea, Piaţa mare
per, Eksteln Bernat. In H a ra­ Tfirgul Inului Nr. 30, etsgit
ta urg.- Morolyl A, Llebmnnn. I.: Pe un an 10 fl., pe şest
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o ae- luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
rlă garmond pe o eolănă 6 or. Cu dusul în casă: Pe un ar
şi 30 or. timbru pentru o pu­ A N U L 3SXI. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar S or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi insorţiunile
eeriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
. 160. Braşov, Lunl-larţl 3 (15) August.

Erăşî Hentzi. mire. Ambi aceştia au esprimat do­ sinul Maghiarilor, cari orî cât de Szell, ca ministru de interne, face imposi­
rinţa, ca statua să servescă tineri­ curagioşî şi cutezător! se arată, to bilă mişcarea lor prin tot feh-.l de măsuri
Statua lui Hentzi a reînviat şi mei militare ca un memento, ca un tuş! nu vor fi de acord întru a-o represive. Couducerea partidei socialiştilor
împreună cu ea au reînviat în Buda­ esemplu de imitare a virtuţilor, că­ rupe aşa uşor cu Austria. — după cum anunţă o foiă ungurâscă —
pesta şi scandalurile şi demonstra- rora a căiţut jertfă generalul Hentzi. Astfel la încurcăturile mar! şi lucrâză la un memorand, pe care să-l tra­
ţiunile unguresc! Tote acestea au făcut pe şovi- multe, cu car! are să lupte a4î Aus­ ducă în tote limbile europene şi să-l adre­
In tomna anului trecut, când niştii unguri să ese erăşî din ţîţînî. tria, se vor adauge încă unele nouă seze „tuturor poporelor“ Europei. In me­
r
se lăţise vestea, că statua generalu­ Nu se mulţămesc cu insultele şi din partea Ungariei. Presimţirile, că morand socialiştii vor atrage atenţiunea
lui austriac Hentzi, care a apărat la demonstraţiunile cutezate, ce le-au aceste încurcături nesfîrşite din am­ Europei asupra stărilor din Ungaria, pro­
1849 fortărăţa Buda în contra insur­ arangiat alaltăerî in contra serbări­ bele părţi ale monarchiei nu vor vocând tâte naţiunile, „să se păclâscă
genţilor unguri, va fi luată de pe lor de Inaugurare, dăr acum vin cu pută să aibă o deslegare normală de Ungaria, căci aici nu domnesce legea,
piaţa S-lui G-eorge din Buda, Un­ ameninţări din cele mai grave. par a fi tot mai mult întemeiate. dreptul şi dreptatea, ci numai scopuri ego­
gurii saltau de bucuriă, dedrece cre­ Kossuthistul „Egyetărtes“, care iste particulare, cari sunt ridicate la va-
deau, că urgisita statuă va fi delă- a stat şi anul trecut în fruntea agi­ lore de lege! — Mâne poimâne ne vom
e
turată cu totul de pe teritoriul sta­ taţiunilor, 4i° între altele: „Doră Mişcarea în Austria. Nemţii din trecji, că şi pentru acâsta vor fi făcute res­
tului ungar. Incurend însă a urmat nu-şî va închipui cine-va, că noi imperiul austriao duc înainte lupta în con­ ponsabile naţionalităţile nemaghiare. Iroii
amara decepţiune, publicaudu-se or­ suntem atât de laşi, atât de gugu­ tra §-lui 14, a dării pe consum şi în con­ maghiarismului violent sunt capabili de tote.
dinul preaînalt cătră armată, prin mani, ca să ne mulţămim cu ceea tra guvernului. Austria întrâgă — dâcă
care s’a dispus, ca monumentul să ce s’a făcut... Naţiunea maghiară vom considera şi luptele de rassă — este
fiă numai strămutat dela locul, unde nu pote lăsa nepedepsiţî pe cei ce teatrul celor mai furiose demonstraţiunî. In In jurul a doug monumente.
se afla mai înainte, în curtea şcolei din statua lui Hentzi fac pentru tine- dilele din urmă au fost demonstraţii în:
(Hentzi — ,,honvedii“.)
de cădeţi tot din Budapesta, pentru mea susţinută cu banii ei altar pe Neunlcirchen contra § lui 14 şi a pactului
ca să servâscă ca model de vitejiă, sema cultului tendinţelor politice cu Ungaria; în Ub-far, Villach, Spittalban, Alaltăerî, Sâmbătă, a fost inaugurată
de lealitate cătră tron, de virtute uci4ătore de naţiune. Cei ce au fă­ Millstadt, Gmunden, Steinfeld, KSttschach, în curtea şcolei de cădeţi din Budapesta
militară tinerimei, care se cresce în cut seu au permis a-se face acesta Stehering şi în câte-va localităţi din Stiria statua generalului Hentzi. S’a desfăşurat o
acel institut. trebue pedepsiţi. Altarul acesta tre- şi Carniolia. In Teschen, a protestat reu­ mare pompă militărâscă. A fost o sărbare
Scandalurile, ce au urmat din bue dărîmat, ca să nu se mai potă niunea germană, în Reichenberg camera curat militară. N’au participat nici miniştri,
acest incident în dietă, şi cari au aduce jertfe pe e l . . . Naţiunea ma­ comercială, în Briinn reuniunea socialâ-po- nici alte autorităţi civile.
chibzuit în mare parte la căderea ghiară să arate acum, că are pute­ litică, în Uebelbach consiliul comunal. AdI Deja dela ora 7 diminâţa au început
contriblui ministru-preşedinte Banffy, rea de-a pedepsi şi voinţa de a-şî mâne nu vor mai fi în Austria comune, să sosâscă trupele la serbare. Eiă-care re­
ie sunt bine cunoscute. asigura viitorul pentru sine*. cari să nu fi protestat. giment din Budapesta şi-a trimis câte-un
Statua a fost reînoită şi strâ­ In fine fbia ungurescă provăcă batalion cu stindard şi musică; din cava­
mtă, conform ordinului preaînalt, pe Maghiari, ca înainte chiar de leria a asistat o companiă şi o companiă
Croaţi! şi dualismul. Din Agram
■a. şcblei de cădeţi, unde se a-se deschide camera, să ţină adu­ de husari honvedl. Artileria era represen-
i-se vestesce lui „Bud. Hirl.“, că oposiţia
fi falnic şi mai impunător nări de protestare, în cari să cără tată printr’o bateriă. Trupele s’au postat în
croată e veselă de felul cum merg lucru­
'aă aci m. Inaugurarea ei a se trage la răspundere aceia, cari opt linii sub comanda generalului Bazler.
alaltăerî cu o pompă Sâmbătă „nici nu au protestat, nici rile în Gestiunea pactului. Croaţii cred, că Academia-Ludovic şi şcâla de cădeţi asis­
ne .a căreia se cţice, nu au depus cunun! la statua „în­ din luptele, ce se desfăşură în Austria con­ tară în număr complet.
tra pactului, va urma independenţa Unga­
'ecjut în Budapesta vingătorilor asupra lui Hentzi riei în privinţa economică, ba chiar sdrun- La 8*/ sosi comandantul de corp Lob-
4
, când aceeaşi sta- Ameninţările foiei unguresci in­ Jcovitz cu suita, apoi plebanul militar Francisc
, centru întâia-oră. dică aşa-dără pornirea unei ncluă cinarea totală a dualismului, de unde va Vanyi, care este şi preposit titular. Punct
urma uniunea personală. Cercurile opesi-
e fideosebita onăre, campanii, în comitate şi în cameră, la 9 ore a sosit archiducele [osif cu suita.
ţionale croate mai cred, că Ungaria deve-
s6 iei lui Hentzi, cu care va ave să dea peptjfrnaF Archiducele purta uniforma de max-eşal.
independentă prin ruperea sa de Aus­
,. i s«erpreteză ca o întâiu guvernul Szell, în fond însă După salutările împrumutate, musica in­
tria, nici Croaţia nu va eta cu mânile în
ix cerniră lor. Şi mai întrega mişcare va fi îndreptată tona imnul casei domnitore, apoi „Rugă­
sîn. Ea încă va proclama independenţa ei.
n mâhnesc discursurile contra Austriei. ciunea luptătorilor! Acum se începu cere­
ia inaugurare atât din par- De astă-dată însă şansele cam­ Speranţele aceste, firesce, nu sunt pe pla­ monialul sfinţirei monumentului. La co­
cul domnilor din Peşta.
comandantului de corp, prinţul paniei kossuthiste nu mai sunt atât manda „General de Oharge ! trupele au dat
u
iiobkowitz, cât şi a locotenent-colo- de promiţătore ca a celei de anul salve, după care se oântâ ârăşl „Gotter-
nelului Hanke, conducătorul şcălei trecut. Se va mări însă complica- Socialiştii din Ungaria sunt forte halte! In urmă comandantul de corp Lob-
de cădeţi, care a luat statua în pri­ ţiunea, un nou conflict se va ivi în amărifl în contra guvernului, deâre-ce d l Icovitz rostind un discurs, a predat statua

FOTLETONUL „GAZ. TRANS! lanţ, fără a mai pune la socotâlă şi nopţile, — Mersim bine! Se beuse vsdra, dâcă nu şi mai şi;
pe care uită să le dârmă acasă. — Slavă Domnului! şi clondirele văduve de conţinut, zăceau
Dăr nu de asta vr'em să vorbim acum, Şi apoi ajunseră să se ’ntrebe: acum întinse pe iarbă, cu burta la sore.
ci de o comediune plină de conicărie muca- — Da und’ vă’ceţl? Cumetrii îl beau sadea, âr cumetrele
Un chef la yilla-regală.
litră, care s’a ’ntâmplat lui nea Matache în — Păi, sciu eu?... Nu ş’-nicl eu!... la început puneau sclifon, dâr p’ormă ’l-au
Ăla om dom’le, nea Matache Papuc!... cjiua de Ispas. ’mnealui ci-că la Vila Rigală. dat dracului, că nu producea nici un efept,
Dâcă ’l vedi odată, nu ’l mai uiţi nici­ Şi să vedeţi drăcia naibii! — Cum se nimeresce!... Şi ’mnealui şi s’au pus şi ’mnealor pe sadea.
al meu, ci-că tot aşa.
odată, peri că ’mnealui e un ăla scurt, bur­ * Şi de ce beau, cheful se ’ntindea şi
* * — Care va s’ tfică ’mpreună!... Ce
tos, fălcos şi ou inel cu pecetiă în deştu veselia creştea.
d’intâhî, ş’afură d’asta e ăl mai prima plă- După eşirea bisericei, ce jandaxie ’i bine ’ml pare! Şi ca naiba, hop ! ş’un taraf de lău­
pămar din totă tnaalaua, şi p’ormâ mai e veni lui nea Matache, nu sciu, der numai — D’apoi mie!.., tari — slăbiciunea lui nea Matache —
apropiiar şi bez, alegător, „la colegi.... al ce luâ pe dumneei a dumnealui la braţetâ, Şi tot aşa cumetrii. Şi apoi ceata ’n- ş’atuncî, ţin’te pânză să nu te rupi!...
doilea! mai lua după densul şi doi băeţl cu coşu­ trâgă, bărbaţii ’nainte, jumătăţile în câdă Dă-i serba, dă-i chindia, dâ-i brîul
Dâr asta n’are a face nimic cu ceea rile pline cu d'ale gurei, şi o porniră câ- — se ’ndreptarâ a galea spre Villa Regală, şi ’n piciore, şi pâ vine, numai în ciorapi,
ce e ’mnealui la adicătelea!... Der, scil, te-şl patru spre şosea, ca să mai... schimbe unde dete Dumnedeusă sosâscă taman bine, ca să nu rupă ghetele şi să nu-i doră la
"limic, nici cât negrul sub unghiă! aerul. la pont. * bătături.
Ce e? Ce e? La „capul podului“, unde se opresce <* * Pâte c’ar fi jucatâră jjşi polka, şi pâte
Ei, hei! Păi, asta e asta !... E chefliu, trancalu, par’ că fu un făcut, se ’ntelniră Ce mai masă!... Scil colea pe iarbă c’ar fi învîrtitâră şi vr’un valţ, dâcă nu so-
tule, de n’are sâmău în tâtă capitalia cu alţi doi cumetri: unul din ei făcea pe verde, ca ’n luna lui Maiii, când viaţa ’ţl siau nisce afurisiţi de Nemţi ou Nemţoicele
)i românescl! Nu cjău!... Şi p’ormă, e siditaru la un aucat, âr cel-l’alt, „un frache pare raih! lor, ca să ’ntinejă masa lângă ei şi să se
de glumeţ, că ’mnealui face „pontu“ la ghe ghincolo“, era antiplinor dă panarame, Ce sardele, ce fleici, ce mititei, ce pue pe chef, ca şi dânşii.
v âr ’mnealui nimeni! — şi aceştia âmenl cu rostu lor, cu consăr- caşcaval!... Domne, Dâmne!... Ca la nuntă,
*
& «
Şi p’ormă, mai staţi... se înebunesce tiile ’mnealor şi cu băeţii aşişderea ducând nu glumă... Şi sfinţiau din ochi, dom’le, mai
pă mozică, — după lăutari. Ăştia sunt ooşurl încărcate cu mizilicuri şi cu pilealâ. abitir ca pleava în faţa vântului. Nea Matache, — scurtă vorbă — se
'rteafiui, numai ăştia. Că tura-vura: D’apoi vinul? Ce vin! Un vin rubi­ „mahise! Nu era el tocmai pe tocmai, dâr,
Dâcă o apuca puţin la măsea şi o mai — Ce mai faci, soro? niu, scii, d’ăla de ce bei, să tot mai bei. scii „zaharisit , numai bun să i-se pară tâte
u
i şi niscaiva cioroi, apoi trei clile o ţine — Ce mai faci, oumetre? — Şi beau şi ei mereu ! ana.nndq..