Page 123 - 1899-07

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 169.—1899.

comandantului şcolei de cădeţi, după-care Din F r a n c i a . înaintea şi la edificiul gimnaziului român loc, prevăZuse „incidente“ turbulente de
trupele au defilat pe dinaintea archiduce- în faţa uni imens public, er la prânZ s’a felul acesta.
Procesul Dreyfus. Tribunalul militar
lui Iosif. ţinut banchetul în sala redutei orăşenesel. A trebuit să se ridice un vechili pro­
a continuat în 12 1. o. pertractarea procesu­
Pe când se întâmplau acestea în cur­ Saşii din partea lor şi-au dat, firesce, fesor al Saşilor, care ou multă consciinţă
lui Dreyfus în şedinţă publică. Au fost as­
tea şodlei de cădeţi, în Buda s’a făcut o totă silinţa, să primâscă cât mai amical pe de sine şi în bine cumpănite cuvinte, ca
cultaţi martorii. Intre aceştia primul fu
mare demonstraţii „anti-austriacă“ în jurul colegii lor, mai ales din centrele ungurescl. un fel de protestare a declarat, oă orl-ce
ataşatul dela ambasada francesă din Ber­
statuei honvedilor. In biserica din subur- 11 Sas adevărat la o serbare săsâscă are
lin Delaroche-Vernet, care nu spues nimic „Patrioţii noştri însă, ca preste tot şi
biul Oristina malcontenţii kossuthiştl au dreptul şi trebue -să vorbâscă nemţesce, şi
important în afacere. A urmat ascultarea totdâuna cu astfel de ocasiunî, să vede, oâ
asistat la un serviciă funebru pentru hon­ a trebuit să răsune glasul pasionat al unui
lui CasimirPerier, fost preşedinte al re- dâcă n’au venit cu gândul să „oucerâscă“
vezii căc}uţl la ocuparea Budei. Amvonul oraşul săsesc-române8C al Braşovului, dea­ tînăr Sas, să-i Zi°©ni verde, Şoare a pretins
publioei. Casimir Perier a spus lucruri,
şi primele bănci erau îmbrăcate în negru, respectarea reciprooâ mai ales a limbei
cari au produs surprindere. El declară în­ supra căruia „veghiază“ „alcătuitorul de
ba chiar şi crucea altarului era îmbrăcată materne a fiă-căruia, ca un semn distinctiv
tre altele, că despre multe câte s’au petre­ patriă“ Arpad, — căci intenţiunile pom­
în negru. In naia biserioei era ridicat un pierilor nu pot fi decât „paclnice“ — au al orl-cărui om de „caraoter“, pentru-oa
cut în afacerea Dreyfus, a primit scire nu­
catafalc, în jurul căruia ardeau 49 lumi­ venit cel puţin cu „dulcea“ ilusiă, că sortea „patrioţii“ să se mai domolâscă şi potolâscă.
mai ulterior, căci ministeriul a lucrat fără
nări. Oei-ce au putut să între în biserică Duşul se vede, că şi-a avut efectul.
de soirea lui. Din pricina aoâsta şi-a de­ conaţionalilor lor e pe deplin asigurată în
intrară. In frunte era purtat un stindard Surprins se ridică aoum un tînăr „maghiar*
pus funcţia de preşedinte. — Al treilea acest depărtat colţ al ţării, precum şi în
tricolor maghiar având în mijloo chipul lui speranţa, că presenţa lor în Braşov va con­ din colonia ungurâscă din loc ş i . . . . căZut
martor, generalul Mercier, a întrat în sală
Kossuth L (!). Acolo se aflau şi „bătrânii tribui şi mai mult la „împletirea puternicei ca din cer după oele auZite, deprimat şi
armat c’un teanc de scrisori. El Zise între
eroi“ honvezi dela 1848/49. 14 în falnice colori aduce la cunoscinţă „fra-
altele, că din causa afacerii Dreyfus Fran- chirase a superiorităţii maghiare .
ţilor“ săi din depărtare luptele aprige, ce
Sluşba dumneZeâsoă a fost săvârşită cia stă înaintea unui răsboiu. In fine declară, Ilusia a esistat aşadâră; a mai venit
are să le porte maghiarimea aici — să
de-un abate-pleban. El a sfinţit catafalcul, că este firm convins despre vinovăţia lui Drey­ şi primirea peste mă*ură prevenitore din
vede că a voit să facă alusiune la nau­
în timp-ce armadia kossuthistă întonâ im­ fus. Etă ce Zis© generalul: „Am studiat cu partea Saşilor,—şi atâta fost de ajuns, pen­ fragiul cu limba protocolară ungurâscă în
u
nul „Isten âldd meg a magyart . După sirguinţă întrâgâ afacerea, şi ceea-ce am tru ca acâsta prevenire să fiă interpretată
congregaţiune — şi salută pe fraţii săi
acesta au eşit cu toţii şi, purtându-se în esperiat este, că tot mai mult m’am întărit ca un semn al „superiorităţii şi „priori­
veniţi din cele patru colţuri ale ţării, ca
44
frunte stindardul ou chipul lui Kossuth, în convingerea, că acest om e vinovat“ Drey­ tăţii rassei „domnitore“ şi, în consecinţă,
pe unii, cari prin presenţa lor insuflă nur <ai
s’au dus în cetatea Budei la statua honve­ fus la aceste cuvinte sări nervos din locu-i ca un semn de umilinţă şi inferioritate a
curagiu şi puteri nouă pentru viitor.
dilor. Pe drum cântau „Kossuth-nota“ şi şi strigă: „Dovedesce“. Mare sgomot se ospitalierilor Saşi.
Tablou!
strigau: „Abzug Szell! Jos cu trădătorul făcu în sală. Atunci Casimir Perier ceru, să In adevăr crâstă de cocoş ungurâscă
Argus.
Hentzi! Pieră armata!“ Când se audiră fiâ înc’odată ascultat şi înfăţişat cu gene­ trebue să aibă cineva, pentru-ca să-i potă
tunurile dela serbarea inaugurării monu­ ralul Merăer. Tribunalul a admis cererea, cresceîntr’o astfel de măsură. Oă totă serba­
mentului Hentzi, câta esacerbată a kos- înfăţişarea lor se face aZl. Lui Mercier ’i rea numai aspect săsesc n’a avut, cum te-ai fi SC1R1LE BILEI.
suthiştilor isbucni în strigări de: „Acum s’au făcut la eşire ovaţiunl. putut aştepta, când o corporaţiune per emi-
sărbătoreso pe trădătorul! Pieră Hentzi! Complot? O telegramă din Paris adu­ nentiam săsâscă, cum e cea a pompierilor vo­ — 2 (14) August.
Trăâscă honveZii dela 48“. Un sgomot ce soirea sensaţională, că deputatul Dăou- luntari din Braşov, îşi serbâză jubileul, şi Participanţii la adunarea Asocia-
uriaş se născu, durând minute întregi. Se Ude, preşedintele ligei patrioţilor, a fost că „ospeţii“ nu te mai scoteau din „Kossuth ţiunei. Primim următorul avis: Ospeţii cari
auZiau espectorărl din cele mai murdare. arestat la proprietatea sa din Oroissy. în­ Lajos nota“ etc. — trâcămergă. Să Zicem, doresc a lua parte la adunarea „Asocia-
Când au ajuns dinaintea locuinţei coman­ dată după acesta s’au mai făcut alte 15 că şi Saşii au fost forte concilianţi şi in­ ţiunei pentru literatura română şi cultura
dantului honveZimei, massa de popor striga: arestări în Paris; cei arestaţi sunt din par­ dulgenţi, şi au închis ochii la tote dintr’un poporului român“, ce se va ţrnâ în Deva
„ Abzug Lobhovit»“! tida roialistâ şi membrii ai ligei patriotice fel de simţ de reservă, oe ţi-1 impune la 27 şi 28 August n. o., sunt rugaţi, ca
Au ajuns în sfîrşit la statuă cu sto­ şi antisemite. Arestările s’au făcut pe mo­ „complesanţa“ faţă de ospeţii „străinl“. pană în 24 August st. n. să binevoiâscă a
guri şi c’un sgomot infernal. Aici au de­ tiv, că se pregătise un complot contra ac­ Căci s’au ţinut vorbiri, alocuţiuni, toaste, se anunţa la subscrisul. — Deva, 14 Aug.
14
pus o corână cu inscripţia „învingătorilor tualei forme de guvernament în Francia. care de care mai în sens „patriotic şi din n. 1899. Dr. A. L. Hossu, advocat.
e
asupra lui Hentzi . Se ridică apoi să vor- Pressa naţionalistă franoesă Zi° ) Wal- partea Saşilor, la sâra de cunoscinţă, la sfin­ Desininţire. piarul saxon „Dresdener
u
bâscă deputatul Carol Ebtvbs. A vorbit fără deck-Rousseau, care a ordonat arestările, a ţirea stâgului şi mai ales la banchet, ba Journal“ desminte scirea adusă de foile un­
14
cumpăt. După el a vorbit deputatul JBara- comis o lovitură de stat, din causă, că pro­ musica „săsâscă orăşenâscă li-a făcut „os- gurescl, că ministrul de interne al Saxoniei
bas jurându-se, că el şi ai săi vor lupta cesul din Rennes nu mergea pe voia drey- peţilor“ şi deosebita plăcere de a cânta ar fi dat ordin autorităţilor să nu respec-
pentru idealul, pentru-care an câZut hon­ fusiştilor. „Isten âldd meg a magyart“ şi nu „Gott- teze în corespondenţa ou Ungaria numirile
veZii personificaţi în statua, ce li-s’a ridi­ Nu trebue să mai spunem cât de erhalte“, când s’a toastat pentru Maies­ maghiarisate ale oraşelor, comunelor etc.
cat. S’a recitat şi o poesiă, şi serbarea gă- agitate sunt acum spiritele în Francia, în tatea Sa.
lăgiosă s’a sfîrşit. urma evenimentelor din Zilele ultime. Tote Tote acestea n’au ajuns. „Patrioţii“ Işî fac pensii. In 1848 trecuse dii
semnele arată, că sunt în pregătire schim­ prinseseră curagiă şi au prins apoi şi limbă, şirurile armatei împărătesc! la insurv
Acum se începură demonstraţiile. S’a
bări mari în republică. firesce pe contul prea „complesantului“ maghiari oficerul Czecz, care drept
dat cuvântul de „ordine“ : „ Contra coman­
Sas. Trebue, că a fost penibilă posiţiunea fu ridicat la rangul d e colonel,
dă corpului de armată ! şi toţi năvăliră
u
acelora dintre Saşi, cari se ridicaseră la grumarea revoluţiunei Czecr *
spre edificiul comandei de corp. Intreveni impresii dela jubileul pompierilor
acum poliţia. Dinaintea edificiului coman­ banchet să toasteze „nemţesce“, în mo­ America. Comitetul j fondul”
voluntari din Braşov. mentul când îşi deschideau gura şi se po­ sionarea „honveZilor “
dei de corp apăru şi miliţia. Câta scandala­ y
meneau cu un povoiă de apostrofări, că anuală de 960 fi. Mini
giilor se umplu de groză şi începu să se Sâmbătă s’au început sărbările ju­
„unguresce şi nu nemţesce. A fost un fel însă a aflat, că suma
dea îndărăt ţ i p â n d : „Vin cătanele!“ Cu­ bilare ale corpului pompierilor voluntari
de)„abzug“-uluit indirect acesta. destă“ ; a dispus der
rând şi bine terenul fu curăţit de demon­ din loc, prin primirea şi introducerea âspe-
stranţi, pe cari par’oă i-ar fi înghiţit pă­ ţilor, respective membrilor reuniunui regni- gr'’ ^Şi bine să înţelegem. Tâte acestea voteze anual suma d
mântul. S’au făcut ou totul 4 arestări. colare a pompierilor, care a aflat de ‘bine s’au petrecut, după-ce dechantul rof. Mor având la an 2000 fl.
în patriă. Cei 1040 fl
să-şi ţină congresul său de astădată în Gyula între vii şi aprope generale aprobări
Astfel a trecut şi acest pahar cu pi­ de disposiţiune“. Aşa is,
Braşov, tocmai din incidentul aniversării a toastat pentru buna înţelegere „fră-
curi amare, pe care domnii kossuthiştl l’aa pensii din banii comuni, ue>
înghiţit de voie de nevoie — pe de-asu- de 25 de ani a esistenţei corpului pom­ ţâscă“ a tuturora în acâstă ţâră, şi în le­ fără fund al fondurilor de „dispo»
pierilor broşovenl. gătură pentru guvernul, care a inaugurat v
pra mai fâcându-se şi de rîs înaintea lumii.
Duminecă diminâţa a avut loc în „noua eră“ de „conciliaţiune“ în sensul „în- Monumentul dela Presaca. Se at.
curtea gimnasticei săsescl sfinţirea stâgului frăţirei“. Dealtmintrelea în parantesă fiă oă în 24 Octomvre 1848 au oăZut la co­
jubilar, după care au urmat eserciţiile Zis: codiţa guvernamentală ungurâscă din muna Presaca de lângă Zlatna un număr

Când văZu pe Nemţoice, par’ că îi nu; atunci obida jum’ate s’a supus şi l’a — Mitohan !.. Şvain de rumân !.. ochii beliţi, ca de broscâ, şi întorcându-se
pică din cer: I se păreau, îndrăoitele, că lăsat în pace, pricepând, că ’mnealui îi la ai săi — cari începuse să s’adune, —
sunt dîne, nu alt-ceva. Şi se uita când la dice: Aoleo !.. Atât a trebuit lui nea Ma­ Zise cu o mutră victoriosă :
ele, când la nevastă-sa. — Nu crîcni ciuchito! Să nu crîc- tache, ca se-i sară ţandăra: — Da fiă, că şi eu i-am înjurat!..
Şi când o vedea p’asta: scurtă, grosă, nescl, că te-a găsi’ dracii, te umflu la mu- — Pravila şi tatravanghelul tău de Şi da să se arate atât de satisfăcut,
cu ochii mici, cu dinţii ca neghina, şi tăr- ment, — ş’al’datâ nu mai pupi Rigala... şocăţ!.. Nu te ’nfige, că te turbur!.. ca şi cum pe Nemţi era să-i dâră şalele de
tănâţă şi urîtă şi soiâsă, numai ce ’şl Apoi ca un plăpămar bine iducat, ca Şi a şi cârpit pe Neamţ. înjurăturile lui.
Zicea: un aprupitar cu efducaţiâ, s’a recomandirisit D’aci bătaia fu gata. — Cumetrele, Cumetrii şt cei-l’alţî, când simţiră c-ă
— Ptiu!... Pocită mai e! mai întâi şi p'ormă... ţipând, deteră masa d’oparte, ca să fiă loc s’a spart bătaia, începură să iese de prin
Şi când vedea pe Nemţoice: nalte, Şi p’ormă, hîm !... de tărbăcâlă; cumetrii o luară razna, stufişurî, dâr fiind deprinşi cu d’alde-d’astea,
galante, mlădiose, curate şi cu manerâ, ârăşl * Zicând s’aducă vardiştl. Er bietul Mătache mai ales oum Mâta'che scăpase „nevopsit“,
* *
Zicea: vrând nevrând rămase singur la zor, ca făcură uitată „împrejurarea ’ntemplării“ şi
P'ormă s’a aşeZat lângă o Nemţoicuşe
— Halam să le fie!... Bune bucăţele, oare i-s’a părut ’mnealui mai „faină şi, să ţie piept Nemţilor, cari cărau într’ânsul trăgând masa mai la umbră, începură âr
44
n’am ce Zme! punându-i clondirul la gură, o pofti : de mama focului! „pileala“, ca să mai se’ntremeze.
Aşa, neutule !
In sfîrşit, ce mai vorbă, nea Matache — Să am pardon, co’niţă !.. Numa o A dat şi ’mnealui cât a dat, dâr la
luâ foc şi ’ncepu să le ’ncurteze... la înce­ înghiţitură in sănătătea m e a . . . orma ormei Nemţii l’au răsbit şi l’au lăsat Er acum, Matache, oând povestesoe
despre acest chef, 9pune cu poftă cum ■
put cu ochiade şi zîmbirl ademenitâre, âr Şi fiind-că Nemţoica făcea mutricale, lat pământului.
petrecut de frumos. Dâr cum ajunge
p'ormă... nea Matache, tot ca un om bine iducat, Şi pe când nea Matache căuta să-şi
Ei, hei p'ormă e ce e! o luâ de mijlocel şi o strînse, ca s’o îndu- vie în fire, Nemţii, tot Nemţi, ca să scape bătaie, o reteză şi sfîrşesce:
— Dup’aceea, ne-am împozat 1p
Pen’că ’mnealui credea, că hamurul se plice să bea. Atunci Nemţoica începu să de vardiştl şi de secţiă, se luară repede
tograf; er p’ormă, cân’ s’a ’nserat, pă
tratarisesce ca la ’mnealui în maala, s’a scu­ se smucâscă şi să ţ i p e ; âr Nemţii — sigur după Nemţoice, cari o tuliseră deja de mult.
core, ne-am întorsără acasă.... Da’
lat frumuşel dela masă, a luat un clondir că beţi, căci altfel nu făceau aşa ceva, — *
cu vin şi s’a dus politicos de s’a prisantat se repeZiră la ’mnealui ca nisce turbaţi: * * spun dirept... Aşa chef, halam!...
la masa Nemţilor. — Papuciâia vru ’mneei unul îi dete brânci, altul îi smuci clon­ Când se văZu singur, nea Matache, JElian dela Gru *
să ’l opresoâ, dâr Papucu dracului o'ată dirul, âr altul îl tratarisi — pardon — cu hărţuit şi terfelit ca vai de capul ’mnealui,
*
Q
se ’neruntă la ea, s’o bage ’n bole ş’alta un ghiont pe sub fălci, Zic© du-i: se scula de jos, cu nădragii plesniţi şi cu