Page 124 - 1899-07
P. 124
Nr. 169—1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.
mare de Maghiari, bărbaţi şi femei, în ur cu totul. O panică teribilă a cuprins pe franci, şi numai redactarea părţii despre Amintim de-ocamdatâ faptul cunoscut
ma luptei insurgenţilor unguri cu Românii, călătorii, cari s’au pomenit de-odată sdrun- proces îl costă (filme 2400 franci. In Paris în publicitate, că notarul ceroual de aici a
pe oarl îi atacaseră la Zlatna. In amintirea ce cinaţl şi trântiţi cu vagonele, cari se răs- se vând pe cfi sute de mii de esemplare fost silit să-şi dea dimisia din postul seu.
lor căcjuţl s’a ridicat un monument de cătră turn&se. Ţipete de grbză ieşau din tote din aoeste foi, cu cele mai nouă soiri, şi Nu i-a lipsit nici mintea înţelegătdre, nici
ministrul Bela Lukacs. — Ou ocasiunea des- aoeste vagone, care erau pline de călători, ce publicul le cetesce pe strade, pe corso, cu concursul omenilor de bine, pentru-ca să
vălirei monumentului li-s’a făcut celor în se întorceau dela băi ou femei şi copii. interes, der fără deosebită agitaţiă. continue cu succes îndestulitor activitatea
mormântaţi şi prohodul, pe care adoratorii Din fericire, deşi vagonele s’au răsturnat, vrednicului său antecesor, Aldimir Badiu,
Insulă pustiită. O telegramă din
lor nu şî-au adus aminte să-l facă de 50 de nu avem să deplângem nici o mdrte a De terenul politic şi administrativ. Dâr ne-
Ne-w-York anunţă, că insula Montserrat a
ani pănă acum. La prohod au oficiat pro vre-unui călător. După primul moment de :iind născut şi crescut aici, i-a lipsit d-lui
fost pustiită săptămâna trecută de-un orcan
topopul romano-catolic din Zlatna, un preot panică, copii, femei şi bărbaţi putură să Podar, oa unui străin, bunăvoinţa de a
îngrozitor. Mai mult de 100 dmenl şi-au
ev. ref. şi, pe lângă aceştia, după raportul iese din vagdnele răsturnate, fiă pe uşi fiă munci, inima ou care trebuia să fiă legat
pierdut viaţa. Montserrat e insulă englesă
lui „Egyetârtâs , au fost înhămaţi şi doi pe ferestri. Aprope toţi călătorii au fost de sortea acestei oomune. In vreme ce, ca
44
şi zace în Antilele-micl. Ea fu descoperită
„valahi , anume : Besea Emanuel gr. or. şi contusionaţl. Vagonul răsturnat şi alte pa comună politioă, am fost conduşi ou atâta
44
de Golumb la 1493. Englesii o ocupară în
Milchael Milcola gr. cat. din Presaca. Ra tru au rămas pe liniă şi călătorii nu au negligenţă, etă şeful nostru bisericesc şi
1784. Are 11,769 locuitori.
portul fdiei unguresci spune, că după pro suferit nimic. Din acâstă deraiare, meca şcolar d-l protopop Traian Meţian, ue-a' pă
hod popii români „au ţinut panergirice fru- nicul trenului a fost rănit forte grav. Nu răsit ou totul, ne-a lăsat în mila sfântului.
mose cu avent poetic“. Afirmarea, oă şi „Va- se crede, oă vă scăpa ou viaţă. Un fochist Balul Ligei în Azuga. Să fiă 6re de lipsă a mai înşira aiol dau
lahii“ au luat parte la conductul din jurul are o mână fracturată, âr şeful ambulanţei nele suferite prin acâstă anarchiă ? Dâr toţi
mormintelor alături cu Ungurii se pote poştale e destul de grav rănit. Dintre că (Corespondenţă part. a „Gazetei Transilvaniei .) e soim şi le simţim ou multă durere. Şi
11
14
esplioa uşor, căci esemplul preoţilor îi va lători numai unul e grav rănit, der viaţa ori cât de umani am fi întru dejudecarea
Azuga, 1 Aug. v.
fi îndemnat şi pe ţărani să ia parte. Tote lui nu e în primejdiă. In vagonul răstau- Dărintelui protopop, vrend-nevrând ni-se
ca t6te, dâr suntem forte curioşi de-a cu- rant se aflau şi d-nii Emil Costinescu şi Sâmbătă 31 Iulie st. v. secţia Ligei oobdră pe buze întrebarea: Pănă oând,
ndsoe textul „poeticelor“ vorbiri ale „po Gaton Lecca, cart s’au ales numai cu spai din Aeuga-Prcdeal, a aranjat un splendid Ddmne, anii blăstemului?
bal pentru sporirea ^fondurilor sale şi în
pilor valahi , — bată-i pârdalnicul popi — ma. Imediat după deraiare s’au trimes aju
44
special pentru fondul „Milionului Ligei . Fiă, ca aoeste sincere cuvinte dic
44
căol tare ne mirăm, cum de i-a cuprins tore din gara Albeşti şi dela Buzău. Răniţii tate de dragostea pentru salus reipublicae
aveutul „poetic tocmai cu ocasiuuea au fost transportaţi în gara Albeşti. De- Harnicul comitet al acestei secţiuni, să ajungă la urechi şi inimi deschise. Oăol
14
acesta, pe când credincioşii lor pote nici raiarea a provenit din causa liniei slabe şi condus de energicul său president d-l Igi- nu ne vine a crede, că indiferentismul în
nu i-au aucjit în viaţă predicând. din causă, că trenul întârcfiând cu dece şoranu, a dat de astă-dată neîntrcută do tre noi să fi ajuns la un aşa grad, încât
minute pe drum, deore-ce erau mulţi călă vadă, că tot se mai p6te face ceva pentru
D-na Constanţa de Dunca-Scliiau să fim avisaţl a esolama: Quem neque glo
tori a dat viteză mare maşinei spre a câş Ligă, chiar şi între împrejurări puţin fa
din Budapesta, a donat ministerului instruc- tiga timpul pierdut. Ajungând la curbă, vorabile ei, când în fruntea instituţiunei ria neque pericula excitant, nequiquam hortarc !
ţiunei publice din România mai multe por X.
trenul, s’a eşit de pe liniă, care a fost sfă- se află omeni devotaţi şi desinteresaţl, oarl
trete vechi, medalii, dooumente şi scri
rîmată cu totul. Dupâ-oe s’au dat ajutore din nobila lor misiune îşi fac o datoriă de
sori autografe. Printre acestea se află un Despărţământul dela Bocşa al
răniţilor, s’a format un alt tren, care a cea mai pură oonscienţă şi onore.
medalion din secolul XVI lucrat în Tran
dus pe călători la BucurescI la orele 11 Spaţiosa sală a cantinei fabricai de Asociatiunei.
1
5
silvania şi esecutat cu multă artă. El re-
şi 15. postav, frumos iluminată cu electricitate
presintă la mijloc un sfânt călare, care Avis. Din împrejurări neprevăzute,
şi decorată admirabil ou fruncje şi corone,
ucide o scorpie. Medalionul are mai multe Potop şi grindină. Din Iacobenl se precum şi cu portretele martirilor Horia, adunarea cercuală a despărţământului „Boc-
44
pietri scumpe şi este de mare valdre. Prin scrie, că în 28 Iulie v. un viscol mare îm 44 al „Asociaţiunei convocată pe diua
Cloşca şi Orişan, a fost literalmente plină de 3 Septemvre n. a. c. la Bocşa-română,
tre scrisorile autografe se află una a îm preunat cu rupere de nori şi cu grindină a
de lume. De mult nu s’a văcjut un aşa de comitetul despăţămentului în şedinţa sa
părătesei Eugenia a Franciei, una a lui făcut mari devastări, aducând la sapă de
mare entusiasm şi o petrecere atât de fru-
Lamartine, şi mai multe altele ale lui He- lemn mai ales pe locuitorii români. După mosâ în aceste părţi. Beneficiul material şi din 10 August n. a. c. a strămutat termi-
liade, Bolintineanu, etc. In total sunt 38 încetarea furtunei nu se vedeau, decât oară nul ţinerii ei pe cliua de 17 Septemvre n.
moral a fost superior tuturor sărbărilor
de scrisori, cari au o mare valore istorică. ou grâu răsturnate câte 3—4, din hotar a. c. la 10V or© a. m., despre ce P. T.
a
de pănă aci, câte a dat acâstă bravă sec- membrii ai despărţământului „Bocşa al
44
D-na de Dunca-Schiau a mai donat minis până în comună şi înoroite în şanţurile ţrane a Ligei. La serbare au participat mai
terului o canapea şi trei scaune de vieux drumului, şi snopi risipiţi. In comună mai „Asociaţiunei pentru literatura română şi
multe secţiuni surori din ţâră. Comitetul 44
laquă din secolul XVII. D-l Take Ionescu, multe şuri răsturnate şi risipite din temelii cultura porului român şi toţi binevoito-
central din BucurescI a fost representat torii culturei poporului român, sunt însoi-
ministrul instrucţiunei, a decis, ca cele 38 şi aprope tote edificiile descoperite. Prin
prin d-l Septimiu Mureşianu, secretarul său, inţaţî.
de scrisori să fiă trimise Academiei şi me grădini pomi rupţi şi scoşi din rădăcini.
dalionul mussului de istoriă. In privinţa Năpasta o simt mai dureros Românii, cari care a fost însoţit de mai mulţi studenţi, Bocşa-germană în 10 August n. 1899.
er cel din Iaşi prin d-nii Brăescu şi Dio-
tablourilor se va regula mai târcjiu. — So formâză numai a cincia parte din locuitori ghenide. Macsim Pop o viei. Petru leremia,
14
cietatea „Petru Maior din Budapesta încă şi sunt săraci, susţinându-se partea cea mai
Petrecerea a durat pânâ’n zori de di vice-preş. desp. secret, desp.
■‘nit din partea d-nei Schiau o fru- mare, ca păstori la Saşi, şi numai 15 fa
în mijlocul unei însufleţiri de nedescris. In
ibliotecă iuridică dimpreună cu un milii au carul şi plugul lor, şi aceştia însă
pausă, când s’a dat şi un frumos banchet,
raplet de coinversaţiune, de Meyer. boi şi cai nu au, ci prind în jug văcuţele Tinerimea studiosă română din
s’au ridicat mai multe toaste. D-l lgişoranu
cu lapte. In sărăcia lor şi-au zidit biserică Zarand invită la producţiunea teatrală
la fraţi. Desvălirea monumen- preşedintele secţiunei, mulţămesoe celor
şişcolă, fără nici un ajutor străin, ci numai împreunată eu joo, ce se va ţinâ Sâmbătă,
i săs esc Dr. Teutsch, care presenţl pentru binevoitorul concurs, ce au
din repartiţiâ, susţin pe preotul şi învăţă în 7 (19) August c, în sala hotelulului
x, va fi şi o manifestaţia dat Ligei culturale. ’I răspunde entusiastul
44
torul şi împlinesc cele de lipsă^ la biserică „Hungaria .
emţii din Germania portă student şi secretar al Ligei din BucurescI
şi la şoolă tot numai din repartiţiă, nu Venitul curat e destinat în favorul
rdeal. Societatea „G-ustav d-l S. Mureşanu, scoţând în relief activi
mai şi numai, ca să fiă şi ei în râpd cu fondului de ajutorare a studenţilor săraci
ania doresce să fiă repre- tatea rodnică a acestei secţiuni Şi aducând
ceilalţi Românii şi să nu fiă de rîsu£ altor dela gimnasiul public român din Brad (res
. festivitate, şi trimite în mulţămitele comitetului central pentru a-
neamuri, — cfice un bun creştinjfstcare pective masa studenţilor.)
: ,iiu pe preotul de curte din eesta. Mai vorbesc d-nii Brăescu, preşe-
scrie despre năpasta venită asnpra^mu
Asemenea trimite „Aso- ntele comit, naţional studenţesc din Iaşi, Intrarea: Familiă oonst. 2 persone:
Furtuna de MercurI însă pe lângă celelalte
44
o „ gelică , ca representat al său, declarându-se solidar, şi cu el întrega stu Loc I. 1 fl. 50 cr., loc II. 1 fl. 20 cr.,
pagube li-a descoperit şi biserica şi şcola
jusotul Hermets din Magdeburg. denţime laşană, în lupta pentru realisarea Persdnă: Loo I 1 fl., loc II 80 or., loc III
şi a rupt şi vârful turnului. 50 cr. Studenţii şi copiii 20 cr.
aspiraţiunilor naţionale; d-l Jonitescu re
Cetăţeni români suspiţionaţî şi 44 44 4
Inaugurarea canalului Dortmund- dactor la „Timpul face elogii meritate Program: I. „Rusaliile vodevil în-
urmăriţi de poliţia vienesă pentru d-lui I. Ba’oeş pentru meritele d-sale în tr’un act de Vasile Alexandri, representat
Enis. Alaltăerl a fost inaugurat cu mare
44
14
„Streng . Din Viena i-se scrie „Patriei : prin d-nii Alex. Florea. 1. Şipoş. I. Şor-
pompă canalul Dortmund-Ems şi portul jurul Ligei; d-l Vancu toastâză pentru ve
Pănă acum au fost persecutaţi pentru dela Dortmund, fiind de faţă la serbările nerabilul luptător V. A.- Urechiă. Mai tan. D-ra Elena Ioanuţ. Ioan Bârna. George
14
„strengul donat lui Arcadie, Bucovinenii şi
de inaugurare şi împăratul Wilhelm. Ideia vorbesc d-nii Murăşanu pentru femeia ro Jula. George Omăta. Ţărance: d-şorele
Ardelenii. Poliţia n’a putut trece însă cu înfiinţării acestui oanal e vechiă; ea datâză mână şi pentru realisarea frumosului său Olimpia Omăta şi Eufemia Giurgiu. Ţărani:
44
vederea nici pe „supuşii regatului . Astfel
deja de pe timpul domniei lui Frideric cel rol educativ şi naţional în mijlocul popo Petru Oirco, Ioan Borza, Solomon Rus. II.
a apărut în mijlocul coloniei române 44
Mare. Canalul lâgă Dortmundnl cu portul rului nostru. „Sentinela română declamată de o dom-
adunate în tjiua de St. Uie oomerciantul 44
dela Ems ; construirea lui a durat doi ani. D-l Babeş a dat un banchet în ondrea nişbră. III. „Barbul lăutarul şi IV. „Şol-
şi samsarul Dimitrie Mihailesou. Oând făcu dan vitâzul , ambele de Alexandri. Costu
44
Are o lungime de 261 chilometri, şi a cos studenţilor, unde s’a petrecut forte bine.
oircumspectul consilier de tribunal D. ridi-
tat cel puţin 80 de milione de mărci. Gu mele naţionale sunt preferite.
oula propunere, în urma căreia colonia avea P.
ocasia inaugurării, împăratul Wilhelm a ţi
44
să condamue pe trimiţătorul „ştrângului ,
nut o vorbire în stil mare.
44
publioând în ..„Patria o aderenţă ascunsă Stări triste In Zernesci. NECROLOG. Din Zalatna ni-se anun
pentru urgisiţ-ţl Mitropolit, îşi ridica glasul ţă, că d-l protopop de acolo Vasiliu M.
Clieltuelî pentru Dreyfus. De ce — 12( August 1899.
său plin de aihărSciune contra lui Arcadie Montani a îndurat o grea perdere prin
venite dispun diarele francese, putem să ne Onorată Redacţiune! Nu ne procură
ş; d-l Miha 3sat»i care regretă, că el, ca ce mortea fiiului său Vasiliu, absolvent de
v
(
ti ‘ ean român, a trebuit să sufere molestare facem idei şi după oheltuelile, ce aceste nici o bucuriă a face să se audă în public cl. I. gimn., întâmplată îu 12 August n.
(fiare şi-au permis în vederea procesului glasul tânguirii nostre despre decadenţa, în
6 .n partea detectivilor. Noua descoperire a — Fiă-i ţărâna uşoră!
Dreyfus, la Rennes. Etă un esemplu : Fi- care de timp îndelungat înotă comuna nos-
n
umplut adunarea numărosă de indignare
u
garo şi-a aşedat între Rennes şi Paris o tră Zârnescl. Der suntem siliţi a reveni la
indescriptibilă, încât numitul propunător s’a
liniă telefonică proprie, numai pentru sine calea acesta, după oe pe alte oăi, zadar
văcjut silit a accelera depărtarea sa din Rectificare. In numărul 167 al dii
11
şi cjmrul „Aurore . In Rennes lucrâză opt nice s’au dovedit tote încercările şi dorin rului nostru s’a cfi din greşală, oă „cai
s
.sală ou propunerea în buzunar.
41
are
scriitori ai acestor două cfi - Totă per ţele de a preîntâmpina răul, ce ia dimen românâscă , aranjată pe spesele cornitati
Deraiare de tren în România. Alal- tractarea o însâmnă stenografi, er tipogra siuni tot mai îngrijitdre. Er de altă parte lui Sibiiu, să află în museul societăţii ea
patine din Cluşiii. Acâstă soire o rectifică
tăerl diminâţă s’a întâmplat o deraiare în fiei din Paris îi spun prin telefon de-adrep. \nu ne iârtă consciinţa a mai privi îu tă
44
în sensul acela, că „casa din Gestiune s
staţia Albeşti. Trenul accelerat, care venia tul texturile mai nouă, condensate, ce svjnt cere o situaţiune atât de umilitore. Vom
află în museul societăţii carpatine din Sibii
44
din Moldova, a deraiat aprope întreg la a se culege, aşa că „Figaro de adl c\ pâ avâ, de va trebui, curagiul, oa să desfăşu
a
curba, pe care io face linia la intrarea în prâncj apare ou întâmplările chiar d &cjî răm în totă golăciunea sa tabloul posomo
l6
gara Albeşti. Maşina şi opt vagdne au de după prâncj din sala de pertractare'i Linia rit aLstărilor actuale faţă de trecutul glo Proprietar: Dr. Aure! Mureşianu.
raiat, au sărit la o parte şi s’au răsturnat de telefon a costat pe acest (fia 63,000 rios Loestei fruntaşe comune românesc!. Redactor responsabil: G: eg or iu Maior.
a
r
/
