Page 14 - 1899-07
P. 14
REDACŢIUNEA, w ftAZETA“ iese în flicare fi.
AMaistraţiusea fi Tipografia. Abonamente pentrn Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, jdaţa marş Nr, 30. Pe un an 12 fl., pe şăse luni 1
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori ne francate nu N-rii de Dumineci 2 fl. pe an.
oe primesc. Manuscripte Pentru Bomânia şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franol, pe şăse
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
HINISTRAŢIUNE In Braşov şi la N-rii de Dumineci 8 franol.
mrmătdrele Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tdte ofi-
în Yiena: I*. Dukea Nachf. cielo poştale din întru şi din
Kax. Augonfeld 4. Emerloh Loanor. afară şi la d-nii oolectori.
Hsinrloh Sohalek. Rudolf Moaşe.
A. Cppollks Nachf. Anton Oppellk. D Abonamentul pentru BraştY
In Budapesta: A. V. Boidber- Admtnisiraţiunea. Piaţa mart
gar, Eksteln Bernat. In Ham- Tărgul Inului Nr. 30, etaaiu
burg: Marolyl k Llebmann. I.: Pe un an 10 f]„ pe şest
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o oolhnă 6 or. Cu dusui In oasă : Pe un ar
şi 30 or. timbru pentru o pu (^Tumei de Du.mln.ecă Q T 7) 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esomplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atfit abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cftt şi insorţiunile
seria 10 or. s6u 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 145.—Anul LXII. Braşov, Duminecă 4 (16) Iulie. 1899.
Se ’nţelegem odată...! Banffy, cum sunt acum slugile ple el şi nu dela bunăvoinţa lui putem oficiâse îşî iau aerul de a desminţi
cate ale lui Szell — se vor mai în nădăjdui vre-odată mântuirea nâstră acâsta scire din urmă, Zicând, că
De un timp încoce foile ungu mulţi încă cu 3—4 soţ!, despre care de relele ce ne bântue. miniştri unguresc! n’au ce căuta,
resc! se prefac a fi forte îngrijate chipu să se potă cjice, că sunt aleş! Să înţelegem odată, că pentru acum la Viena, deâre-ce ei s’au în
4
pentru purtarea viit6re politică a şi trimişî în dietă „cu voia Româ ,a învinge şi îndrepta aceste rele şi ţeles pe deplin cu guvernul austriac
1
Românilor din Ardeal, Bănat şi Ţâra- nilor * ? a-ne croi o sbrte mai bună aici în asupra pactului. Vom vedâ.
ungurâscă. Nu-i vorbă, sunt meşter! mar! statul acesta, avem nevoie mai în
*
Ce vor face Românii? Vor mai în politică contrarii noştri, şi sciu tâiu de tâte de a nâstră hotărîre şi
stărui ei pentru programul lor naţio să mănânce şi câte şâpte pite, numai bunăvoinţă, avem nevoie de bună- Am fost amintit într’unul din
nal? Vor mai ţine ei la partidul lor să aibă cine să li-le dea. Ei ne sciu înţelegere şi de strînsă legătură între numerii trecuţi, că Slovacii din păr
naţional, pretinfiend se se desfiin împiedecaţi şi împrăştiaţi prin ordo noi, avem nevoie de curagiu şi băr- ţile de miaZă-nopte ale Ungariei
s’au pus în mişcare. Mai mulţî frun
ţeze ordonanţele asupritâre şi se se nanţele lor, ba din nenorocire ne băţiă în lupta pentru drept şi drep
p6tă folosi şi ei de dreptul consti mai sciu, că nu suntem deplin în tate, ca să nu dăm îndărăt dinaintea taş! de-ai lor s’au adunat în Vaguj-
hely şi au stabilit un fel de program
tuţional de a lupta între marginile ţeleşi şi uniţi între noi în vremuri piedecilor, ce vom mai întâmpina.
asupra căruia se discute în adunări
legii pentru apărarea drepturilor şi ca acestea; că se află între noi prâ Să'nu ne retragem dinaintea jert
poporale slovace. In programul acesta
a intereselor lor naţionale? Orî vor mulţi âmen! de cârtă şi de intrigă, felor, ce vom trebui să le mai adu
ei cer să se esecute legea despre
înceta de a mai dori se fiă priviţi prea mulţî nechibzuiţi şi orbiţi de cem, pănă ce va sosi şi pentru po
ca naţia românâscă, care să-şî pre patime; prea mulţi conduşi de in porul nostru român cfl în care se egala îndreptăţire a naţionalităţilor,
ua
tindă şi ea partea, ce i-se cuvine, terese egoiste personale, car! nu va bucura de răsplata credinţei ne să se revisuâscă grabnic legile po
litice bisericesc!, să se Introducă
vor acăţa pasivitatea şi programul sciu şi nu vor să asculte de ceea-ce strămutate în sfinţenia causei sale.
naţional de cuiu, şi se vor milogi pe le impune interesul cel mare na votul universal la alegerile dietale
la domnii fişpanî şi solgăbirăi se le ţional. Revista politică. aşa, că fiă-care comună mai mare
dea voiă se alâgă icî-colo câte-un Şi tâte acestea văijendu-le şi să voteze separat, la ele acasă, âr
Român pe sprîncenă, care apoi se sciindu-le duşmanii naţiunei nostre, Săptămâna acâsta nu s’a pe comunele mai mic! în grupuri şi, în
înmulţâscă numărul mamelucilor din cum nu s’ar simţi ei încurajaţi de-a trecut înăuntru nimic de vre-o în fine, să se ştârgă instituţia viriliş-
dietă ? încerca tot posibilul, ca să ne în semnătate âre-care. Sgomotul poli tilor din legea comunală şi muni
Adecă nu-s proşti contrarii noş curce şi să ne facă să îngenunchiăm ticei începe să fiă înlocuit cu liniştea. cipală şi funcţionarii public! să nu
tri. Mai întâiu te legă şi te ferecă dinaintea postulatelor maghiarismu Amândouă camerele ungare, şi a de mai potă fi membri în representanţa
de mâni şi de piciâre, şi apoi te în- lui asupritor? Cum n’ar stărui ei, să putaţilor şi a magnaţilor, sunt amâ comunală, sâu comitatensă. — S’au
vită la joc cu ei, fără însă să-ţî des- capitulăm tără dâr şi pâte, canisce nate pănă pe la finea lui Septemvre. şi ţinut două adunări, în care s’a
lege cel puţin piciârele, dăcă nu şi nemernic! vagabunc]!, fără trecut, Camera magnaţilor încă a desbătut vorbit asupra punctelor din acest
mânile. In aşa stare vei juca cu ei, fără drepturi, casă şi moşiă şi fără proiectele despre pact şi le-a primit program, primindu-le cu unanimitate.
ca cu dracu, după cum vor voi ei, de patriă? cu unanimitatea voturilor, afară de Astfel de adunări au fost convocate
ua
adecă să te arunce şi să te împingă, Der bre unde stă scris, ca nu unul singur. pe Zi de mâne, 16 Iulie n., în Se-
odată într’o parte, odată într’alta. mai contrarii limbei şi naţiunei nos Vorba fiind despre pact amin nice, âr alta pe Ziua de 23 Iulie în
Cam aşa îşi gândesc foile un tre, cei îngâmfaţi şi îmbuibaţi de tim, că doi dintre miniştri austriac! Tisolcz. Adunarea din Tisolcz însă a
guresc! de totă pănura, începând putere, să aibă ochî şi să vadă, âr au fost la începutul săptămânei în fost oprită de-a se ţinâ. Convocatorii
dela cele ale stăpânirii pănă la cele noi cei prigoniţi şi nedreptăţiţi să Budapeşta, ca să se înţelâgă cu mi au protestat în contra acestei opriri
mai kossuthiste, părăsirea politicei fim şi să rămânem în veci orb! faţă niştri unguresc!, cum şi în ce chip la ministrul de interne. Acum se
de pasivitate din partea Românilor, cu viclenia şi metechnele lor? să introducă legile pactului. Aşa se aştâptă, ca ministrul să răspundă,
ce o doresc cu atâta foc. Ar fi timpul, ca măcar acum, pare însă, că nu s’au înţeles pe de dâcă dă voiă orî nu să se întrunâscă.
*
Atât ni-a mai trebuit! De aceea când stăm să întrăm în veacul al plin, deâre-ce ministrul - preşedinte
luptăm şi suferim de trei-Zecî şi mai douăzecilea, să ne desmetecim din Szell şi cu ministrul de finanţe Lu- Intrâgă săptămâna acâsta spiri
bine de ani, ca să ne mulţămim amorţâla veninâsă cu care ne-a cu kacs au plecat ârăşî la Viena, tot tele din micul regat Serbia au fost
acum, dăcă cei 8—9 mamelucî din prins servilismul de vâcurî încuibat cu scop de a-se „înţelege**. Se Zice) forte agitate. Atentatul la viaţa lui
dietă de nascere Român! — car! au între noi, şi să înţelegem, că nu dela că din Viena vor merge la monai’- Milan, despre care am făcut amin
fost aleşî la porunca solgăbirăilor duşman putem aştepta noi vr’odată chul în Ischl. Cu ce scop şi pentru- tire şi în numărul trecut, a avut ur
şi au fost slugile plecate ale lui sfat şi sprijin bun lanevoiă; nu dela ce, se va sci mai târZiu. Unele foi mări grave. Ivinduse bănuiala, că
FOILETONUL „GAZ. TRANS**. Oftând se uită peste sat Era firesc, ca în mâhnirea mea monstra şi apoi n’ar fi bine, ca ti
Şî-apoi se duce ’ngândurat de a nu pută găsi între anii 1860 nerimea să se „compromită eclatant“.
Cu doina lui de jale. şi următorii la Româoî o acţiune „Ei bine**, urma distinsul pu
In lume. bărbătâscă şi solidară faţă cu peri blicist „decă între fraţii jurişti se
Bătrânul stă pierdut în prag colul, de care erau ameninţaţi, — „află proprietar! de moşii â la Mo*
Eu m’am luptat cât am putut Privind la cel, care se duce, se mă leg şi de juriştii din Sibiiu. „cioni, ori Hurmuzache, dâcă cum-
Şi-am dus’o-aşa cu rău, cu bine, întinde braţul să-l apuce., O deosebită plăcere însă am sim „va noi Românii avem de scop a
Mă scie Domnul şi pe mine Dâr vrerea lui se pierde ’n vag: ţit, cetind în acâsta privire „Amin „stârce dela guvern vre o constitu-
Cum am făcut de te-am crescut „O Domne fii-i de-acum toiag tirile din tinereţe** ale Sivului popii „ţiune transilvană românâscă, pe care
Şi câte nopţi n’am petrecut Ajută ’i sfântă cruce!“ publicate în ^Gaz. Trans.** nr. 184 „însă nu am avut’o de loc: hai se
Gandindu-mă la tine. Sân-Petreanul. din 23 August 1898; amintiri, din „demonstrăm .
11
car! resultă, că juriştii se ocupau se Povaţa conducătorului politicei
Şi scii... năcazu ’i partea mea rios cu cestiumle politice, sociale şi naţionale d’atuncî, că dâcă n’ai avere,
Destul m’a bântuit năpasta. Amintiri din Ardeal. literare ale poporului român şi că să stai cu botul pe labe, e datată
Ehe, dâcă ’m! trăia nevasta XXIII. ei aveau strînse legături cu bărbaţii din Zernesc! la 16 Maiu 1860 şi e
Noi nu eram să fim aşa, noştri politici, mireni şi cleric!. o escelentă recetă doftoricescă pentru
Iubite amice,
Dâr ce să facî, când Domnul vrea?.. Spre ilustrarea afirmaţiunei sale, stomac, pe care mulţi jurişti pare a
Aşa-i viaţa asta! în ultimele mele scrisori, pen Sivul popii de pe valea Ampoiului ne fi urmat’o în anii de grea încercare
tru a face deplină lumină asupra înfăţişâză o scrisâre de mare valâre pentru poporul român.
Tu veZî... la noi în sat e greu... conspiraţiunilor şi demonstraţiunilor a răposatului publicist G. Bariţiu, In acei ani, în cari juriştii tre
Mai bine du-te... lutnea-i mare, Ungurilor în ţâră şi în străinătate, conducătorul politicei naţionale d’a- buiau să fie în fruntea naţiunei 3pre
Apucă şi tu vre-o cărare am resumat unele părţî din „Memo tuncî. a lua o atitudine decisivă faţă cu
11
1
Şi să te’ndrepte DumneZeu, riile diplomatului prusian, Bern- Acea scrisâre, fiind un fel de „Uniunea *, ia-i de unde nu-s, pen-
De unde scii norocul tău hardi, privitore la epoca dintre anii răspuns adresat pe sub mână la în tru-că nu puteau a se „compromite
Din ce parte’ţî răsare? 1859—1867, memorii din car! reie- trebarea răposatului advocat Niculae eclatant“.
şia duplicitatea guvernului cesaro- Străvoiu, dâcă n’ar fi cu cale ca şi Povaţa ne mai pune în uimire
crăesc din Viena faţă cu acelea de- juriştii român! să porte costume na şi în ceea ce privesce cunoscinţele
Din deal un cântec trăgănat monstraţiunî şi conspiraţiunî, din ţionale, asemenea juriştilor maghiari? istorice ale autorului, căci constatat
Se lasă liniştit în vale car! a resultat dualismul german.o- ilustrul publicist răspundea, că pur este, că nu în tot-dâuna bogaţii s’au
Şi George se opresce ’n cale maghiar. tarea costumelor âr însemna a de întrepus pentru binele popârelor; în
