Page 16 - 1899-07
P. 16
Nr. 145.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3
carea corporală şi spirituală a elevi învăţători încă nu pot să producă unei reuniuni române gr. cat. ori De aici au mers înaintea statuei
lor, ori şi care bărbat de şcolă o un resultat îmbucurător, nici nu tre gr. or., prin urmare activitatea res Jeanei d’Arc. Demonstraţia a durat
scie. Pe lângă autorităţile nâstre su- bue să documentez. pectivilor a rămas zadarnică. scurt, căci a împrăştiat’o poliţia.
periâre şcolare ar trebui, ca şi an- Apoi sunt multe comune româ- Dorim şi aşteptăm dela bmenii Belgrad, 14 Iulie. Se confirmă
tistiile comunale în frunte cu preoţii nescl mixte, cu locuitori de confe noştri cei cu posiţia mai înaltă, ca soirea, că la fostul ministru-preşe-
se pună mai mare pond pe şcblă, siune gr. or. şi gr. cat., cari au şcble se se pună în fruntea lucrului şi de dinte Venicî s’au aflat scrisori com-
căci e ruşinos de a vede, cum ele separate, der ambele numai vege nou să facă încercare, să bată la
so intereseză mai mult de servitorii tezi. Şi bre nu ar fi mai consult, uşă, dbr ni-se va deschide şi nouă promiţătore. Radicalii nâgă. că ar
comunei şi de alte lucruri bagatele, ca aceste şcole se se concentreze în- acum. avă parte în atentatul contra lui
Milan. Ministrul plenipotenţiar sârb
decât de sârtea şi crescerea tineri- tr'una, pe care ar putâ-o susţine mai
Ar fi încă de 4is, pentru-că multe din Petersburg, Sava Gruicî, a fost
mei, ba, ca se potă cât de cât sus uşor şi ar putâ face un progres mai
sunt năcasurile, greşelile, cari îm- rechiămat. Se crede, că şi el va fi
ţine şcâla, recurg la stat după ajutor. bun! In interesul învăţământului pot
pedecă învăţământul în şcblele po arestat.
7. D-nii protopopi încă ar trebui afirma, că acâstă procedură ar fi un porale din Bihor. Aceste năcasurî şi
se cerceteze cât de adese-orî şoolele pas de tot salutar. Durere însă, că
greşeli ar trebui descoperite, ca să
din districtul lor şi, unde vor alia şi aici ne întâlnim cu o pedecă ru- Mortea moştenitorului tronului
se pbtă sana şi încuujura răul, ce y
scăderi, acolo cu tbtă autoritatea se şinbsă, pentru-că confesiunile nu vo-
ne copleşesce şi ameninţă cu perde- rusesc.
purcâdă, ca acele scăderi, încât con iesc, seu nu se pot înţelege la-olaltă,
rea şcblelor. Să ne concentrăm pu
ua
ced împrejurările, se le delătureze şi lăsând astfel, ca învăţământul să su In cji de 10 Iulie st. n. a trecut din
terile şi pe acest teren, ca să putem
se stirpâscă răul, ce se pbte icî-colo fere scăflemânt. viaţă, în Abbas-Tuman, marele principe
sta neclintiţi în faţa inimicului, care
observa. Cu inimă plină de durere E drept, că poporul din Bihor George Alexanărovicî, moştenitorul tronului
se silesce a ne sugruma, căci lăsând
trebue se mărturisesc adevărul, că e sărac şi nu bucuros jertfesce pen Rusiei, unul dintre cei mai populari şi mai
treba de a4î pe mâne, încurând ne
unii protopopi şi preoţi nu stau la tru scopul cultural, tocmai pentru talentaţi membri ai Casei imperiale rusescl.
vom trezi, că şcblele nbstre pe ne-
culmea înălţimei lor, pentru-câ nu aceea ar fi neapărat de lipsă, ca co Marele principe a murit de-o bolă,
sciute au ajuns în mânile streinilor.
se îngrijesc îndestul şi cu tbtă se- munele, cari se află în apropiere care l’a isbit de pe când era locotenent în
Apoi ne putem tot văeta, decă am
riositatea de sortea şcbleior, ci le unele de altele, să se împreune la prima divisiune a flotei ruse. In timpul
perdufc şcblele.
lasă pradă streinilor, ca se le ia din olaltă în ceea ce privesce causa unei manevre din anul 1892, pe când prin
Să vadă dâr cei chiămaţî!
mâna lor şi se le prefacă în şcble şcolară, căci: „Unde-i unul nu-i pu ţul se afla pe bordul vaporului „Swetlana ,
44
comunale ori de stat. Astfel de şcoli tere. Unde-s doi puterea cresce ş i . . . Sătenul. în Cronstadt, cu ocasiunea unui eserciţiu,
41
sunt acjî în Bihor 56, şi în curând 9. Stagnâză învăţământul şi din a oădut aşa de rău, încât şl-a frânt coşul
se vor înfiinţa încă 25. Aşa sciu, că acel punct de vedere, căci corpul pieptului. Acâstă nenorocire a fost înoe-
Principi domnitori la esposiţia
primele şcble de stat, în număr de învăţătoresc de aici de 4©°î de aQ î putul teribilei bole, ce l’a răpus.
din Paris. O soire interesantă, soăesce din
S, s’au înfiinţat în Bihor cam pe la tot dormiteză şi nici acum, în 6ra a Pănă la îmbolnăvirea sa, marele prin-
Paris, oare, decă se va şi realisa, plătesce
anul 1876, dâr numai cu mari greu 12-a, nu se mai pote trezi, ca se se în-
mai mult decât întrâgă conferenţă de pace. oipe George era unul dintre cei mai plini
tăţi, de-brece comunele nu voiau a truntscă în o conferenţă, seu reuniune în-
E vorba, că aprope t6te capetele încoronate de voioşie şi de viaţă dintre toţi membrii
preda şcblele. După un interval de veţâtorescâ, unde să se discute asupra familiei imperiale.
din Europa vor visita esposiţia din Paris
25 ani, atât de mult s’a schimbat cestiunilor didacto-pedagogice şi alte
dela 1900, ceea-ce ar fi o adevărată apo- Intr’o vreme, în Zarskoje - Selo,
situaţia, încât afli comunele cer ele lucruri de interes pentru dânşii şi
teasă a veacului XIX. Guvernele francese marele principe — era atunci de 22 de
însă-le să le ridice guvernul şcble. şcola românâscă. învăţătorii gr. or.
şi germane pregătesc visita împăratului ani — petrecea dile frumbse pescuind, şi
Veljul Crişului repede, care e cel mai ţin la an câte-o conferenţă, însă
german Wilhelm la Paris. Regele Italiei se întreţinea cu pescarii, pentru bună sta
mai romantic ţinut în Bihor, cu po- învăţătorii gr. cat. absolut nu fac
Umberto a promis deja, că său el său prin rea şi fericirea cărora adese-orî îşi golia
poraţiune românâscă, deja e în pe- nimic. Ku-i nimenea, n’avem nici un
cipele moştenitor va fi de faţă la deschi tbtă punga.
ricul, pentru-că aici mai tbte şcblele om cu posiţia mai înaltă, care să se
derea esposiţiei. E vorba să mârgă la Paris Zarskoje Selo era pe acel timp locul
au ajunsîn mâna statului. La acâsta pună în frunte şi să convbce o adu
şi împăratul Nicolae al Rusiei, apoi Majes- favorit de petrecere al prinţului George.
cine e vina, al cui e meritul şi cui nare pentru a înfiinţa o reuniune
tatea Sa monarchul Francisc losif, regele *
să pbte atribui acest progres? Răs dăscălescă din învăţătorii ambelor
Osltar al Svediei, regina regentă Cristiana
pundă acei indivicjl, cari stau în confesiuni, din care causă mulţi în In anul 1894, în urma sfaturilor doc
a Spaniei, regele Belgiei Leopold, şahul
fruntea şcbleior din acel ţinut! văţători trec şi întră în sîuul reu- torilor, prinţul a trebuit să se ducă în Al
Persiei, principele de Wales, regele Portu
8. E defectuos învăţământul în niunei unguresc! Bihorene. geria şi mai pe urmă la Madera, căci băla
galiei şi alţi domnitori.
multe şcble, pentru-că sunt prea în- Toţi dorm, toţi tac şi ore pănă de piept i-se agravase. Petrecerea sa,
desuite cu elevi. Mulţi învăţători când! aprope timp de un an, în regiunile de Sud,
sunt siliţi a instrua câte 80—100 Decă însă o astfel de reuniune ULTIME SCIRI. i-a îmbunătăţit simţitor starea, şi pe la
elevi în o sală mică de învăţământ. nu s’ar pute realisa, ar fi de dorit sfîrşitul anului 1895 prinţul s’a întors în
Aici, pe lângă tbtă stăruinţa, nu a se înfiinţa reuniuni diecesane, seu Viena, 14 Iulie. Principele Fer- patriă şi s’a stabilit în prea frumosa loca
pote face învăţătorul progres în mod conferenţe învăţătoresc! în fiă-care dinand al Bulgariei, dimpreună cu litate climaterică Abbas-Tuman.
cuvenit şi conform planului de în protopopiat în sensul conferenţelor, ce mama şi fii săi, va sosi aici peste In clima blândă şi sub veclnicul cer
văţământ, deci învăţământul rămâne se ţineau pe la anii 1860, când îh- 2—3 4ile- El va rămână scurt timp albastru al Grusiei, starea prinţului s’a îm
sterp, defectuos. văţătorii la olaltă cu preoţii se sfă în Viena, apoi va pleca la Carlsbad. bunătăţit, astfel, că el şî-a putut începe
In alte comune sunt aplicaţi tuiau asupra învăţământului poporal Tot atunci va sosi în Viena şi Che- din nou studiile.
câte 2—3 învăţători la o şcblă, ei şi ţineau cei destinaţi lecţiunî prac divul Egiptului. Consilierul de stat Kapustin, cel mai
ar trebui să fiă de model; găsim tice în şcblă, disertaţiunî din sfera Paris, 14 Iulie. A4î s’a ţinut de frunte jurisconsult al Rusiei, preda prin
însă printre ei şi de aceia, cari şi-au crescerei şi a moralei, şi altele. Cred, sărbătorea naţională francesă pe un ţului sciinţele de stat, şi adese-orî el şl-a
câştigat diploma de învăţător pe că s’au şi făcut din partea unora în timp splendid. Oraşul e pavoasat şi exprimat admiraţia sa de mintea scăpără-
cale privată în decurs de 8—10 luni, cercări de a înfiinţa vre-o reuniune stradele sunt pline de lume. Mem tore şi puterea de repede pricepere a prin
fără. să fi fost ascultat cursurile pe învăţătorâscă, dâr pbte că guvernul brii ligei patriotice s’au adunat pe ţului George.
dagogice regulat. Cumcă astfel de nu s’a îndurat a încuviinţa statutele piaţa Concordiei, ca să demonstreze. *
Satirisarea şi ironia Principiul în satirisare şi ironiă Cine diDtre noi nu cunosce mi acesta Lentulus o fi isbucnit în ho
este, ca să fie cum se cuvine. Nu nunatele versuri ale lui Coşbuc: hote, dâcă nu a fost mie, la din con
în poesia nostră poporană mai acela e vrednic de atenţia nbs- „Ea sta cu sinul plin de pere, la fântână tră se va fi năcăjit rău. Când fata
tră, care ironiseză pentru a ne pro de ţăran 4ice:
de C. Proca. „Şi ea mi-a dat sS aleg pe plac din sîn o
duce diaposiţiă veselă, însă astfel, ca [pâră, Am un drăguţ cât un ied
„PăsSruică de pe culme şi cel batjocurit se potă rîde împreună
' „Iertă-me, mândro, de glume: cu noi. „Şi m’a-rn trecjit, că-mi dă decodată peste Sare ’n ierbă, nu-1 mai văd :
„Că nu-i om sS nu glumdscă [mână! de va fi acel drăguţ mic de ani, el
„Şi să nu păcătudscă! 11 Acâsta e satirisarea adevărată. seu va rîde împreună cu ea; însă dâcă
(Vorbă veche). Cine batjocuresce numai din ură şi „Pe punte-am prins şi-em sărutat mai ieri îi va mai adauge:
dispreţ, merită el însu-şî ura şi dis [o fată,
Satirisare este plăcerea, ce-o simte Trag nădejde
preţul nostru. „Şi-acum au dat sătenii jalbă la prefectul,
omul când ia peste picior greşelile Că-i mai cresce
şi scăderile altora prm cuvinte muş- Aici ne restrîngem la ironia „Că fetele stau cârd pe punte diua t6tă. Când a prinde mâţa pesce!
cătbre: o satisfacţiă când arde pe adevărată: în poesia nbstră poporală sâu el se va uita strîmb la ea şi-şt va
cineva prin cuvinte. avem un isvor aprbpe nesecat de „Psaltirea popii o sărut şi aş lăsa-o, face calea Titorsă — căutându-şl una
astfel de ironii. In largul cuprins
„De n’ar fi să mai şi rîdem, ce „Sărut şi mâna preotesii şi-aş lăsa-o : mai mititea.
al acestor poesii găsim o sâmă de
ar fi de capul nostru ' — 4> P ' „Pe fata fopii n’o sărut şi-aş săruta-o! Precum în genere vieţa ome-
0
ce
4
porul. Şi tot aşa 4i° ŞÎ bmenii învă producte, cari îndată ce le cetim, In tâte acestea Coşbuc e leit- nescă, aşa şi tote epocele vieţii po
sâu le au4im, ne surprind, ne pă
ţaţi: „ironia şi rîsul par’că sunt date poleit ţăranul român. porului avându-şî scăderile, poporul
trund, ca o scînteie electrică.
special omului, pentru a nu se mo Ceva ridicol se întâmplă în viaţa se folose9ce în contra lor ca de un
leşi, ci a se ridica pururea din de Ore de ce? —Fiind-că ne place fie-cărui om; la unul mai mult, la medicament universal de ironiă şi
primarea sufletâscă . adânca sinceritate de sentiment, ce altul mai puţin, dâr se întâmplă. ridicolisare.
44
Se nimeresce câte-odată, de lu ese la ivelă din ele; ne plac întor A-le sci releva potrivit se reeere is Aşa d. e. se întâmplă, că mai
crul ajunge dela cuvinte la palme, săturile măiestre, cari dovedesc o cusinţă şi agerime de spirit. Când ales fetele înainte de vreme se legă
8
dela palme la bâtă şi prin astea la agerime nespusă de spirit; şi, fără Cicero a 4> ginerelui său Lentulus, de dragoste. Ce e drept, mama lor
păruială straşnică. In aceste caşuri îndoâlă, dâcă e să judecăm gradul care tîra o sabiă colosală: Cine le dojenesce să mai lase păn’ or
v
e semn, că n’a fost satirisare ade de inteligenţă şi vioiciune la popo dracul te-a legat de sabiă? impo cresce — dâr hoţul de satirist po
44
vărată, ci mai mult o batjocură ru rul nostru, la aceste poesii trebue sibil să nu tresărim şi să nu obser poran a prins de veste şi odată pune
dimentară. să recurgem. văm seînteia pişoătore. — Şi la totă cestiuDea în versuri:
