Page 17 - 1899-07
P. 17
Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 145.—1899.
Pe lângănumărâsele institute de seiinţă din 5 Martie n. c. Venitul a fost 75 fi. 20 mergând în casa locuitorului Alexandru tacse, ba unele nici un crucer, — putem
şi bine-facere, societatea astronomică din cr., spesele 23 fi. 53 cr.; a rămas deci Şandor din Tirimia mare şi luând puşca fi mulţămiţî cu resultatul dobândit; cu timp
Rusia datorâză mult decedatului prinţ. Ca venit curat 51 fl. 67 cr. S’au făcut daruri şi din cuia, care era încărcată, lipsind numai pâte să ajungă Reuniunea nostră la o avere
preşedinte al societăţii astronomice ruse, suprasolvirî din partea multora, ale căror capsa, a început a se juca cu ea, slobodind din care toţi orfanii învăţătorilor vor putâ
prinţul George şl-a dat silinţe să facă nume însă lipsa de spaţiu ne-a împedeoat cocoşul şi ţintindu-o spre mai multe copile, căpăta stipendii şi alte ajutore.
cunoscute Rusiei tâte cercetările şi studiile a-le publica la timpul său. ce se aflau în casă. Când a slobocjit pen
Redactorul „Fâiei şcolastice" a rapor
Europei apusene în acestă privinţă. El a tru a patra-âră cocoşul, înferbântându-se
Un primar slovac „agitatori Des tat, că fâia se tipăresce şi se spedâză în
dăruit sume enorme de bani pentru a în tava puscii, acâsta s’a descărcat în capul
pre primarul slovac Albert Grzuar din Isza- 600 esemplare.
zestra societatea astronomică cu orl-ce apa s unei copile de 14 ani, care muri momentan.
szeg povestesc foile unguresc!, că ar fi cl' Obiectul principal al discusiunei a
rat inventat, sâu perfecţionat în ramura cătrâ ciue-va, că în oomuna lui slovacă Tunel între Anglia şi Irlanda. O fost desemnarea celor 10 teme din sfera
acestei sciinţe.
numai slovăcesce trebue să se vorbesoă, el mare societate de întreprindere englesă pedagogiei şi didacticei, cari în sensul §-lui
Ca hatman al Cazacilor din Irkusk,
nu va vorbi în limba maghiară nicl-odată. plănuesce facerea unui tunel, care să lege 34 al statutelor vor fi a-se presenta adunării
prinţul George a făcut mult pentru îmbu
Din pricina acestor vorbe amintitul primar Anglia cu Irlanda. Tunelul acesta uriaş ar spre a se alege din ele pentru disertaţiu-
nătăţirea sârbei acestor soldaţi.
este numit de foile şoviniste agitator şi cer fi să aibă o lungime de 55 chilometri, din nea, ce se va ţinâ la procsima adunare ge
Reservat în ce privesce luptele poli
pedepsirea lui, cel mai puţin să fiă ridicat tre cari 40 chilometri ar merge pe sub nerală. Disertaţiunile cele mai bune vor fi,
tice, el urmărea cu tâte acestea cu o deo
din post. Der n’a avut ore primarul din ces- mare. Tunelul ar costa 300 miliâne de în sensul statutelor, şi premiate. Pentru
sebită atenţie t6te evenimentele politice
tiune drept să clioă, că nu e dator să vor- franci. alegerea acestor teme s’a esmis, sub presi
atât din Rusia, cât şi din străinătate.
bâscă unguresce, când chiar legea îi dă diul profesorului dela şcâla de aplicaţiă
In Rusia avea faima, că e cel mai Contra şoldinei şi bâlei de reumatism
acest drept? A avut, nu mai încape îndo mijlocul cel mai sigur este alifia, ce se ca din Blaşift, d-1 Petru Ungureanu, o comi-
zelos cetitor de gazete. In adevăr, la Ab-
ială, der pe cum se scie, în ţâra lui Pap pătă în farmacia liferantului curţii Bâla siune de 5. la pertractările căreia a conlu
b&s-Tuman marele principe moştenitor
Jânos drepturile şi legile pentru nemaghiari Zoltan în Budapesta, sticla cu 1 fl. De crat din bunăvoinţă şi d l inspector Iuliu
avea o cameră asemenea unei redacţii, unde efectul admirabil al acestui mijloc s’au con
sunt mai mult pe hârtia. Bardosy.
se găsiau tote cjiarele şi revistele mari din vins mulţime de suferind!.
0 binefăcetore a bisericei. Din co Pe basa opiniunei comisiunei esmise,
lume.
muna JupăneştI, în Bănat, ni-se scrie cu Musica orăsenescă va concerta mâne, s’au primit cu unanimitate următorele 10
1 7
data 29 Iunie c.: Văduva Paraschiua Ver- Duminecă sera, în grădina otelului „Pomul teme: 1) Disciplina ca factor prinoipal în
l
san din comuna BăteştI (comit. Caraş-Se- verde". începutul la 7 / ore. Intrarea 30 şcâla poporală; 2) Mijlâcele, prin cari s’ar
2
verin, protopresbiteratul Făgetului) a cum cruoerl. putâ atrage poporul la spriginire mai căl-
— 3 (15) Iulie
părat pe sâma s-tei biserici române gr. or. durâsă a şcâlei; 3) împărţirea orelor în
Solgâbireu agent de stegurî. Din din Margina un clopot în preţ de 420 fl. Dela Reuniunea înveţ. români din şcola nedespărţită ; 4) Oum are să se pre
Teaca se scrie, că de vre-o câte-va dile se v. a., care s’a şi sfinţit în 11 Aprilie a. c. dea geografia în clasa a IlI-a în şcola po
văd mereu preoţi români intrând şi eşind archidiecesa Alba-îulia.
— D-na Paraschiva Versan este o creştină porală? 5) Oum are să se propună, în ca
dela ofioiul solgăbirăesc. Unul dintre preoţi de model în ţinuturile nâstre. D-sa în mai De lângă D.-St.-Mărtin, Iulie 1899. drul regulamentului, economia în şcola po
ar fi dis: „Am fost de mi am comandat multe rânduri a adus jertfe şi s-tei nâstre bi porală în genere şi în special în şcola po
pentru şcâlă un steag unguresc“. Noima serici române gr. or. din JupăneştI, âr as- Adunarea comitetului central al Reu- porală nedespărţită? 6) Jocurile cu copii
acestei soiri se esplică aşa, că preoţii au niunei învăţătorilor români din archidie-
tădl în 29 Iunie a declarat comitetului nos din punct de vedere igienic şi naţional
căpătat poruncă în scris dela fisolgăbirăul cesa Albei-Iulie s’a ţinut sub presidiul
tru parochial, că şi pe sema bisericei nos D-nului G. Munteanu, directorul prepa 7) Oum pâte forma învăţătorul cor de cân
din Teaca, ca în restimp de 8 chl® să-şt
tre aduce un clopot în preţ de peste 200 randiei, în 20 Iunie n. c. în B’aşifi, în sala tări cu elevii săi, şi cum cu adulţii? 8)
procure prin densul câte un steag ungu
fl., a cărui lipsă o simţim cu toţii. Bunul Oum s’ar putâ forma bibliotecă pentru şco
resc pentru şcbla românescă, că dâcă în profesorală a preparandiei. In sensul sta
Dumnecjeu s’o învrednicâscă a îndeplini şi lari şi adulţi ? 9) Oum s’ar putâ înfiinţa
c}iua Sf. Ştefan (20 August) nu vor arbora acestă faptă vrednică de tâtă lauda şi să i tutelor, la adunare au participat, afară da şcâla de repetiţiune economică? şi 10) Oum
pe şcâle stegurî unguresc!, are să-i pedep- lungâscă firul vieţii întru sănătate pănă la oficialii din centru, şi representanţii des- îşi pote câştiga şi susţinâ învăţătorul au
sescă. O fi, nu-i vorba, şi frica de pedâpsă, cele mai adânci bătrâneţe! — Alesandru părţămintelor, ai protopopiatelor din archi- toritatea sa în şi afară de şcâlă ?
dâr mai mult se crede, că preoţii alârgă să diecesă, anume au sosit ca representanţl în
Popovicî, preot gr. or. văţătorii din protopopiatele Alba Iulia, Biia, Tâte aceste teme sunt folositâre şi
împlinâscă porunca fisolgăbirăâsoă de tema,
Daruri pentru biserică. Din Tirimia D.-St.-Mârtin, Blaşifi, Cătina, Ernut, Me bine alese. Fraţii învăţători au timp şi
că neascultând orbesce, nu vor mai fi îm
mare ni-se scrie: Văduva deeciţă Maria diaş, Sebeş şi Sibiiu. Afară de aceştia, ca ocasiune de a medita asupra lor, de a le
părtăşiţi din ajutorul de stat. Triste vre
Tocaciu, ou darnicul locuitor Vasilică Babă 6spe a participat la şedinţă şi d-nul Iuliu studia şi a lucra pe basa acâsta pentru
muri !
şi soţia sa Neţi au cumpărat pentru s. bi Bardosy, inspector r. şool. comitatens a. d. înaintarea învăţământului nostru poporal.
Adunări culturale. Adunarea gene serică un rând de vestminte forte frumose s. din Sibiiu, care a luat parte şi la diseu- G.
rală a despărţământului Vil {Haţeg) al în preţ de 40 fl. Acâstă familiă fruntaşă ţiunile puse la ordinea de di.
Asociaţiunei se va ţină la 30 Iulie n. s’a distins în comuna nâstră prin multe
Adunarea avu de scop a fiosa diua
în Haţeg. — Despărţ. XXXII {D.-St.- binefaceri şi printr’o purtare esemplară, cer Sântire de biserică.
şi agendele adunărei generale, care s’a de
Mârtin) al Asociaţiunei îşi va ţină adu cetând regulat s. biserică şi dând cele mai cis a se ţine în 22 Sept. n. c. în Blaşiă Din valea Hârtibaciului, Iul. 1899.
narea la 1 August n. c. în Basna, cu care frumose pilde conlocuitorilor şi mai ales
şi este prima adunare ordinară dela înfiin In fruntea comunei curat românescl
ocasiune se vor împărţi şi premii între în tinerimei. ţarea reuniunei. Uimbav se află de 14 ani harnicul preot
văţători. — Despărţ. XXI {Năsăud) îşi va — Din Teure ne scrie d-1 v.-proto-
Dintre obiectele pertractate în adu Ioan Alexandru. Sub conducerea acestuia
ţină adunarea în 6 August n. în Năsihid. — pop Mihail Făgârăşian următârele: Vasiliu
nare am să raportez numai despre cele mai locuitorii au făcut progrese forte frumâse
Despărţ. XXIII {Turda) îşi va ţină aduna Drăgan fătul bisericei din Mintiul român, însemnate. Anume: oassarul. a arătat oir- atât în afacerile comunale, cât şi mai vîr-
rea în 6 August n. în Turda. — Despărţ. (lângă Năsăud) cu soţia sa Dochia n. Moldo- tos în cele bisericesc! şi şcolare.
VIII {Deva) al Asociaţiunei îşi va ţină adu van au dăruit s-tei biserici române din Teure oulaţiunea cassei, după care averea Reu
narea generală la 30 Iulie n. în llia mure- (protopopiat. Betleanului) un candelabru niunei este cu totul de 831 fl. 24 cr., din Biserica, clădită în timpuri vechi, era
şană. — La tote aceste adunări Românii frumos, în preţ de 30 fl., pentru care în cari 830 fl. sunt depuşi spre fructificare la în vremea sa fără părechiă în împrejurimea
sunt invitaţi a lua parte în număr cât mai numele poporenilor li-se aduce mulţămită, institutul de păstrare şi de credit „Patria", nâstră. Vechimea timpului însă a învechit’o
mare, atât bărbaţi, cât şi femei. dorindu-le din inimă, ca Atotputernicul să âr 1 fl. 24 cr. în numărar. Dâcă considerăm, şi pe ea, aşa că reclama reparare. Mulţă
că reuniunea funcţionâză numai de 2 ani, — mită jertfelor aduse cu atâta dragoste de
le răsplăteseă cu bogatele sale daruri!
Din Sculia ni-a trimis d-nul paroch cari se pot numi, pentru recoltele cele slabe, popor, repararea s’a şi făcut. Biserica acjl
Silviu Colojora o dare de sâmă ou privire Nenorocire. Ni-se scrie: Nu demult cei mai răi, — şi că multe despărţă- ârăşî e mândră şi frumosă şi în diua a
la venitul producţiunei tinerimei şcolare o calfă de rotar, cu numele Szabo Jânos, minte au administrat la cassă forte puţine 3-a de Rosalii s’a săvârşit sfinţirea ei.
„Cât e copila de mică O’ai purtat un car de flori şi sufletul casei. De sine înţeles, că Decă se mărită de acestea, apoi
„Se ridică pe opincă Şi-o căruţă de bertiţe între aceste condiţii numai comâdă le batjocoresce minunat:
„Şi iubesce Şi una de rumeniţe. nu pâte se fie. Dâr că totuşi se în Fruncjă verde sulumină
„De pârlesce; Seu: tâmplă, ni-o arată cântecul: Mi-s’a pus somnu ’ntr’o mână
„Mamă-sa o dojenesce Mândra când e rumenită Lelea cu şurţ de carton Si-aşî durmi o săptămână.
„Să mai lase păn’o cresce !“ Cu cinol sute nu-i plătită; E cu ochii plini de somn. Mi-s’a pus somnu ’n stânga
Un noian întreg de satire se re Dâr oând se desrumenesce Ba se întâmplă adese-ori, de nici Şi aşi mai durmi una.
feră la epoca cea mai dulce din Nici doi bani nu mai plătesce. nu scie face lucrurile de casă, şi Dâr bărbatul mă trezesce
vieţa omenâscă: la anii tinereţii şi Seu: atunci imposibil se scape de satiră: Şi din gură-mi tot vorbesce:
mai ales când tinerii dau se se în- Săracile fetele Copiliţa omului — Muere, sufleta mea,
sore. Şi aievea: în partea acesta es Mult îşi bat pioiârele Şede ’n dosul hornului Scâlă din pat, nu zăcâ,
mai multe lucruri ridicole la ivâlă. Pe tâte rezârele, Scâlă, mulge vacile,
Şi cată voinicului
S’adune câpă ciorâscă Că le-or mulge altele
Aşa mai întâiu bietul fecior s’ar Ca mâţa piticului...........
Faţa să şi-o rumenâscă. Şi ţi-or strica laptele; .
îndrăgosti de fată, der îl împedecă Dâr poţi fată câse? — Pot
Oâpa ciorii s’a uscat Scolă, scâlă, dragă, scolă,
ceva. El îi c}ice: Mama ’mpung» şi eu scot!
Fetele s’au supărat! Oă ţi-a fi destul de-asâră,
„Tai, mândruţă, albă eşti, De-a fi mama sănătâsă
Er alt motiv, care-1 împedecă Scâlă, nu zăcâ în pat
Albă eşti, frumâsă eşti, M’a ’nvăţa-a ţese şi câse !
de-a se ’ndrăgosti, îl spune el: Că vecina s’a soulat
Dâr eşti albă de albele Er unul se fălesce cu mândra Şi le-a muls şi le-a ţipat
Roşiă de rumenele". Floricică, floricea lui în următorul chip: Şi tu tot nu te-ai sculat!
Seu: Mândră, mândruliţa mea, Am o mândră ca şi-o cruce — Măi, bărbate, suflet mic,
De frumâsă eşti frumâsă,
Mândra mea, frumosă eşti Şi la lucru n’o pot duce: Lasă-mă să dorm un pic!
Şi-ai fi bună de mirâsă,
Colea, când te rumenesc!, Diminâţa-i rouă mare De le-oifi mulge, eu le-oiă mulge
Dâr te strică guriţa,
Dâr când nu 9ştî rumenită Şi se udă pe piciâre; De nu, sunt viţei şi-or suge!
Oă-ţl umblă ca meliţa !
Eşti ca naiba de urîtă. Oând apune sântul sâre Tu scii, bărbatule bine,
Seu: Seim apoi, cum este vieţa la Stau ţin ţarii s’o omâre. Că de când sunt după tine
Floricică, floricea ţâră. Femeea ia parte aprâpe la tâte Peste di se prea ’ncăldesce Luni, Marţi, MercurI n’am lucrat;
Aşi jura cu jurători lucrările bărbatului şi apoi ea este [ Şi biata prea se ’negresce! Oă m’am temut de păcat!
