Page 18 - 1899-07
P. 18
Nr. 145.—1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 5.
Sfinţirea s’a făcut în modul sărbăto peţl, la o parte masa comisarului consis de şcolă şi biserică, precum D-1 Ion Oiurea
resc cuvenit prin d-1 administrator proto torial, a d-rei direotâre a internatului Ca- Pascu se interesâză.
pop Nicolau Moldovan, însoţit de preotul rolina Teclu, şi a ddmnelor membre din co Nou abonament Ţin să mulţămeso d-lui Oiurea Pasou
local I. Alexandru, Ioachim Pârău din Ag mitetul Reuniunei; faţă în faţă trei maşini la şi să-l rog, ca şi pe viitor să luore cu dra
nita, Ioan Petrişor din Oornăţel, Ios. Mo- de cusut, la cari lucrau câte trei eleve în gostea de pănă acum pentru şcbla şi bise
rariu din Hosman şi Florian Bologa din presenţa publicului, căruia i-se oferiau Gazeta Transilvaniei. rica nostră, cari au mare lipsă de sprijinul
Marpod. obiectele lucrate spre a-le esamina, er mai Cn 1 Iulie st. v. 1899 omenilor de inimă, ca dânsul.
Popor era forte mult, nu numai din îndărăt o altă masă, la care mai multe s’a deschis nou abonament, la care S’a întâmplat însă, că o femeiă, la
loc, oi şi din comunele veoine. După ter eleve se ocupau cu croitul şi cusutul. învitâm pe toţi amicii şi sprijinitorii care s’a dus s’o râge să contribue cu ceva,
minarea ceremonialului sfinţirei şi a s-tei Esamenul a fost condus de d-1 co foiei nostre. l’a defăimat urît, ca şi când ar fi strîns
liturgii s’a servit un parastas pentru odichna misar consistorial JDr. V. Saftu, care intro banii pentru nesoai-va lucruri rele; să scie
Preţul abonamentului:
sufletelor răposaţilor întemeietori şi bine duse esamenul printr’un frumos şi potrivit însă acea femeiă, că păcat mare a făcut-,
făcători ai bisericei. 0 frumosă cuvântare discurs. Pentru Austro-Ungaria: decă a cutezat să defaime pe un om, care
a ţinut poporului preotul I. Alexandru, După aceea a urmat esammarea : o pe un an . . . . . . . . 1 2 f l . cu dragoste şi credinţă lucră pentru casele
arătând, cum trebue să se pdrte un creştin parte din eleve au început să dea vânt pe sâse luni . . . . . . . 6 „ Domnului, biserica şi şcbla nostră.
pe trei luni . . .
bun în şi afară de biserică. Altă cuvântare maşinelor de cusut, o altă parte să cose şi pe o lună . . . . . . . . . . . . 3 1 „ „ Onore d-lui Oiurea Pascu!!
s’a ţinut din partea harnicului preot I. să dirâgă cu acele şi cu forfecile, âr îu de Un credincios.
Părău, arătând, că vrednicia unei comune cursul acestui timp elevele una câte una p Pentru România n şi străinătate: .
n
a
e
u
.
.
.
se pote cunosoe de pe starea birericei, a şc6- erau provocate pe listă să iese la tablă pe şâse luni. . . „20
lei şi altor aşedăminte al acesteia. unde d-ra directdră dedea fiă-căreia din pe trei luni . . . „10 C o n v o c a r e .
In fine s’a dat un prânfi bogat la lo ele câte o temă din croit, pe care pe o lună . . . . . . „ 3.50
Societatea pentru crearea unui
cuinţa amioabilului preot Ioan Alexandru, eleva trebuia s’o resolve esecutând desem- Abonamente numai la numeral poporal fond de teatru naţional român îşi va
care prânfi a fost servit de harnica preo- nul la tablă şi dând esplicaţiile de lipsă
de Dumineca: ţinâ adunarea sa generală din ăst an în
tâsă, d-na Eugenia. S’au rostit mai multe asupra modului oum sunt a-se croi diferi
opidul Silişte (comit. Sibiiu) în fiilele de
teaste: Preotul local pentru sănătatea şi tele haine. Pentru Austro-Ungaria: Duminecă şi Luni în 18 (30) şi 19 (31)
lungirea vieţii prea bunului nostru Archi- Pe când acestea se petreceau în curtea pe un an...................................... 2 fl. Iulie a. c. cu urmâtorea
episcop şi metropolit Ioan Meţian; părin internatului, pe atunci în bucătăriă sforăiau pe şâse luni.................................1 „
tele Ioachim Părău pentru comitetul pa- fripturile, se frământau aluaturile şi se co Pentru România: P r o g r a m ă :
rochial, lăudându-1 pentru ascultarea şi ceau prăjiturile. pe un an...............................8 franci, 1. f)iua primă Duminecă, în 18 (30) Iulie.
pe şâse luni........................4 „
stima esemplară, ce a arătat preotului său
Oe-i drept, noi bărbaţii aveam la acest 1. Preşedintele va deschide adunarea
şi pentru dragostea cu care au conlucrat Abonarea se pote face mai uşor
esamen rolul cel mai nevinovat, căeî ste- generală la 10 ore a. m.
la repararea bisericei, lăudând mai vârtos prin mandate poştale.
team şi ne uitam, dâr de pronunţat nu ne 2. Se aleg doi uotaii pentru şedin
pe primarul acestei comune, ctre a dat ţele adunării.
prea da mâna să ne pronunţăm, căci în A dministraţiunea.
tot sprijinul posibil la repararea biseri 3. Secretarul va ceti raportul comite
astfel de treburi nu ne simţiam „tocmai
14
cei. Părintel I. Petrişor pentru părintele tului societăţii asupra lucrării sale dela adu
acasă. Ni-a plăcut însă ceea oe am văfiut.
administrator protopresbiteral Nio. Moldo narea generală din urmă.
Siguranţa, cu care răspundeau elevele, pre
41
van ; părintele PI. Bologa pentru poporul Corespondenţa „Gaz- Transilvaniei . 4. Se alege o comisiune de 5 mem
cum şi dibăcia cu care esecutau desemnu- brii pentru propuneri şi raportul corn to
credinoios fiicând între altele, că biserica
rile la tablă şi mănuau forfecile şi maşi- Cernatu (Săcele), 2 Iulie v. 1899. tului se predă acestei comisiunî spre esa-
din nou renoită e o viuă dovadă, că po
nele de cusut, ne-au făcut să înţelegem, că minare.
porul acestei comune păstrâză adâncă iu Onorată Redactiune! Daţi-ml voiă să
elevele din internatul Reuniunei femeilor 6. Oasarul societăţii va ceti raportul
bire cătră credinţa şi cătră biserica nostră Vă împărtăşesc 6 nouă veste îmbuourătore despre starea cassei cu sporul dela ultima
nostre fac progrese frumdse în aceste cu-
strămoşescă. Preotul Ios. Morariu pentru din Ccrnatul Săcelelor. Nu de mult aţi în adunare încocî şi peste tot despre averea
noscinţe praotice şi atât de folositdre pen
femeea română eto. registrat în colânele preţuitului D-V. fiiar societăţii.
tru viaţa casnică. Damele presente se es-
succesul frumos, ce l’a avut adunarea ge 6. Să va alege o comisiune de 5
In decursul prânzului junii şi fetele primau în modul cel mai favorabil asupra membri pentru esaminarea raportului cas-
din oomună, deprinşi fiind de mai înainte progreselor constatate şi d ra direetoră Oa- nerală a despărţământului I al Asociaţiunei sarului.
de părintele local şi în parte şi de învă- rolina Teclu a primit căldurose felicitări. în satul nostru. Se vede, oă acâstă adunare 7. ' Să va alege o comisiune de 5
ţărul Ioan Popa îu cântări, au esecutat a avut un efeot bun asupra credincioşilor membri, cari în înţelesul §. 4 din statutele
In două sale erau espuse mulţime de parochiei nâstre, căci îndată s’au hotărît
unele poesii poporale tare frumose şi bine societăţii, vor câştiga membrii fundatori,
lucruri de mână ale elevelor, forte frumos omenii între sine, ca să cont.ribue împreună
cântate, cari au făcut ospeţilor multă ordinari şi ajutători pentru societate.
esecutate şi mult lăudate de public. sumele de lipsă, pentru a se repara bise
plăcere. 8. Să vor ceti discursuri corespuufiă-
La sfîrşit, d-ra direetoră şi domnele rica cea vecină, care ajunsese într’o stare tore scopului societăţii, seu de altă mate-
Trebue să felicit pe vrednicul preot
din comitet avură amabilitatea de-a invita deplorabilă. riă literară, ce sunt a se însinua preşedin
din Ilimbav, sub a căruia conducere cre-
ospeţii la o masă, unde fură serviţi de telui înainte de adunare.
din< ioşii au făcut un progres atât de îm Meritul cel mai mare pentru acest lu 9) Preşedintele închide adunarea.
eleve şi trataţi cu bucate gătite de ele. cru îl are epitropul Ioan durea Fascu, care
bucurător pe tâte terenele.
Fetiţele din acest internat primesc o cu mult zel şi interes a umblat, împreună ţ)iua a doua Luni, în 19 (31) Iulie.
TJn vecin.
bună instrucţiune în cunoscinţele practice. cu parochianul Oh. Badu, din casă în casă, 1. Preşedintele deschide şedinţa şi
Părinţii, cari îşi cresc fetiţele aici, au aflat şi a adunat frumosa sumă de 103 fl. şi 90 protocolul şedinţei precendente se va ceti
Esamcn din menaj. oalea potrivită pentru a face din fiicele lor cr. Acesta este o sumă relativ destul de şi autentica.
femei nu numai inteligente, ci şi bune me- însemnată pentru o comună, ca a nostră, 2. Raportul oomisiunii pentru câşti
Braşov, ‘2 (14) Iulie. garea membrilor noi.
nagere. In anul espirat s’au aflat în inter unde omenii sunt forte scăpătaţi, şi uude
Seria esamenelor dela şcolele române nat vre o 34 eleve, dintre cari unele de pănă mai bine de curând, din causa certe 3. Raportul oomisiunii asupra soco
din Braşov s’a terminat Dumineca trecută prin Bănat şi alte părţi depărtate ale ţărei, lor ce au esistat, îşi perduseră încrederea telilor cassarului.
cu esamenul practio din menaj al elevelor ceea-ce dovedesce, că internatul se bucură unul în altul. 4. Raportul oomisiunii asupra rapor
din Internatul Reuniunei femeilor române. de bună reputaţiune printre Români 1 Aceste neînţelegeri astăcjî s’au sfîrşit tului comitetului societăţii şi insinuarea
propunerilor în interesul fondului.
Esamenul s’a ţinut sub cerul liber, în X. şi mulţumită lui Dumnefieu, lucrurile au în 5. Să va decide looul şi fiiua adunării
curtea internatului, care era decorată cu ceput a merge mai binişor. Şi totul se va generale pentru anul 1900.
verfiâţă, jur împrejur scaune pentru os- schimba îu bine, când toţi se vor interesa 6. întregirea comitetului.
Joile încă-s legate Seu : Dăcă în popor a eşit vorba „No* pe de-asupra tuturor mai socote, că
Nu lucru să fac păcate rocul e orb“ — la el va fi eşit şi aşa o fi pănă-i lumea.
Nici o mândră nu-i afla
•Ci le ţin de sănătate. cealaltă vorbă: „Iubirea e orbă“ --
Care să grăescă-aşa: Pe cât se vede din acestea, iu
Vinerea totă-o cinstesc care e tot atât de corectă şi corectă
Puneţi banii în curea! birea are o soră de cruce: — fan
Cu nimic nu mă muncesc va fi în veci. E ceva comic şi totuşi
Nici o mândră nu ţi-ar (fiice : tasia şi o soră maşteră: mintea. Una
Ca să nu păcătuesc. fdrte adevărat, că dragostea se în
Nu-ţî bâ banii, măi voinice, încontinuu o încălfiesce, cealaltă îu
Sâmbăta tot am lucrat cepe dela ochi.
Că banii ţi-or trebui continuu o cercă să-i dea câte uu
Der nu mi-s’a arătat! Decă te-i oăsători! „Cdda ochiului e isvorul păca duş rece; una vecinie o îmbrâncesce
Salirisarea aduce nu odată fo tului , se fiice unde-va în poesia po înainte, cealaltă vecinie caută Bă o
14
Vine apoi epoca dragostei cu
los, căci luând la refec greşelile şi porană şi: „Ochii şi sprâncenele, reţină îndărăt: un antagonism ne
tote ale ei păţănii aventuriose şi
scăderile, în multe casuiî pote avâ alea fac păcatele — încă-odată — întrerupt, încât bietul ţăran nu scie,
11
şodenii, care de care mai cu verf.
efect cu morală: Satiriştul din po mai târfiiu îşi perde vederea şi, pre care va să iesă învingător şi, pre
por rîde, măresce lucrul bucuros, Şi feciorul cât e de tare întră cum fiice un nenorocit: cum nu scie ţăranul, aşa nu scie ni
der, păstrând totuşi un fond de ade numai cu sfielă în dragoste, pentru menea.
„De îndrăgostit ce sunt
văr, îl mâresce pentru a espune mai a nu ave prilej mai târfiiu să es-
Nu văd luna pe cer sus, Eu om ou minte n’am vefiut să nu sfîrşâscă
sensibil, în colori mai vii ceea ce are clame:
Nici sorele l’a apus; Nebun, d’ac’a iubit, derd rept e şi aceea,
la inimă. Mărit e şi în esemplele de- Vai de cel care iubesce Nu văd ârba pe pământ, Oă om cu minte n’am văfiut să nu iubescă —
mai sus, în schimb însă nimeni nu De nimic nu folosesce! Nici luna pe cer mergând,
-va pute fiice, că du pricepe. Nici sbrele răsărind fiice cu tot dreptul Ooşbuc.
Nu mai puţin frumâse sunt ur- Cu t6te acestea cade în laţ şi Nici stelele strălucind ; Mai bine e, decă raţiunea se
11
mătărele: atunci ajunge să fiică povestea cân împacă cu fantasia: una merge mai
pis’a maica să mă ’nsor tecului : ba îşi perde şi aufiul. E un mm vede, ’nainte, er cealaltă dă îndărăt şi
Să-i aduc uu ajutor, Rea bucată-i dragostea nu aude, dâr în schimb e uşor ca atuncia profită mai mult iubirea.
S’o mai dea de cel cuptor Cine prinde a-o gusta: vântul şi vesel pănă peste cap, în
(Va urma).
Câte-odată N’are cap de-a o lăsa cât de mare bucuriă, oe are, ar
Şi de vatră. Nici minte de-a o purta! strînge totă lumea la sîn şi, în fine,
Nu numai la noi A o o ni o t» o PI 1 mai mult, oi şi în comerciul universal cuprinde un loc însemnat. La cumpărare să se eâră
se î u t r e b u i u ţ â z ă Cl 111 Cl 1 ci 1 anume Apă amară „Francisc Josef“, de-6re-ce ape cu mult mai inferibre se află îu oomerciu
cu aceleiaşi etichete aşa, că uşor se pote omul înşela.
