Page 19 - 1899-07
P. 19
Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 145.—1899.
7. Să vp alege o comisiune de 3 partea autorităţilor celorlalte şcole supe racterului Românului, şi a apărut în Tipo asigure în deplină cuuoscinţă de causă,
membri pentru autenticarea protocolului riore de fete. grafia „Aurora" A. Todoran din Gherla. Se despre gustul bun oe au furnicile.
din şedinţa II.
Damele nbstre culte trebue să ni- pote procura şi dela Tipografia „A. Mure- Pănă acum acidul formic nu se în
8. Preşedintele va închide adunarea.
suibscă a pătrunde în firea cestiunii, a în şianu" din Braşov cu preţul 15 cr. (plus 3 trebuinţa deoât în chirurgie; o să între el
Invităm la acostă adunare generală a curaja silinţele profesorelor, a escita şi cr. porto,). bre acum şi în bucătăriă?
societăţii pentru crearea unui fond de tea nutri zelul şcolăriţelor, punând premii pen
tru naţional român pe toţi membrii funda tru cele ce se vor distinge. Numai astfel A apărut: „Taina celor 12 Vineri ♦
tori, ordinari şi ajutători ai acestei socie industria nostră de casă îşi va avb cu timp mari de peste an şi rugăciune pen Şoseaua (drumul) uriaşilor.
tăţi, precum şi pe toţi binevoitorii ei şi — să cjioem aşa — ângerii săi părători şi tru vremuri grele , de losif Tăbăcariu In Irlanda, în faţa Scoţiei, aprbpe de
u
sprijinitorii culturei românesc!. apărători? şi Ilie Turăăşan. Se află de venejare la inst. orăşelul Bushmills, se află o curiositate a
Din şedinţa comitetului, ţinută în Bra 3) Trebue să căutăm a studia fără tip. „Minerva în Orăştie (Szaszvâros). Pre naturei căreia locuitorii îi cfio Şoseaua uria
a
şov, la 23 Iunie (5 Iulie) 1899. amânare modul de a introduce la ţărance ţul unui esemplar 10 cr. plus 3 or. porto. şilor. E un promontoriu compus din mii de
rechistele cele mai practice pentru lucrarea Ediţia III. Banii sunt a se trimite înainte. eolbne enorme, de o minunată regularitate
losif Vulcan m. p. Vasilie Goldiş m. p.
preşedinte. secretar cânepii, inului şi lânii: furci cu rotă, răs- * arcbitecturală, cari ies din apă ridioându-
boie mai spornice, maşini de cusut ş. a. se la o mare înălţime şi având d’asupra
Din Istoria lumii, „tălmăcită de
Pentru-că numai ou chipul acesta se vor lor terase tot aşa de regulate, ca şi cum
P e t r e c e r i . preotul Constantin Morariu din cartea nem-
pută produce cu înlesnire materii mai bune, ţescă a D rului Th. 8. Welter şi întocmită ar fi fost lucrate de mâna omului.
Tinerimea univesitară română din Nă şi va fi posibil a sta în faţa concurenţei pentru folosul poporului român din Buco S’au numărat pănă ia 40000 de co-
şind şi jur învită la petrecerea cu joc, oe năvalnice a industriei mari. vina", a apărut în editura „Deşteptării" 16ne, tbte bine lustruite şi călătorul rămâne
o va arangia Duminecă în 6 August n. c. 4) Pentru studiarea torsului şi ţesu din Cernăuţi: partea a doua. Ea este scrisă uimit când se uroă pe una din terase, pă-
în sala de gimnastică dela gimnasiu, cu tului cu maşina perfecţionate, să se trimită tot atât de bine şi de uşor, ca şi partea rendu-i-se a se afla într’un imens oraş
prilegiul adunării generale a despărţămân bursiere în diferite ţări, ca ou timp să avem întâiii, care a avut şi la noi mare trecere mort.
mai ales printre popor. Preţul 50 cr. (plus
tului XXI. (Năsăud) al Asociaţiunei. înce putinţa de a pune industria de casă pe 5 cr. porto.) — Cu acelaşi preţ se mai pot In fiă-care vară alârgă escursioniştl
putul la 7’/ ore sâra. Intrarea de persbnă terenul reclamat de împrejurările tot mai căpăta dela Tigografia „A. Mureşianu" şi din tote părţile, ca să vadă acâstă curiosi
2
70 cr. Venitul curat e destinat parte pen grele, în cari trăim, şi ca cu timp să ne câte-va esemplare din partea întâie, adău tate a naturei.
tru ajutorarea şcolarilor săraci dela şobla fiă şi nouă dată posibilitatea a înfiinţa fa gând şi pentru acâsta 5 cr. porto. *
elementară română şi confesională gr. cat. brici de scărmănat, de tors, de ţesut ş. a * Masim de durmit.
din loc, parte pentru înfiinţarea de biblio Numai astfel, — m caşul când pentru D-nul Constantin Popp, funcţionar la >
teci poporale. Suprasolvirile marinimbse industria de casă terenul ar deveni tot mai „Albina" în Sibiiu, a tradus pe românesce Nu e de loc glumă o astfel de ma
se vor primi cu mulţămită şi se vor chita ângust şi împrejurările mai nepriinciose, opul: „Drepturile, datorinţele şi res şină, er locul unde s’a inventat e, ca de
publice. — Comitetul aranjator. — am avă fabricile nostre eu lucrători ro ponsabilitatea membrilor de direc regulă America, şi încă nu una singură,
11
ţiune , de Alfred Kormos. Este o carte ci trei de odată, fiă-care alcătuită după
mâni, din cari ne-am trage articolele de forte necesară pentru cei ce sunt interesaţi principii cu totul diferite. Ascultaţi numai:
Inteligenţa română din lirimia-mare trebuinţă, fără a fi vecinie tributari la tbtă în ale băncilor şi mai ales pentru membrii Oea dintâi dintre aceste maşini mi
11
şi jur învită la petrecerea cu joc, ce se lumea . din direcţiune, pentru cari este destinată în
special. Traducerea e făcută într’o limbă nunate constă dintr’o bateriă electrică, care
va arangia Duminecă în 6 August n. c. forte uşdră, aşa că opul îţi pare a fi o operă e aşedată în pat şi care e împreunată cu
Esamene la sate. originală. Se pote procura dela d-l tradu partea dinapoi a grumazului, cu câfa celui
în grădina şcblei române gr. cat de-acolo.
începutul 5 ore p. m. cător din Sibiiu. Preţul 1 fi. 50 cr. (plus ce vrb să adbrmă curând şi uşor. Somnul
Tirimia mare, Iulie 1899. 10 cr. porto.)
Intrarea: de persbnă 80 cr., în fami- se produce aşa, că ourentele electrice line
liă de fiă-care persbnă 60 cr. Venitul cu In comuna nostră s’a ţinut esamenul
şi domble, ce pornesc din bateriă, străbat
rat e destinat pentru edificarea casei pa- cu elevii şcblei române confesionale în 14 prin şira spinării; în chipul acesta omul
roohiale române din loc. Iunie n., care pentru popor a fost o di de E O V E Ţ E. se moleşesce cu totul şi dorme dus.
Suprasolvirile se vor chita pe cale sărbătore.
A doua maşină asemenea se aşâclâ
Ziaristică. De diminâţă se vedeau şcolarii, îm în câfa celui doritor de somn. Somnul se
Mâncările sunt încredinţate familiilor. brăcaţi sărbătoresce, veseli şi cu buchete Vacile CU lapte trebuese adăpate produce aici aşa, că o ebrdă mică de me
Pentru euartire şi beutură se va îngriji de flori în mâni, grăbind spre localul şcblei. cel puţin de trei-orî pe c|i ŞÎ întot- tal apasă necontenit asupra vinei din ceafă.
comitetul aranjator. Se vedea de pe feţele lor atragerea, ce o deuna pe timpul mâncărei, er ierna In chipul acesta sângele e împedecat să
au faţă de şcolă şi învăţătură. Au luat e bine a li-se da apa în grajd. Apa,
Pentru ospeţii, cari vor veni cu tre străbată la creer; şi trebue să seim, că
nul, vor fi la disposiţiă trăsuri în gara din parte la esamen număroşî părinţi ai ele ce li-se dă de beut, trebue se fie omul adorme, numai după-ce creerui se
vilor, fruntaşii oomunei, membrii senatului bine aerisită. Apa de fântână şi de
Niraşteu, depărtare de 2 chim. Damele sunt uşurâză de sânge.
rugate a se presenta în costum naţional. şcolar, representauţa oomunală. isvbre, care vara este prea rece, tre A treia maşină se baseză pe princi
După celebrarea s-tei liturgii, la orele bue scbsă în trbcă, ori ciubăr, ca se
Tirimia mare, 11 Iulie n. 1899: Alesandru piul, că obosirea ochilor aduce cu sine
9 sosi d-l administrator protopopeso Va- se aerisescă şi numai după aceea se
Maior preşedinte; Laurenţiu Fascu v.-pre- somnul. 0 astfel de obosire se produce de
şedinte I, St. Rus, v.-preşedinte II; R. S. Or siliu Salteleohi, paroch în Bardoş, sub a se adape vacile. Temperatura ei tre regulă, când privim un obiect, care se
beau secretariu I, Aug. Nilca casariii; Petru căruia conducere s’a ţinut esamenul. bue se fie de 12 grade. — Sarea mişcă în conţinu şi în acelaşi chip, cum e
Cristea controlor, Valeriu Maior secretar II. Răspunsurile micilor elevi au sur încă contribue fărte mult la acea, bunăbră un arbore mişcat de un vânt sbu
prins pe toţi. S’a vădut din tote, că copiii ca vacile se dea lapte mai mult şi valurile sprintene ale unui rîuleţ. Oel ce
sunt bine preparaţi şi că au avut un în mai bogat în unt. Vitele, cărora li
Logodnă. D-l Fetru de Petric şi d-ra a inventat acâstă a treia maşină pornind
văţător cu bun metod şi dibaeifi, care a se dă sare, mănâncă tot-dăuna mai
Maria N. Sfetea din loc se vor logodi astă- tocmai din constatarea, că ochii obosesc
sciut câştiga atragerea elevilor faţă de cu poftă, se întăresc şi sunt mai pu
şeră, — Să fie în ceas cu noroc! ţin espuse la băle. privind o mişcare meîntreruptă, şi-a întoc
şcolă, făceodu-i să înveţe nu de silă, ci din mit aşa măşina, că a aşerjat un disc opt-
plăcere. * unghiular provăcjut cu oglincjl împrejurul
Industria ndstră de casă. Funcţiunea de învăţător a avut’o în unei osii. Discul se aşâcjă în faţa celui ce
acest an d-l Petru Cristea, absolvent de Păstrarea laptelui. Decă voim se vre să adbrmă şi se pune apoi în mişcare.
Vorbind despre industria nostră de păstrăm laptele 2—8 c}il , punem în
e
teologia, care deşi nu-i preparat special Ochii privind necontenit mişcarea oglinzi
u
casă, „Revista economică din Sibiiu, după el lrunc|e de hrăa, care are puterea
pentru acestă carieră, a avuto însă nobila lor lucitore, încep se slâbâscă şi aşa se
ce constată perderile enorme oe le îndurăm de-a împedeca acrirea lui.
ambiţiă de-a emula eu orl-ce învăţător bun. produce apoi somnul.
noi prin părăsirea portului naţional, care
S’a esaminat din religiune, apoi pe rând Alt mijloc bun pentru a păstra *
are ca urmare părăsirea industriei de casă,
din celelalte obiecte, fiind împărţiţi elevii laptele în stare prăspetâ este urmă
fâcendu-ne tributari streinilor, (jice între
în şese despărţăminte. torul: 8e pune laptele într’o sticlă Zidurile chinese.
altele:
După terminarea esamenului, câtră uăgră şi se astupă bine, apoi se lăgă Din China sosesce soirea, că împără-
„Constatând pierderile nbstre mari sticla cu o sfără şi se ţine un pă
3
orele 12 / d-l administrator protopopeso tâsa văduvă Tzu-sisi şi-a dat învoirea, ca
pe terenul industriei de casă, fără a ne 4)
şi-a esprimat printr’o frumosă vorbire de trar de ceas în apă, care clocote. Se vestitul zid ohines, aşa numitul „val de
pută despăgubi de-ocamdată pe alte căi,
plina s’a mulţămire faţă cu d-l Cristea, pune apoi sticla la reoore şi lapteie 10,000 de ani" (pai-tang) să fiă dârîmat.
dela sine ni-se impune întrebarea: ce tre- din ea remâne dulce mai multe luni.
Zicând, că mai rar i-s’a dat ocasiunea să Acâsta vrâ s’o facă împărătbsa din mo
bue să faoem pentru promovarea ei? Ces-
asiste la esamene atât de succese, ca a- tive politice, financiare şi comerciale.
tiunea acâsta trebue studiată. Dbr şi pănă e
cesta. Mulţămi susţiitorilor şcolei şi în Acest uriaş zid a fost ridicat de Z °î
atunci nu vor fi, credem, de prisos unele M U L T E ŞI DE TOTE.
demna pe popor să-şi trimită fiii la şcolă. de mii de ani şi a avut de scop să împie
indigitărl, drept puncte de orientare, şi dece năvălirile Tătarilor în împărăţia chi-
Un esamen atât de îmbucurător rar
anume: nesă. Astăzi însă, după ce Tătarii de mult
s’a mai pomenit în acâstă comună, ceea-ce
1) Să se înfiinţeze reuniuni de femei Mâncătorii de furnici. s’au împreunat cu Ohinesii şi chiar familia
ne însufleţesce cu atât mai mult, fiind-că
în t6te comitatele, pbte mai bine după te Un corespondent al «diarulai engles domnitbre e de viţă tătărbscă şi-şi are re
aici se mai află şi o şcolă de stat. Poporul
ritoriile, ce ocupă despărţămintele Asocia- „Insect life" (Viaţa insectei) scria de cu şedinţa în Peking, oraş tătăresc şi nu chi-
plin de recunoscinţă a aclamat călduros pe
ţiuuii; ele să-şi pună c& devisă protegiarea rând, că are un lucrător care mănâncă din nes, susţinerea şi mai departe a zidurilor
d-l Cristea prin urări de „să trăesoâ".
şi înaintarea industriei de casă. Pentru-ca obiclnuinţă furnicile mari negre, ce se gă ohinese nn mai are nici un înţeles.
S’au împărţit şi premii, oferite de d-l
să pbtă lucra mai ou sucoes, fiă-care din sesc în lemnul putred. In acelaşi timp co Dbr, cum am Z' » sunt alte motive ou
3
învăţător, care şi prin acesta a arătat zelul
aceste reuniuni ar trebui să consiste din respondentul vorbesce de un alt cas curios. mult mai însemnate, cari fac pe ChinesI
şi însufleţirea ce are pentru causa învăţă
subreuniunl. In aoeste reuniuni li-s’ar da Tatăl său aflându-se nbptea în restaurantul să se scape de acest zid, care mii de ani
mântului. Dare-ar Dumnedeu, ca esemplul
ocasiunl damelor culte să se ocupe cu unui tren mâncând o prăjitură p’întunerec i-a despărţit de întrâga lume din jur.
densului să fie imitat de toţi, cari au în
oestiunî de valore neperitore şi ar pută (în urma unui accident al aparatelor de Zidul acesta, care are o lungime de
mână sortea învăţământului nostru poporal.
aduce cele mai bune servicii nâmului. iluminat) a observat, că prăjitura are un mai multe sute de mile, are cu totul nu
2) In tote şcblele nbstre superiore de gust acrişor fbrte plăcut. Când lampele au mai patru porţi, şi aşa e lesne de înţeles,
fete să se introducă răsboiul; dâcă se pote Ii 11e a*a irară. fost reaprinse, a observat cu un nespus că comunicaţiunea e forte îngreunată. Aşa
şi furca de tors cu r6tă. Introducerea acum „Hoămnul în sat .şi la 6ste“. disgust, că restul prăjiturei era plin pe s’a întâmplat, că în 1894, când cu răsboiul,
de curând a resboiului în şcola civilă a Acesta este titlul unei nouă cărticele, ce dinăuntru şi pe dinafară de furnici mici; ce l’au purtat Chinesiii cu Japonia, trupele
Asociaţiunii este de un bun augur pentru d-l loan Pop Reteganul, cunoscutul şi me de sigur el mâncase deja sute de insecte tătare au trebuit să umble săptămâni în
industria nbstră de casă. Oe s’a făcut din ritatul nostru scriitor poporal, a dat lite- de astea. N’a avut curagiul să mănânce tregi de-a-lungul zidurilor, pănă ce au pu
:
partea Asoeiaţiunii, trebue să se facă şi din raturei române. Este un studiu asupra ca înainte, însă adl îi pare bine, că pbte să tut ajunge în sfîrşit la una din pOrţl.
