Page 2 - 1899-07

Pagina. 2 GrAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 142.—1899.

Conducătorul temut al partidei ra­ fundaţiunei Gozsdu în Budapesta VII., Ki- prindere, deâre-ce tînărul mare duce de 28 Seria primă cuprinde conferenţele pe­
dicale, Ni cola Pasicî, a tost internat în în- rily n. 13, pănă lâ 15 August st. n. ani tâtă viaţa sa a fost bolnav şi ori câte dagogice ale corpului profesoral, între cari
chisârea diu Belgrad. NumăroşI funcţionari silinţe şi-au dat medicii, n’au putut să-l e de remarcat mai ales tractatul D-lui pro­
Numire. D-l Petru Ungur, su.bjude
înalţi, profesori şi alte persâne cu âre-care mântuâscă. Răposatul moştenitor era al fesor de gimnastică, P. Roşea, despre jo­
la judecătoria cercuală din Braşov, a fost
rol politic, au fost destituiţi din posturi, doilea fiu născut al Ţarului Alexandru III. curile de băeţl şi cestiunea locului de pa­
numit jude reg. la tribunalul din Chezdi-
oeea-ce a produs o viuă şi justă indignare Osămintele Ţarewiciului vor fi transportate tinat pentru şcolari, de acelaşi.
Oşorheiîi.
nu numai în Belgrad, ci în Serbia întrâgă. la Moscva, unde va fi îmormântat în bise­ Urmâză un adaus al d-lui V. Oniţiu,
Se cjice, că generalul Gruici, ministru Elevi militari. In anul şcolastic 1898/9 rica St. Paul. Cu mârtea lui moştenirea care conţine datele comemorative referitâre
plenipotenţiar sârbesc la Petersburg, care au absolvat la şcâla reală militară superiâra tronului ar trebui să trâcă la marele duce la mortea regretatului profesor Dr. V. Glo-
a fost rechiămat, îndată după sosirea lui la din Biserica albă, în Moravia, următorii Mihail Alexandrovid, născut în 1878, însă dariu şi apoi o lungă dare de sâmă despre
Belgrad va fi arestat. tineri români: In cursul secundar: Alesan- după câte s’au vestit în timpul din urmă, înfiinţarea şi stadiul actual al mesei studen­
u
„Kâlnischc Zeitung apreciază situa­ dru Lupianu din Sibiiu şi Odiseu Tebanu Ţarul Nioolae are de gând să proclame ca ţilor dela şcolele române din loc.
ţi un ea din Serbia prin următârele cuvinte: din Orăştiă, — âr în cursul prim: Iosif Ia- moştenitor pe unchiul său, marele duce Raportul, după-ce se constată deo­
„Pentru Milan a sunat ora decisivă. Dâcă cobid din Alba Iulia, Coriolan Bardosy din Wladimir. sebita marinimositate a marelui public ro­
el nu cedâză acum, dinastia Obrenoviă este Sibiiu, Eliă Gena din Mehadia şi Tit Adam mân, care a făout posibilă inaugurarea
Demonstraţium în Tirol. In onârea
pierdută“. din Caransebeş. Toţi au fost promovaţi în mesei studenţilor deja anul acesta, să în­
tsm w m cursuri mai înalte cu distincţiune. octogenarului poet Adolf Pichler s’a aran­ cheie astfel: „In chipul aoesta masa stu­
jat în 6 n. a lunei curente un imposant
denţilor va ajunge o instituţia de bine­
Distincţiunî. Ministrul român al in­ conduct cu torţe în Innsbruck. La finea
facere de primul rang, şi dâcă sprijinul
strucţiune! publice a conferit d-lor Anton conductului faclele au fost grămădite îna­
— 30 Iunie v. publicului românesc va continua a se ma­
Colorian, directorul şcâlei normale de in­ intea mănăstirei Ursulinelor. Vre-o 3000
nifesta cel puţin în aceeaşi proporţiă, oa
0 decisiune importantă a Curiei. stitutori din Bucurescî, N. Cosâcescn, pro­ omeni, cari luaseră parte la conduct, au
pănă acum pentru ea, — atunci în fine
Curia reg. din Budapesta a adus cjilele fesor de matematici la acea şcâlă şi V. Gr. cântat „Waeht am Rhein" şi câutecul lui
vom ajunge să ne realisăm şi procsimul
acestea o decisiune forte însemnată din Borgovan profesor de pedagogie, medalia Bismarok între puternice strigăte de „Los
ideal, pentru care masa studenţilor este de
punct de vedere al limbei. Tabla regâscă „Răsplata munoii ol. I. învăţătorului Ki- von Rom", tot-de-odată s’a ars pastorala
u
fapt numai o pregătire: — să ridicăm un
din Pesta a fost respins din oficiu un re­ ricescu din judeţul Gorj ’i-s’a conferit „Răs­ arohiepiscopului Brixen îndreptată contra
internat marc de bălţi, cea mai ardentă
curs dat în limba germană în contra unei plata muncei* clasa II. „ereticilor". „Tiroler Tagbltt*, în care apă­
dintre necesităţile nâstre şcolare".
sentinţe judecătoresc!; respingerea s’a în­ ruse o energică epistolă deschisă la adresa
Societatea „Teatrul Popular". In Admişi au fost la masa studenţilor în
tâmplat pe motiv, că recursul nu e scris în arohiepiscopului, a fost peste nâpte afişat
Bucurescî s’a constituit o societate ano- anul espirat şcolar 20 studenţi. Suma in­
limba maghiară „a statului*. Omul cu pri­ pe tâte edificiile publice şi intrările biseri­
nimă-oooperativă „Teatrul Popular“, care tratelor pentru masa studenţilor cu datul de
cina a apelat la Ouriă, care a adus urmă- cilor. Atâta amărăciune şi resens a produs
are de scop, conform statutelor: a) înfiin­ 4/16 Maiîi 1899 a fost de 3014 fl. 96 cr.,
târea decisiune: „Având în vedere, că pe pastorala episcopului din Brixen.
ţarea unui Teatru Popular; b) înfiinţarea suma eşitelor 223 fi. 99 cr., saldul cassei
basa praxei legii esistente în procedura pe­
unei Academii de musică şi artă drama­ Cancelarul german în Paris. Prin­ aşaderă 2786 fl. 58 cr.
nală, remediile de drept, ce compet părţi­
tică; c) A lucra pentru desvbltarea şi îm ţul Bohenlohe, cancelarul Germaniei, se află Annarui se îucheiă cu datele statistice
lor, cari se cred scurtate în drepturile lor
bunătăţirea teatrului, musicei şi literaturei de mai multe dile în Paris. El va pleca şcolare, dintre cari vom remarca urmă­
prin sentinţele judecătoriilor penale, pot fi
dramatice, încuragiând compositorii români din capitala Franciei numai în 15 1. c. torele :
anunţate cu gura sâu în scris; având în
şi autorii dramatici. Capitalul social s’a după serbarea naţională. După locul nascerei esaminaţl au fost
vedere aoâstă regulă de drept, dela sine
fixat la suma de lei 200.000. Acest capital la şcolele medii la finea anului şcolastic:
urmâză, că partea interesată pâte sâ-şî Streini la universităţile germane.
se împarte în 4000 acţiuni nominative â 101 din oraşul Braşov, 77 din comitatul
anunţe apelaţia, în contra decisiunei jude- In cursul acestei veri au fost înscrişi la
50 lei fiâ-care. Braşovului, 215 din alte oomitate, 29 din
cătorescl, în limba sa maternă; âr dâcă universităţile germane 2284 străini faţă de
praxa în astfel de caşuri permite folosirea Dobânda Casei de depuneri în Bu­ 2379 diu iarna acâsta şi 2269 în vara trecută. România, 1 din Rusia, 3 diu Bucovina.
altor limbi şi nu a limbei maghiare, de curescî. Ca*a de depuneri şi consemna- Dintre aceştia studiază 523 filosofia, filolo­ După naţionalitate: 3 Slovaci, restul Ro­
dreptul acesta, nu pâte fi despoiat cine-va nici ţiunl a urcat la 6 la sută pe an dobânda gia şi istoria, 480 matematica sâu sciinţele mâni ; după confesiune: 383 gr. or., 32 gr.
atunci, când apelaţiunea şi-o face singur în pentru deposite de efecte. Efectele statului naturale, 477 medicina, 299 dreptul, 150 cat., 3 evang. luter., 8 de legea mosaică.
limba sa maternă, fără a recurge la ad­ sâu cele garantate de stat, precum şi obli­ agricultura, 135 silvicultura, 150 teologia, Au obţinut calculul general forte bine
vocat. Avendu-le acestea în vedere, tabla gaţiunile comunei Bucurescî, vor fi primite 16 dentistica, 15 farmacia. 1857 vin din ţă­ 84, bine 104, suficent 112, nesuficent din 1
obiect 54, nesuficient din 2 obiecte 19, ne­
reg. a comis act de iregularitate, când a res­ ca garanţiă, cu o scădere de 10 la sută rile Europei, 427 din celelalte continente.
pins recursul adresat ei în limba germană“. asupra oursului tjilei. Acţiunile băncei na­ Intre cei dintâiîi sunt 584 ruşi, 447 aus- suficient din mai multe obiecte 52. Mo­
ralitate bună au obţinut 348, corăspuncjătâre
Un respuns nimerit. Consiliul oră­ ţionale vor fi primite cu o scădere de 20 triacl, 269 elveţieni. 149 englezi, 69 Bul­ legilor scolastice 73, necorăspuncjătâre 1.
şenesc din Arad provocase nu tocmai de la sută sub cursul lor oficial. gari, 50 olandesl, 41 fraesî, 39 sârbi, 37 E evident aşadâră şi de astădată nivoul
mult pe preotul român gr. or. Grig. Mia- italieni, 33 turci, 32 români, 31 suedienl
Metropelitul Arcadie în Cernăuţi. escelent moral al şoâlelor medii române
din din CurticI, să-i dea nisoe lămuriri în şi norvegieni, 24 din Luxenburg, 23 greci,
După cum anunţă „Patria", metropolitul din loc.
afacerea unui estras matricular. Preotul a 19 belgieni, câte 3 danezi, muntenegreni
Arcadie, s’a reîntors din Yiena la Cernăuţi Peste tot numărul şcolarilor inma-
răspuns provocării în limba oficiâsă a bi- şi sponioll. Dintre ceilalţi sunt: 300 din
Sâmbătă diminâţa. La gară a fost primit triculaţl la şcolele centrale a fost în anul
sericei sale, limba română. Consiliul însă i-a America, 101 din Asia (cea mai mare parte
oficial de guvernul local, pe când credin­ şcolar 1898/99: la gimnasiu 335, la şcola
reînapoiat răspunsul cu îngâmfata obser­ din Japoniaj 21 din Africa şi 5 din Aus­
cioşii bisericei au observat o totală ab­ reală 113, la şcola comercială 87, la şcola
vare, oă „limba oficiâsă a Ungariei fiind tralia. Numărăl cel mai mare al acestor
stinenţă. primară de băeţl 369, la şcola primară de
limba maghiară , să poftâscă d 1 părinte streini se află în Berlin şi adecă 655, Lipsea fetiţe 268, la şcola de repetiţiune (băeţl şi
u
„a scrie unguresce cătră autorităţile ungu- Lăcustele în Dobrogea. Lucrările 322, Heidelberg 205, Miinchen 196, etc. fetiţe) 105, suma totală 1277.
rescl". La provocarea acâsta, preotul a şi pentru stîrpirea lăcustelor în Dobrogea con-
răspuns, cum a sciut; a adresat dâr ur- tiauă cu mare activitate. Pănă acum s’a Văpsirea turnului Eiffel. Pentru Aşadâră faţă cu numărul de 1412 şco­
esposiţia cea mare francesă, turnul Eififel lari din anul 1897—98 resultă în anul de
mătârea scrisâre d-lor din Arad, scrisâre, omorît o cantitate enormă de lăcuste, nu­
ce o publică „Bud. Hrlp" cu mare „scan- mărul lor însă e colosal. Acum lucrările din Paris va îmbrăca o nauă haină: el va faţă o deerespere de 135 şcolari.
fi văpsit în colâre arămiâ. Prima pătură de Decrescerea numărului elevilor a fost
dalisare . Etă textul scrisorii în limba ma­ pentru stîrpire, cari se credeau uprâpe ter­
u
văpsâlâ ’i-s’a aplicat deja. Au fost ocupaţi în ăst an generală la şcolele nostre centrale.
ghiară din cuvânt în cuvânt: minate, vor trebui să fiă continuate. Ele cu acest lucru 60 de lucrători în timp de
„A spectatus vârosi consilium offi- sunt îngreuiate prin faptul, că unele lăcuste două luni, întrebuinţând 50 tone de văp- Singur numai gimnasiul ne presentă un
ciumnak, Arad. Az 121 — 31/899 numerum au început să sbâre. spor de 10 şcolari faţă cu cifra de 325 a
sâlă. A doua pătură i-se va aplica în Sep- şcolarilor inmatrioulaţî în anul precedent.
alatti provocâlâssal nexusban, azon petiţio-
O petrecere se va arangia Duminecă, temvre. Causa acestei decrescerl pâte fi pe
nâlâşsal vagyok a P. T. officiumhoz, misze
la 16 Iulie n. c. în hotelul opidan din Le- de o parte desohiderea gimnasiului de stat
rint azon considerâlâssal, hogy a chestioban Arderea unei esposiţii. Un incen­
chinţa săsâscă. începutul la 6 ore sâra. In­ diu Făgăraş, unde deja de pe aoum maio-
levo extractum extradâlâsât effectualhasam, diu înspăimântător a distrus cu desăvâr­
trarea: de persână singuratică 90 cr., âr ritatea covîrşitâre o formâză cei 59 Ro­
referâlja meg a P. T. officium, hogy azon şire esposiţiile de mâtăsării şi de electri­
de o personă în familiă 70 cr. Venitul cu­ mâni, âr pe de altă parte urcarea didac-
personă circa hâny âves lehet. — M'ladin citate organisate la Como în onorea lui
rat e destinat în favorul bisericei gr. cat. trului dela 11 fl la 20 fl. anual pentru
Grigorie, român ortodox parochus". Volta. Tâte incercările de isolare au rămas
diu Lech’nţa. gimnasiul superior, pentru gimnasiul in­
Scrisârea redactată în acest stil ver- zadarnice. Incendiul continuă distrugând
ferior şi şcâla reală la 12 fl. dela 7 fl., âr
bâczian a mâhnit nespus de mult pe „Mă­ Un preot catolic jidovit. Foia ji- totul. Causa incendiului e datorită proba­
taxa de înscriere dela 2 fl. la 4 fl., având
riile lor" din Arad. Numita fâiă cjice, că dovâscă „Magyar zsido hetilap" publică un bil unui accident, neprecisat încă. Nu este
elevii neromâni să plătâscă tâte acestea
preotul Mladin „şi-a bătut joc de limba artiool despre sionism, subscris de Csâri nici o victimă. Pagubele trec peste 10 mi-
îndoit.
maghiară , ceea-ce consiliul orăşenesc din Endre, preot romano-catolic şi catechet în lione de lire.
u
Arad nu pâte suferi; drept aceea a rapor­ Budapesta. El laudă în mod ne mai pome­
Teatru de vară german. Joi în 13
tat acest cas episcopatului gr. or. al Aradu­ nit rassa jidovâscă, presentându-o ca cea Esamen la şcâla de fete din Şimleu.
Iulie nu va fi representaţiâ din causa pre­
lui, cerând pedepsirea preotului. Ce absur­ mai morală, mai evlaviâsă, mai înţelâptă etc.
gătirilor comediei „Madame Bonivard" şi Sălagiu, Iulie 1899.
ditate! Să câră „boerii" pedepsirea unui etc. şi punându-o ca esemplu de imitaţiune
a vodevilului „Parfum". Vieri se va juca Esamenul elevelor dela şcâla română
preot, pentru-că a avut amabilitatea de tuturor popârelor şi naţiunilor. Condamnă
„Madame Bonivard (O diese Schwieger- din Şimleul Silvaniei s’a ţinut în 2 Iulie
u
a-le fi scos din cronioile prăfuite un • stil în terminii cei mai aspri „netoleranţa faţă
u
miitter) şi Sâmbătă în 15 Iulie „Parfum“ n. c. în biserica română gr. cat din loc,
„cla8sic , de care n’ar trebui să se ruşineze, de Jidani şi cu deosebire pe catolici voesce
tt
(Im Pavilion) de Floche şi Blum. de faţă fiind un număros public din loc şi
ci dimpotrivă să fiă mândri actualii pionirl prin acâsta să-i îndemne la pocăinţă, di-
jur. Programul acestui esameti a fost fârte
ai maghiarismului violent. Li-au trebuit când, că o îndreptare în tratarea lor faţă vast, diu care mi-am estras pe scurt ur-
răspuns ' în limba maghiară? L’au primit cu Jidanii ar însemna espiarea închisiţiu- Şcolele române din Braşov.
mătârele:
într’o formă cât se pote mai nimerită! nei spaniole. — Ferice de Jidani, dâcă au
„Anuarul XXXV al gimnasiului mare După-ce St. D-n Andreiii Cosma, di-
ajuns să şl oăştige un apărător şi în sînul
Din partea representanţei funda- public român de religiunea greco-orientală reotorul institutului de credit şi economii
clerului catolic. Scie jupanul Csori ce face!
ţiunei Gozsdu se publică concurs de sti­ din Braşov, al şcolei reale şi al şcâlelor „Silvacia" şi tot-odată directorul acestei
pendii pentru elevii dela şcâlele medii, Mortea Ţarewiciului. Din Petersburg centrale primare pe anul şcolar 1898—99, scâle, prin o vorbire acomodată adresată
academii, universitate şi şcâle de cădeţi se anunţă, oă marele duce George, moştenito­ publicat de directorul şcolelor medii Virgil elevelor, a espus însemnătatea' cjilei şi me­
a
militare la armata comună şi honvedl. Ce­ rul tronului rusesc, a murit în 10 1. c. în Oniţiu , conţine şi de astă-datăun bogat şi nirea şcâloi, şi după-ce în numele întregei
rerile sunt a se trimite la representanţa Abass-Thuman. Mortea lui nu este o sur­ variat material. superiorităţi a salutat publicul adunat, s’a