Page 22 - 1899-07
P. 22
RED ACŢIUNEA, „gazeta" iese în flecare (Ji.
Administraţlunea ?i Tipografla. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
2EAŞQV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe şăse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori ne francate nn N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
ae primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franol, pe şăse
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
■INISTRAŢIUNE In Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
tutmătârele Birouri da anunolurl: Se prenumeră la tote ofi
In Viona: N. Dukes Nachf. ciale poştale din întru şi din
Bsx. Augenfeld A Emerioh Loaner, afară şi la d-nii colectori.
Halnrloh Sohalek. Rudolf Moaşe.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppallk. Abonamentul pentrn Braşov
In Budapesta: A.V. Goldbep- Admmirtraţiunea, Piaţa mare
jer, Ekateln Bornat. In Hnm- Târgul Inului Nr. 30, etagit
burg.- Berolyl A Uebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şest
PREŢUL IHSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o colină 6 or. Cu dusul în casă: Pe un ar
şi 30 cr. timbru pentru o pu I S I I . 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar a or.
după tarifă şi Învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele cât şi insorţiunile
soriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti îpginte.
Nr. 146. Braşov, Lunî-Marţi 6 (18) Iulie.
Congres „vaiah“ la Blaşiu? pe tote terenele. Răspândesc scirî şi de puţin influinţată de cele ce s’au statului, oăci are titlul cel mai puternic de
faime despre intenţiunile şi planurile petrecut în sînul Congresului romano- posesiune: stăpânirea seoulară, tradiţia şi
Mult svon s’a făcut în timpul celor ameninţaţi, căutând astfel oca- catolicilor şi a comisiunilor sale, cu istoria. In decurs de un secul şi un pătrar,
din urmă în jurul afacerii ajutorului siunea de a face înainte propagandă care biserica română unită n’are ni aoest popor n’a dovedit prin nimic, că ar
de stat, der asupra marei cestiunî a pentru ale lor planuri, car! se înţe mic de a face, deorece nu este avi- fi un element nesigur, ba din contră s’a
autonomiei bisericei române unite lege, după ei, trebue se aibă tot- sată la generositatea acelui congres arătat în mod practic, ca cetăţeni fideli ai
s’a observat şi se observă de cătră dâuna mai multe şanse de reuşită, străin, când are drepturi bine stabi imperiului. „Cum de îndrăsneso şefii de
cercurile conducetore clericale o tă fiind-că sunt sprijinite de aşa cjisele lite şi întemeiate pentru propria sa secţii denprin Viena să împrăsoie dootrine
1
cere aprope obstinată. „cercuri competente ', adecă de că autonomiă. calumniatore ? Cum pot ei să afirme, că
Am înţelege pană la un punct tră guvern şi asociaţii sei. Foia kossuthistă, firesce, n’a Bucovina este o posesiă nesigură pentru
6re-care reserva. ce o păstrâză în Astfel şi acum vedem într’una putut să se pună pe acest teren al Austria, câtă vreme pe aoest pământ vor
acesta cestiune archiereii români din foile maghiare, — car! se ocupă dreptului metropoliei din Blaşiu, căc! trăi Românii? Nu este răspândirea acestei
uniţi, decă ea n’ar fi la ordinea cjilei, mai mult de aspiraţiunile şoviniste atuncî nu putea să ajungă la condu - calumnii şi susţinerea ei numai un petrext
său n’ar fi nici un pericul pentru ale „amalgamisării elementelor hete siunea, că dâcă pănă acum silinţele binevenit, pentru-ca să fim spoliaţi de tote
autonomia bisericei. Dbr situaţiunea rogene“ în interesul „statului naţio puse de cătră episcopat, de a’l va- drepturile şi ca să fim stîrpiţl de pe cel
fiind cu totul alta şi sciind cu toţii, nal maghiar" — lansându-se scirea lidita, din vre-o causă seu alta n’au mai scump pământ, ce-1 are poporul ro
că în tabera adversară se lucreză despre un viitor „Congres valah" succes, acesta nu va succede nici în mân ?"
din răsputeri pentru subminarea in în Blaşiu, pe care nu-1 pote concepe viitor. După-ce articulul infierâză aceste ca
dependenţei metropoliei române u- în mintea sa, decât numai ca pe-un Cercurile competente dela câr lomnii şi uneltiri, continuă astfel:
nite, trebue se fim nedumeriţi, şi „congres demonstrativ" şi care ar muire pot să aibă asemeni dorinţe. Nici într’o parte nu ne vom pleca
acesta mai ales după-ce bine seim, avâ se se ocupe de cestiunea vali- Dâr cercurile competente dela câr capul, căci nici o morală şi nici un pretins
că încă de acum doi ani marea în ditării organismului autonomie se muirea bisericei, trebue să se recu reson de stat nu ne p6te constrînge, ca
să ne abandonăm noi pe noi înşi-ne, nu ne
trunire din Cluşiu, — în care a fost parat al bisericei române unite. legă, căc! este timpul suprem să se
pote îndupleca, ca să punem cu manile
representat clerul şi poporul din în- F6ia despre care vorbim este taie odată astfel de pofte şi dorinţe proprii toporul la rădăcinile existenţei
trbga provinciă metropolitană — a „Egyetertes". Ea fiind tot-dâuna forte prin manifestarea şi lupta făţişă a nostre naţionale. Nici un pretins reson de
luat posiţiă . liotărîtă faţă cu acele bogată de „informaţiunî", pe care a-le întregului cler şi popor din provin stat, fals şi inventat de un biurocratism ne-
uneltiri. cerceta după esactitatea lor este lu cia metropolitană. înţelept nu ne p6te reţină ca să ne îm
potrivim ou totă forţa dorului nostru de
După acesta întrunire şi după crul cel mai riscat, vre se scie, că
vieţuire acelor atacuri, cari preparate şi
hotărîrile, ce s’au luat într’ensa, fiă- cei din Blaşiu voesc se se folosâscă făurite prin ascunsele birouri es la lumina
care era în drept a crede, că mai de incidentul unei aniversări biseri Din Bucovina. cjilei sub mască falsă, pentru-ca să loveseă
curend sbu mai târejiu se va porni cesc!, pentru a conchiăma un Con ^Confiscarea „Patriei *.) în carnea şi în măduva nostră.
1
din sînul bisericei o acţiune seriosă gres, care apoi se se străformeze în Primul articul din numărul din urmă Domnii din piaţa Austriei (Cernăuţi)
şi energică pentru validitarea drep tr’un „Congres demonstrativ" pen al „Patriei* din Cernăuţi a fost ârăşl con au confiscat glasul unui fruntaş naţional,
tului de autonomiă al bisericei, in tru drepturile neprescriptibile ale bi fiscat. care, vigil neadormit şi plin' de îngrijire, a
dependent de mişcarea pentru auto sericei. Articulul se ocupa tocmai cu tema vestit poporului din care faoe parte şi a
cărui încredere trebue să o justifice pe
nomiă a romano-catolicilor. Acbsta Ya se cjmă deja modul de pro- confiscărilor, despre care di° . & sunt o ricolul ameninţător şi obârşia acestui pe
c
ea
înse, cu părere de reu trebue se o cedere cuprinde o suspiţionare a insultă la adresa poporului român, care pe ricol.
spunem, nu s’a întâmplat până acum, priori. Se te adun! pentru o festi calea acâsta este despoiat de dreptul de a Decă domniile lor cred, că prin eiun-
deşi a trecut atâta timp dela adu vitate şi apoi se întorc! foia şi se aucji glasul autorisat al unui dintre frun gărire şi sfârticare pot pune surdină pe
narea din Cluşiu. te prefac! într’o adunare de protes taşii săi politici. acel glas, seu chiar îl vor împedeca la
Intr’aceea uneltirile contrarilor tare. Articulul arată, în consecenţă, cum sunet, atunci amar se înşelă. Că acel glas
bisericei şi ale naţionalităţii nbstre Eără îndoială, că în Blaşiu ni poporul român din Bucovina este astădî vorbesoe adevărul ni-o dovedesce cu atât
înainteză pas cu pas. Ba ei au de meni nu s’a putut gândi la aşa ceva, pe picior de luptă, „o luptă de nevoie şi mai mult nervositatea, ce a cuprins pe ad
versarii noştri la autjirea lui. Acest glas,
venit atât de impacienţi de a vedâ căc! un astfel de mod de procedere nu de voie". Invinovăţesce guvernământul pnnă-i-se surdine şi căluşuri cât de multe,
zădărnicite stăruinţele Românilor în ar fi umilitor pentru o causă aşa de ţării (Bucovinei), care olădesce un sistem repede va fi audit de tot poporul, şi în
favorea propriei lor autonomii bise mare, drâptă şi seribsă, cum este întreg de prigonire faţă de poporul român, treg poporul va simţi bine, că el cjice ade
vărul.
ricesc!, încât încep a da înşi-şî pe apărarea independenţei bisericei. O care cu credinţă în tăria şi bărbăţia lui,
Oonfisce-ne glasurile şi ani întregi de-
faţă aceste uneltiri într’un mod tot astfel de causă pretinde o luptă cu simte un dispreţ nemărginit faţă de tote
arândul noi nu ne vom lăsa terorisaţl; nu
mai cutezător. Atitudinea lor e ace vizirul deschis, o luptă energică şi aceste uneltiri. Poporul român din Bu
vom înceta a vesti nâmului nostru greu
eaşi, ce o observă faţă cu Românii de sine stătătore, fără a fi nici cât covina are drept la scut deosebit din partea ameninţat pericolele, cari îl ameninţă; nu
FOILETONUL „GAZ. TRANS". dâcă o scie, âr dâcă n’o eunosce, s’o înveţe cuvânt şi-şi bate joc de tine, ba la urmă abusa însemnâză a usa rdu de ceva bun. A
mai înainte şi apoi să sorie. te mai pote toca şi ’n cap! Apoi acesta-i face abus de vorbe însemnâză deci a în
„Fie-care scriitor" — aci nu mai cjioe scriitor ? ! E nebun, domnule, nebun pri trebuinţa o vorbă bună la loc nepotrivit.
44
„Ticuri literare .*) „bun" — „îşi are vorbele sale, anumite mejdios. La balamuc cu el! înţelegeţi, vă rog, George Coşbuc pe
vorbe, pe cari nu le găsescl la alţi scriitori", Der d-1 Coşbuc pe cel cu „dragostea" Vasile Alexandri „încă de prin gimnasiu"
Cetitorul mai cult se miră — nici aici nu ajută „buni". încă-1 desvinovăţesce. „Er scriitorul nu e l’a judecat vinovat pentru abus de cuvinte.
de acâsta, se supără, ba se Cum aşa?! Decă „vorba anumită" e vinovat, el întrebuinţâză vorba cu pricina Copilandrul Coşbuc pe poetul Alexandri!
resvrătesce, asverlind cartea în mod inconscient, precum incopscient o
corectă, drept are scriitorul, şi nu-i de în Bine! Er literatul oonsumat, poetul George
şi înjurând pe scriitor. fi ridicând umărul, când vorbesoe, ori o fi
ţeles cum vorba cea coreotă să n’o găsescl Coşbuc, astăcjî îşi întăresce sentinţa cea de
G. Coşbuc. şi la alţi scriitori. Dâcă însă vorba-i ne- olipind din gene, ori o fi ţinând mâna la odiniâră. Ore ou drept cuvânt? N’ar fi fost
Sub aoest titlu a scris George Coşbuc coreetă, păcate-şî face scriitorul cu limba cravată" etc. mai cu dreptate, ca literatul de asţăcll să
în Nr. 21 al „Familiei" vre-o sută de rân literară. Intr’adevăr, „cetitorul mai cult se casseze judecata copilandrului?
duri. Scrie bine G. Coşbuc, mai cu sâmă „E deobşte cunoscut, că un scriitor miră de acâsta, se supără!" Să chibzuim.
poesii. Să-l tot cetesc!, cu drag cetescl. E prinde dragoste de-o vorbă ore-care şi face Dâr, d-le Coşbuc, soriitorul oând scrie, Apoi, d-le Coşbuc, dâcă dai de spec
poet, e literat de frunte d-1 Coşbuc. us şi abus de ea, trântind-o (Românul dice scrie inconscient?! Aşa se vede. Der e tru, cum să-l numescl? Dâr — „găină", in
Cu tâte acestea, de astă-dată „ceti trântindw-o) pretutindeni, ori s’o potrivi, soriitor, e literat acela, care oeea, ce scrie, conscient ! Sâu doră, înţelegi d-ta, să-l fi
torul mai cult se miră..." ori nu s’o potrivi. Cetitorul mai cult" — sorie inconscient?! mai schimbat în vorbe, să-l fi variat cu
cjice d-1 Coşbuc — „se miră de acâsta, se stafie, nălucă, veăeniă, arătare? Dâr, dâcă
Scrie d-1 Coşbuc şi noi vom reflecta, Apoi, d-le Coşbuc, munca literară o
precum urmâză: supără, ba se resvrătesce, asvârlind cartea asemeni d-ta cu „ridicând umărul", „cli acestea nu se potrivesc? Apoi odată ce
şi înjurând pe scriitor". cuvântul spectru e corect, — ceea-ce n’ai
„Fie-care scriitor bun îşi are întorsă pind din gene", „mâna la cravată" etc. şi-i
turile sale de frasă, apucături speciale de Dâr, întrebăm, scriitor e unul ca acela? desvinovăţescl pe păcătoşi cu inconscienţa, contestat — întreb, de ce să nu-1 între
a vorbi..." Unul ca acela nu-i „scriitor", ci sâu nebun, care chiar şi la aceste apucături trupesc! buinţezi de câte-orî se potrivesce, şi-acolo,
Bine. Primim. Insă numai sub condi sâu ignorant, şi trebue legat de banca şco- numai la imbecili se pâte escusa! Intr’a- unde tocmai acest cuvânt, şi pote numai
acest cuvânt se potrivesce, şi mai cu sâmă
ţia, că „fra3a" şi „apucătura" după limbă lei, să mai înveţe, să nu primejduâscă prin devătf! în poesii? Abus să fiă una ca acâsta?!
sunt corecte. Altcum mai lasă-se scriitorul „dragostile" sale limba românâsoăj- >Mărturisesoe d-1 Coşbuc: „Eu încă de t
„bun" de „intorsăturile şi apucăturii* sale „Er de altă parte" — urmâză d-1 Coş prin, gimoâsiu băgasem de şâmă, că Ale „Er dulce... tote sunt dulci, pănă şi
speciale" şi ţină-se de limba cea corectă, buc. — un scriitor pote prinde ură pe xandri face abus de vorba spectru în poe- ţâra Moldovei e dulce, în „ţâră dulce şi
anumite vorbe, se feresce de ele,- nu ie în siile epice, de vorba dulce în poesiile lirice". frumosă""...
*) Dăm loc tractatului de mai sus, ce l’am trebuinţâză nicl-odată şi-şi bate joc de ele Bin4' înţeles, nu: „întrebuinţâză des", ci Apoi, d-le Coşbuc, nu-i aşa? Moldova
primit înainte cu cât.e-va dile, deşi în unele pri şi de cel ce le întrebuinţ&ză", ţ- • facejibus. . nu-i ţâră duloe şi frumosă? România, Ar
vinţe nu împărtăşim părerile autorului. - Să chibzuim. întrebuinţezi cuvântfil' -Mai înainte de tâte să ne dăm sâma, dealul, tot locul pe unde Românul e acasă,
— R e d . „anumit"./Dumnealui, cutare, uresce acest ce vâ să <ji<A a face ahus, a abusa? A pe pământul său, ore nu-i e, nu trebue să-i