Page 23 - 1899-07

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 146.—1899.

vom înceta de a 1 respica sincer durerile pescrisele întrebări privitore la credinţa lui, Pentru întrebuinţarea vaselor, cari servesc serici proprii, şi disgustul, de care e cu­
şi cererile legitime; curajul nostru nu va — la ce candidatul de chirotonire a răs­ la remorcare, taxa este de cinoî pfenigi de prinsă faţă de paroohia grecâscâ, la care
fi înfrânt, de-a lupta pentru el şi basele puns cetind simbolul credinţei. Er la cere­
esisteDţei sale, în contra căror este în­ fie-care miie de kilo. Partea regularisată a pentru nefericirea ei e de-ooamdată înro­
rea unei esplicaţii şi mai speciale, a cetit Dunărei este împărţită după tarife în două lată, a devenit insuportabil. Comitetul de
dreptat sistemul de guvernare a Bucovinei
J I o serie de declaraţii privitor la canone, la părţi: dela Moldova de jos la Orşova, sâu acţiune ales de ea, al cărui suflet e oolo-
Orî-ce confiscare nouă o vom privi
de un act nou de duşmâniă şi de o insultă sinodele ecumenice şi la susţinerea disci­ Veroiorova, şi dela Orşova sâu Verciorova nelul în retragere d-1 Lupu, s’a pus deja
nouă faţă de naţiunsa ndstră. plinei şi intereselor biserioei etc. — fă­ la TurnuSeverin. Corăbiile de răsboiti, va­ pe lucru pentru a aovira coloniei o capelă
Grămădâscă-se confiscările! Dâră fa­ când jurământ solemn, că tote cele spuse sele, cari servesc la remorcare etc. mergând provisor. pilele trecute acest comitet a
cem responsabili pe domnii din piaţa Aus­ „nu le înţelege în inima sa altfel, decum în direcţia curentului, nu plătesc taxă. Ta­ înaintat o petiţiă cătră venerabilul consis­
triei pentru tote urmările, ce ar putâ re- le-a esprimat aci pe faţâ ...
w
sulta din nemulţămirea generală, oe se pro- riful va fi pus în vigore cu începere dela toriu metropolitan din Cernăuţi, în care
duoe prin astfel de fapte neînţelepte şi ne- A urmat apoi liturgia, în decursul că­ 1 Septemvre 1899. espune situaţia precară, în care se află cre­
precugetate. reia, la looul său, oandidatul de chiroto­ dincioşii de naţionalitate română şi cere
nire, îngenunohiând şi cu fruntea pe sfân­ SOIRILE DILEL îndrumarea tuturor remediilor necesare.
Chirotonire de episcop. tul prestol, a primit, prin punerea mânilor i Drept remediu, ce imediat ar trebui apli­
celor doi arehierei pe capul său, darul cat, comitetul cere trimiterea unui preot
— b (17) Iulie
Sibiiu, 4 (16) Iulie 1899. Domnului, chirotonirea întru Episcop. pentru împărtăşirea învăţământului religios.
Consistoriu metropolitan în Sibiiu.
ErI, Sâmbătă în 3 (1B) Iulie, şi acjî, A fost apoi îmbrăcat şi densul în or­ Vinerea trecută s’a întrunit în Sibiiu Cqn- Copiii Românilor lipsiţi de catechet sunt
Duminecă, au avut loc aici serviciile şi nat bisericesc archiereso, punendu-i-se mi­ espuşi celei mai triste ignoranţe religiose.
sistoriul metropolitan gr. or. La şedinţele
ritualele prescrise pentru chirotonirea întru tra pe cap şi insigniile pe piept. Pro forma îngrijesce preotul grec de elibe­
sale au luat parte între alţii şi episcopul
episcop a archimandritului losif Goldiş, La urma liturgiei, cei doi arehierei, Nicolae Popea, archimandritii Filaret Musta rarea testimoniilor de religiune. Dâr cum ?
alesul episcop al Aradului. depunând ornatele, au eşit şi s’au aşedat şi Augustin Hamsea, protopresbiterul Mihail E în adevăr o simplă formalitate şi speou-
Sâmbătă la 4 6re d. a. s’a oficiat ve­ iar pe soaune în mijlocul biserioei, âr doi laţiune de venituri. Familia respectivă pri-
Popovici din Orşova şi assesorii mireni
cernia cea mică, fiind de faţă Metropolitul preoţi slujitori au condus înaintea lor pe Dr. Alesandru Mocsonyi, Iulian Ianculescu, mesce în schimbul unei taxe grase dela cu­
Meţianu, Episcopul Nicolae Popea, archi- noul episcop, de astă-dată în mantia ar- Dr. losif Gali, Nicolau Zigre şi Ioan cernicul părinte de pe Fleischmarkt testifi-
mandriţii Goldiş, Musta şi Hamsea şi cei chierâscă. Lengeru. carea asupra unui învăţământ religios, de care
sosiţi dela Arad în suita părintelui Goldiş, Metropolitul i-a ţinut o mică alocuţiă în realitate nu s’a împărtăşit. Stări triste,
precum şi puţintel public din loc. Momen­ şi i-a întins cârja archierâscâ (cârja rămasă Pentru masa studenţilor români ce trebue numai decât sanate.
tul mai deosebit al aoestei vecernii este dela Şaguna, cu numele lui sculptat în ea), din Braşov a contribuit d-1 Tarcuiniu Societatea „Patria din Munchen
w
sfîrşitul ei, când cei doi arehierei s’au aşe- terminând ou-o rugăciune pentru binele Bussu, comptabil în Ploesci, fl. 5, — întru a studenţilor români, care s’a înfiinţat abia
4at dimpreună cu candidatul de sfinţire noului arohiereu. amintirea frăţiorului »ău Milică Russu, mort de 3 luni, a ţinut 4R®1® acestea o şedinţă
pe trei scaune la o măsuţă în mijlocul bi- Aci noul episcop şi-a oetit apoi vor­ în Braşov în 29 Iunie a. c., — âr d 1 Ioan anuală festivă. Număros publio asista. în­
sericei, având fiă-care un păbar ou vin birea sa, în care, după ce aminti misiunea Plebea proprietar în Călăraşi .(România) a ceputul s’a făcut prin intonarea imnului
înainte; apoi când diaconii ceteau ectenii cerâscâ a marelui metropolit Andreifi, face făcut un dar de fl. 2. — Direcţiunea şco­ regal român cu acompaniare de pian, as­
u
„pentru sănătatea şi mântuirea celor 4 pa- un şir de promisiuni, că se va nisui a lară îşi esprimă mulţămita sa pentru no­ cultat de toţi stând în pictore. După ese-
triarchî, a I. P. S. Sale Metropolitului pre- merge pe urmele acestuia, că va conlucra bilele daruri. cutarea imnului, studentul în sciinţeln de
sent, a P. S. Sale Episcopului present, a frăţesce cu ceilalţi arehierei, că nu va face
Emigrările Secuilor în România. stat Traian Mihaiu ţinu o cuvântare de
clerului întreg, a candidatului de sfinţire, deosebiri de persone, ci va îmbrăţişa şi pe Camera de comerciîî şi industriă din Târ- deschidere, desfăşurând în limba germană
etc. — după fiă-care ectenie archiereii, cei ce au luptat contra lui etc. Vorbirea a gul-Mureşului a publicat, raportul său pe istoria poporului român dela descălecarea
ciocnind, beau, împreună cu candidatul, fost frumos întocmită, dâr ţinută aşa numai
anul trecut. Din acest raport interesante lui în Dacia pănă în 46®!® nostre. Progra­
întru sănătatea şi mântuirea aceluia pentru în generalităţi şi predată cu puţină vervă, sunt datele referitore la emigrarea Săcuilor mul seratei a fost esecutat ou talent şi pri­
care fusese ectenia. Un fel de gustare de par’că însu-şi nu se mai pote însufleţi. Nu­
în România. Anul trecut au mers în Ro­ cepere de debutanţi, cărora li-s’a răsplătit
înfrăţire. mai puţine „să trăâscă“ au răsunat după ea
mânia 67,982 Săcui dintre cari s’au reîn­ prin sgomotâse aplause şi aclamări. Pănă
Sâra a fost vecernia mare împreunată căci prea viue sunt în inimi temerile, ce tors numai 60,575. Va să 4ică 7404 Săcui a-se începe dansul, s’au ridicat mai multe
cu utrenia (privegherea Rusaliilor). s’au încuibat în ele din dilele dela Ceica. au rămas acolo. Despre aceşti Săcui „ră­ toaste; între alţii a toastat medicul din
AdI, Duminecă, a fost serviciul divin Nu mă mir, că în genere a fost primită tăciţi* raportul spune, că nu mai e spe­ Lipsea Dr. Korn, desfăşurând importanţa
1
festiv : liturgia împreunată cu ceremonialul cu răcâlă. ranţă de a-se reîntorce în patria lor. Foile României şi a Românilor peste tot la por­
de sfinţire. Public a fost cam puţin. Cor biseri­ ungurescl luând act despre acâstă desco­ ţile Orientului; a accentuat progresul uriaş
îmbrăcaţi în ornate bisericesc! preoţii cesc n’a fost, ci simplu stranele. Nu s’a perire, acusă de indolenţă cercurile dirigui- realisat de Români în timp relativ scurt, a
slujitori: părintele Goldiş, doi archiman- dat nici un banchet. A fost numai masă târe maghiare şi cer să 89 pornâscă o ener­ arătat asupra raporturilor amicale dintre Ro­
driţi: Musta şi Hamsea, trei protopresbi- la metropolitul, participând ospeţii dina­ gică acţiune, ca să scape pe aceşti „stâlpi mânia şi Germania şi fini ridicând paharul
teri: Ioan Papiu, Dr. R. Roşea şi Ign. fară şi mai mulţi onoraţiori din loc. ai ideii de stat maghiar de perire. dorind poporului român să crâscă, să în-
11
Papp, şi doi diaconi: I. Popovici şi D. Rip. florâsca şi să se întărâscă. Studentul sârb
Sinodul protopop esc gr. cat. al
Câmpean, au mers în reşedinţă şi au con­ Ilicî a toastat despre necesitatea strînsei
Sibiiullli a luat la desbatere în şedinţa sa
dus pe cei doi arehierei: Metrop. Meţianu Tariful pentru porţile de fier. legături între Români şi Sârbi. După acâsta
şi episo. Popea, în biserică. Guvernul unguresc a publicat tariful pentru estra-Ordinară de Sâmbătă, 14 Iulie n., ces- a urmat dansul, care a ţinut pănă în zorii
tiunea ajutorului de stat şi cu 21 contra 7
Intrând în biserică şi fâcându-şi ru­ Porţile de fier. Ori-ce corabiă încărcată 4ilei.
voturi a primit „mila statului deja îm­
11
găciunile la icone, apoi îmbrăcându-se şi sâu golă, plătesoe după-cum e încărcarea
părţită pe 1898. Atitudinea în viitor a Memoriile Regelui Carol. In curând
ei în ornate bisericesc!, cei doi arehierei şi conţinutul două-cjecî de pfenigi de fiă-
preoţimei din protopopiat faţă cu acest va apărâ în marea revistă germană „Deut-
s’au aşeejat pe două scaune în mijlocul bi- eare tonă do o mie de kilograme. Mărfu­
ajutor, atârnă — ne scrie coresponden­ scherevue continuarea memoriilor M. S.
11
sericei, în faţa altarului. Doi preoţi sluji­ rile sâu animalele vieţuitâre îmbarcate pe
tul nostru — „dela direcţia ce o va da Regelui Carol, cari memorii vor forma vo­
tori li-au condus atunci înainte, din altar, aceste corăbii, plătesc 18 pfenigi de fiă-
sinodul archidiecesan pus în prospect de lumul al IV-lea. Aceste memorii vor cu­
pe candidatul de chirotonire, cu cuvintele: care sută de kilograme. încărcăturile com­ Oonsistoriul din Blaşiil prin circulara din prinde anii 1878—79.
— Aduce-se înaintea preasfinţiilor plete de oărbuni, de petrii, de ciment, de
20 Iunie .
11
Vâstre cuviosul archimandrit losif, alesul lemn, de petroleu etc. sunt favorisate şi Carol Pulszky, după cum se tele-
episcop al eparchiei de Dumnedeu lumi­ plăteso şâse pfenigi de fiă-care sută de Biserica română din Viena. „Pa­ grafâză din Brisbone (capitala coloniei en-
11
nată a Aradului, spre chirotonire etc. kilo. Corăbiile cu călători plătesc după tria din Cernăuţi scrie: Colonia română glese Queensland din Australia) a murit
Metropolitul i-a adresat aci oelui adus conţinere 50 la sută din sus numitele taxe. din Viena resimte adânc trebuinţa unei bi- acolo 4il®l trecute. Carol Pulszky s’a fă-
e
11
a
fiâ dulce Românului — dâcă-i Român! — liţi şi împinşi de „ dragoste “ şi „ură îşi „Soldaţii se asvârla , „Turcii asvîrl obu- „Juni e tot una cu tineri, gândesc
tot ţâră dulce şi frumosă?! Şi dâoă-i cjice „pierd sărita“ şi dau espresie unor gân­ zurl“**) etc. şi numai odată se aruncă, între­ eu“, esplică' d-1 Coşbuc, „şi dâcă e aşa, oa
astfel, abus să fiă ? ! duri si vederi de-i vai de causă şi vai de buinţând şi acest cuvânt adevărat ro­ să scăpăm de ploenasm, am putâ alunga
Au „Dâmboviţa apă dulce, cine-o bea cetitor! mânesc, corect şi bine sunător. Românul vorba juni,, şi s’o înlocuim cu: bătrâni,
M
nu se mai duce încă-i abus? Pe semne Mai cji°e d-1 Coşbuc, că şi d-sa „îşi asvârle şi aruncă obiecte ; dâr pe sine Ro­ bărbaţi şi tineri. Dâcă nu e tot una, şi
nu-i abus, ci-i adevăr, căci, d-le Coşbuc, are ticurile sale şi le-ar spune, dâr nu le mânul nu se asvârle, ci se aruncă. d^că prin juni şi tineri poetul a înţeles pe
la Dâmboviţa ai „pornit, şi n’ai mai ve­ scie“. Scie numai unul, pe care l’a avut, Sunt multe vorbe însă, pa cari d-1 flăcăi şi pe copii — deşi nu e frumos să
e
11
nit . Dâr „dulce est pro patria mori“ încă-i de care însă s’a scăpat, sunt doispre4ece Coşbuc, precum 4i° > ti DU 1® pote suferi şi te joci cu copiii de-a săritul în stână —
abus? ani. O vorbă-i era dragă, vorba greu, şi a cari-1 fac să-i fiă ciudă pe cei-ce le între- eu totuşi aşi înlocui pe juni cu o conjunc-
buinţâză . Omul nostru! Din „multe câte ţiune. E chestie simplă , — sfîrşesce d-1
11
a
D-le Coşbuc, tote neamurile-şi nu­ dus’o la mănăstire, s’a lăpădat de ea! sunt" d-1 Coşbuc, he spune „numai una“ Coşbuc — „nu pot suferi vorba acâsta,
mesc dulce ţâra lor: silsse Heimath, Mes Nouă ne pare rău, că d-1 Coşbuc şi bună, e vorba — june! şi nu sciu de ce ?.
u
szâp hazâm, sweet kome! Şi ce i-ar plăcâ p’acest cuvânt l’a scos din bogăţia limbei „"ă mă baţi şi să mă legi, eu nu-ţl N’are „dragoste , ci „ură“ pentru ea
11
Latinului — Erances, Italian sâu Spaniol — sale, astfel uşurându-se din „greu“, şi sun­
scriu vorba asta“, esclamă d-1 Coşbuc, „şi şi pace! Şi are dreptate d-1 Coşbuc. La
şi să nu-i 4’-că dulce tot odată? Abus să fiă tem de părere, că spectru, dulce şi greu, tot-dâuna mă scutur ca de un fior, oând dragoste nu-i silă, nu încape minte, nici
tote acestea? fiind ele cuvinte bune românesc!, nici un aud versul lui Mureşianu din „De3tâptă-te chiar milă. Die liebe kauft man nicht, um
Şi abus să fiă, dâcă Românul, mai abus n’ar face d-sa întrebuinţându-le cât Române“ : schweres Goldgevicht. Chestie simplă!
les poetul, cji > scrie dulce atunol şi acolo, de des, dâr întrebuinţându-le în sensul lor
c9
a „Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri din munţi şi Intr’adevăr „cetitorul mai cult se miră
ând şi unde acâsta simţul, inima-i dictâză ? ! corect la locul potrivit. 11
0 din câmpii . de acâsta — ! u
„Să mă baţi şi să mă legl“ şi nu-s Dâcă d-1 Coşbuc nu-şi scie „ticurile **) Abusuri, d-le Coşbuc, dela abus; der Juni cu tineri nu i tot una, d-le Coş­
în stare a pricepe, ce are şi oe pote avâ să-i spun eu unul — dâr fără supărare—; obuze, dela obus, âr nu obuzuri. — Der am mai ce­ buc, bine ai chibzuit. Aci nu-i pleonasm,
d-1 Coşbuc în contra acestui cel mai dulce e vorba asvârli. Cuvânt primit, adevărat, tit noi d’astea şi mai bâcăne, d e.: inelurî, stîlpurî, ci tot cuvântul aci e drept şi adevăr isto­
cuvânt al nostru, al ginţilor latine şi al dâr un cuvânt din cele mai urîte, a-1 cărui certuri, lipsuri, intervaluri, sfinxuri, păsuri, capuri, ric, un mărgăritar! Poetul — e poetul
tuturor neamurilor, ce au un simţ şi-un nici trup, nici rădăcină, nici sunet nu-i ro­ ba chiar — şenururî! Nu ’nţelegeţi, ai ? Vi-o spun Andreiu Mureşianu — a înţeles, da, pe
gust p’acest pământ —, dâr mai cu sâmă mânesc. eu: şenururî e cuvântul frances chaîne, lanţ, luat flăcăi şi pe copii, pentru-oă bătrâni, băr­
în. poesiă si mai ou sâmă în poesiile lirice! Vasile Alexandri, după d-1 Coşbuc, în plural. „Novelistul nostru aci nu s’a mulţumit baţi, flăcăi şi şi copii, d-le Coşbuc, — o
11
Căzi, dâcă vorba dulce să n’o întrebuin­ cu un uri, l’a îmbrobodit cu două uri! Bietul po­ sci d-ta bine, — împreună şi deopotrivă
face abus, când în deosebite scrieri ale
ţăm la liră, atunci de ce cuvânt să ne mai sale întrebuinţâzâ vorbele spectru şi dulce. por român în grai prin sate şi prin munţi de vâ- s’au luptat şi au sângerat. Poetul, cu spi­
folosim în dragoste ? ! curi şi-a păstrat curată limba sa frumosă, âr „lite­ ritul său profetic, a voit, ca toţi, cari au
D-1 G. Coşbuc în „Luptele dela Plevniţa
Intr’adevăr, toţi âmenii sunt primej- şi Griviţa *) numai slăbesce din asvârlite: raţii" noştri în scrieri şi prin salone o schilăvesc, parte la sânge şi la mbrte, familia întrâgă
u
11
dioşî, dâr mai „grozavi sunt „literaţii , şi fac batjocură cu ea. Apoi nu-i asta crimă? Nu-i dela moş pănă la copil, să aibă deopotrivă
14
când munciţi de ambiţiune şi orgoliu, si­ *) Jxlsboiul pentru neatârnare de G-. Coşbuc. păcat ?! parte şi la eternisarea bărbăţiei lor. Aci
I