Page 24 - 1899-07

Nr. 146.—1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Padina 3
o

cut faimos prin modul uşuratio, cu care a lomon (M. Ludoş), Victoria Feşteu (Deag), Şcâlele române din Blaşit. tului. 9. Raportul comisiunilor esmise. 10
1
„chivernisit * banii statului. Se soie despre Masca (Beiti), Augusta Recea (St.-Ana), Statorirea locului pentru ţinerea adunării
Programa gimnasiului superior gr. cat.
■el, că a păpat nu mai puţin ca 264,876 fî., Irina Handrea (Mănărade), Bozac (Vel- generale a despărţământului pe anul viitor.
din Blaşiu pe anul şcolastic 1898/9 conţine,
bani ee-i primise pentru a arangia un mu- cheriu), Ciaolan (Ogra), Măriţi Moldovan 11. Alegerea a doi delegaţi la adunarea
oa introducere, continuarea tractatului des­
seu de belearte. El era să ajungă în tem­ (Boziaş), Virginia Pop (Hădărău) etc. etc.... generală din Deva.
1
niţă, decă medicii n’ar fi „constatat *, că e Petrecerea a deours în cea mai fru- pre ponstituţiunea Romanilor pe timpul re-
publioei, de prof. C. B. Groze, după oare Deva, 9 Iulie 1890.
atins de „paralisis progresiva *, b61ă, care m6să animaţiă, durând pănă în cjorl, când
1
urmâză apoi cronica şcolară, din care vom
i a deschis porţile mântuirii. Scăpat de be­ după un dejun luat la ospitala masă a pă­ Pentru comitetul cercual.
remarca următorele date statistice:
lea, Pulszky a rătăcit prin Londra, de unde rintelui Orbean, ne-am depărtat, ducând Francisc Hossu Longin, Dionisie Ardelean,
înscrişi au fost la începutul anului
se duse în Australia. Aici şl-a aflat mor- cu noi suvenirile cele mai plăoute. director. notar.
şcolastic 1898/9 451 şcolari, âr esaminaţl
tea. Se crede, că s’a sinucis. Cinei. *
la finea anului 436, dintre cari 352 gr. oat.,
Flamarion si spiritismul. Mai când 83 gr. or., 3 rom. cat. şi 5 israeliţl, âr după D-nii membri din despărţământul
era se lăţise faima destul de sensaţională, IDin Bănat. naţionalitate 436 Români, 6 Maghiari şi 2 Oraviţa al „Asociaţiunei pentru literatura
precum am amintit şi noi într’unul din ul­ — Iulie 1899. Germani. După locul nascerei 39 au fost rom. şi cultura poporului rom**., precum şi
timii noştri numeri, că vestitul astronom toţi binevoitorii şi sprijinitorii oulturei po­
In diua S-lor apostoli Petru şi Pavel din Blaşifi, 133 din comitatul Albei-inferiâre,
franoes, Flammarion, a renunţat pentru tot- s’a sfinţit capela parochiei române gr. or. 267 din alte comitate ale Ungariei, 3 din porului român, sunt invitaţi la adunarea cer-
dâuna la principiile sale spiritistice, cu cari România, âr 1 din Istria. cuală, ce se va ţinâ Duminecă în 6 August
din nou înfiinţată în comuna Dobriţa, co­
s’a îndeletnicit deja din tinereţele sale. Jur­ Au obţinut calculul general eminent n. c. în şcâla română din Oacova, cu ur­
mitatul Torontal. Acâstă comună ou peste
nalul frances, care lansase soirea de mai din tote studiile 24, bine 69, suficient 249, mătorul program:
600 numere e loouită în / părţi de Ro­
2
3
sus, a comunicat şi o epistolă a lui Flam­ 1 nesuficient 63, 2 nesufioienţl 9, mai mulţi I. Înainte de amiacţî: 1. Participare la
mâni şi numai în V parte de Sârbi, dâr
3
marion, care de fapt însemnâză o bruscă nesuficienţî 29. Au avut moralitatea bună serviciu divin, ce se va celebrata 10 / âre
l
pănă acjl Românii de-aoolo n’au avut nici 2
renegare a tuturor principiilor profesate 368, legală 45, ' puţin legală 10, rea 13, a. m. în biserica gr. or. rom. din Oacova. 2.
şcolă, nici biserică românâscă.
mai înainte de marele scriitor. Acum se admon. prin direcţ. gimn. 1. Deschiderea adunărei cerouale prin direc­
Era înălţător de inimi, când vedeai
anunţă din Paris, că totă faima a fost o Mai amintim la acest loc, că resul- torul despărţământului. 3. Raportul cassa-
pe bătrânii din Dobriţa lăcrimând la aucjul
simplă scornitură, pe care Flammarion, tatul esamenelor scripturistice la gimnasiul rului şi secretarului. 4. Raportul comitetu­
cuvântului românesc şi te năpădeau lacri­
care tocmai acum are în pregătire un nou din Blaşiă a fost anul acesta: 5 eminent, 11 lui cercual. 5. Revisuirea raţiociniului co­
mile, când după săvârşirea s-tei liturgii, îi
studiu asupra spiritismului, a desminţit’o în aucjiai povestind despre luptele, ce au pur­ bine, 14 suficent, 4 nesufioient. Pe basa mitetului cercual. 6. Stabilirea budgetului
mod categoric înaintea unui colaborator al esamenelor scripturistice au fost relegaţi anual pentru trebuinţele despărţământului.
tat în deours de 30 de ani pentru înfiinţarea
u
lui „Figaro , care îl interwievase în ces- pe un au 2 inşi. Esamenul verbal s’a ţinut 7. Acvirarea de membri noi şi înoassarea
paroohiei române.
tiunea acesta. Ansă la născocirea acestei Copiii dela şcolă din Dobriţa priveau în 5—7 Iunie, cu următorul resultat: a) taxelor. 8. Esmiterea a 2 delegaţi la adu­
faime, se pare, că a dat un articol nu de maturi eminenţi 4 inşi, şi anume: I. Bălan, narea gen. a Asociaţiunei. 9. Eventuale
la şcolarii din Seleuş, — o oomunâ înveci­
mult publicat al lui Flammarion despre O. Negrea, V. Pop şi I. Vaneea. b) maturi propuneri, în cadrul statutelor.
nată curat românâscă, — oarl au venit să
acel mediu, care a făcut să grăescă prin cu bine 7, şi anume: I. Băgăian, A. Bă­
cânte în decursul S-tei liturgii, ca la unii, II. După amiacţî: 10 DisertaţiunI, cari
rostul său spiritul lui Victor Hugo în ver­ nuţii!, V. Oi ura, L. Domide, T. German, I. se vor insinua directorului cu 24 de ore
cari au o calificaţiune mai înaltă, căci ei
suri demne de marele poet. Flammarion, Hossu, L. Nussbaum. c) maturi cu suficent înainte de adunare. 11. Verificarea proto­
sărmanii nu sciau cânta pe „Domne îndu-
ca esplicare, pusese alternativa: seu oă în 15 şi anume: E. Bitea, A. Bogdan, I. Mol­
ră-te spre noi**. S’au împrietinit îndată colului şi închiderea adunării cerouale.
adevăr Victor Hugo a lucrat prin mijlo- dovan, I. Fekete Negruţifi, V. Ordace, E.
însă cu Românii, şi abia s’au despărţit de Oraviţa, 10 Iulie 1899.
oirea mediului, său că mediul a stat sim­ Păcurarii!, I. Popa, E. Precup, G. Simonfi
aceştia.
plu prin reflecs sub influinţa versurilor lui I. Trâilă, Ioan Perian,
Notez, că Dobricenii şi-au pierdut Simu, E. Tătar, I. Tătar, N. Ticaci, E.
Victor Hugo. Flammarion s’a pronunţat direcetorul despărţ. secret, despărţăm.
deja portul lor românesc, schimbându-1 cu Truţa, T. Turou, N. Vlaicii. Relegaţi pe
pentru alternativa din urmă, şi de aici să trei IudÎ au fost 6 inşi.
cel sârbesc, astfel, că numai limba li-a mai
vede, că au făcut unii oonclusiunea falsă,
rămas, care însă ârăşl o perdeau, de nu IM ¥ 12 U S 15.
■că Flammarion şl-a abandonat teoriile spi­
venia mântuirea în ceasul din urmă. C o n v o c ă r i .
ritiste. Legenda lui Iunie. Romanii în­
Dintre cei presenţî aminteso pe pă­
rintele Nicolae PopoviciQ din Alibunar, Membrii despărţământului VHI. (Deva) chinaseră luna Iunie căiţei Junona, nevasta
Petrecerea din M.-Ludos. Ni-se ca delegat substituit al Ven. Consistoriu, al „Asooiaţiunei pentru lit. rom. şi oultura lui Joe şi mama lui Vulcan, a Hâbei şi a lui
) Martie. Grecii adorau pe JunOna sub nu­
scrie din marginea Câmpiei: Marţi în săr­ părintele Ştefan Popa din Seleuş şi părin­ pop. rom.**, precum şi toţi aceia, cari doresc
14
bătorea S-lor apostoli Petru şi Paul, cu tele Mihaifi Juica, adm. protopresbiteral, să se facă membri ai „Asociaţiunei , prin mele de Hâra; ea personifica căsătoria.
ocasiunea adunărei despărţământului Mureş- care a făst încredinţat cu administrarea acâsta se învită la adunarea generală a des­ Cultul ei era celebrat cu cea mai mare
Ludoş al Asociaţiunei, s’a dat şi o petre­ nouei paroehii. Inteligenţa română din jar părţământului ce se va ţinâ în comnna strălucire în Sparta în, Myoene, în Argos.
cere împreunată cu o productiune a co­ a priceput bine însemnătatea actului şi Ilia-mureşana Duminecă la 30 Iulie st. n. Un templu al Junonei, numit heraeum, si­
riştilor plugari din comuna Iclăntjel. Timpul s’a înfăţişat în număr frumos. la 10 ore înainte de amia^I în biserica ro­ tuat în valea muntelui Eubeu, între Argos
ploios ne făcea a crede, că petrecerea nu Responsoriile le-au cântat corurile din mână gr. or. şi Myoene, trecea drept una din capdo-
va suceede, dâr a succes în tote privinţele Alibunar şi Satul nou, şi băeţii din Seleuş. Ordinea de dţi: 1. Deschiderea şedin­ perile artei grecesc!. La fiă-care cinci ani
şi a fost fârte bine cercetată. Am văcjut In Bănat avem o mulţime de comune ţei prin directorul despărţământului. 2. Ce­ se celebrau în onorea ei jocuri numite Here,
între alţii pe d-1 protopop Solomon (M.- curat românesc!, unde încă nu sunt paro- tirea listei membrilor despărţământului şi în cari biruitorul primea o pavăcjă şi o cu­ ua
Ludoş) pe marii proprietari A. Moldovan chii române, deci ne luăm voiă a atrage alegerea unei eomisiunl pentru verificarea nună de myrt. In cjiua de 24 Iunie, (ji
solstiţiului de vară, se serba Fortuna, fiica
A'hirileu), Cormoş (Grebeniş), Elecheş (Vel- atenţiunea cercurilor competente, ca să protocolului. 3. Raportul notarului despre
lui Joe, care avea în Roma mai multe tem­
oheriu), apoi pe preoţii: Suciu (Căpuş) facă ce e de făcut încă la timp, căci peste activitatea comitetului cercual dela ul­
Boeriu (Lenohiţa), Precup (Seuşa), Gr. Simu câţl-va ani pote să fiă prea târc].iu. tima adunare generală. 4. Raportul cassa- ple de cât tote celelelte divinităţi la un
(M.-Gheja), Vlassa (Budiu), Hărşan (Chimi- Nu pote să zacă nici în interesul sta­ rului despre starea cassei. 5). Alegerea loc. La fiă-oare cinci ani, în Grecia, erau
telnio,) Vătăşan (Petea), Melintea Pop tului, ca copiii români să înveţe carte sâr- unei eomisiunl pentru controlarea rapor­ jocurile Olympice, consacrate lui Joe Olym-
(Croiul secueso), Vodă (Vaidein), etc. bâscă, şi Românii să se roge la Dumne- tului presentat de notar şi a socotelilor picul, suveranul (jefior, pe oare Greoii îl ado­
Er dintre drăgălaşele D-şore am vă- 4eul lor în limbă străină, ba nici legea nu I date de easar. 7. Cetirea disertaţiunilor rau sub numele de Zeus şi Romanii sub numele
<jut: pe surorile Orbean (Inolăncjăl), surorile permite asta. insinuate cu 24 ore mai înainte la direc­ de Juppiter (Zeus pater). Jocurile Olympice
Morarii! (Juriul de Câmpiă), surorile Pop X. torul despărţământului. 8. Desbaterî asupra ţineau cinci dile. Luptătorilor li-se ofereau
(Ceanul mare), surorile Ignat (Cicud), So- propunerilor insinuate conform regulamen- cinci jocuri: saltul, alergarea, discul, arun­
carea cu suliţa şi lupta drâptă ; acolo veneau
şi poeţii, soriitorii, artiştii să-şi facă cunos­
cute operele lor. Regii cei mai puternioî
nu-i pleonasm, d-le Coşbuo, ci este recu- Impărătesa Maria Teresia, uimită de de siecle, pe aceşti juni totuşi i-ar scote
noscinţă, e pietate faţă de cei ce se jert­ atâta bravură a unor copii şi adânc reeu- din himnul poporului român, i-ar şterge de veneau acolo să-şi dispute premiile. Trium­
fesc pentru ai săi şi pentru pământul şi noscătore, a fundat din acel incident cel pe monumentul, în care sunt săpaţi, şi i-ar fătorii primiau ounune; numele lor erau
căminul lor. mai strălucit ordin militar al Austriei, Or­ înlocui ou o conjuncţiune : destul e şi în înscrise în registrele publice. Oraşele din
Cu tote acestea d-1 Coşbuc ar ÎDlooui dinul Maria Teresia, şi împărtăşind din el locul lor, sună mai bine la urechie, căci care erau originari, le ridioau statue de
•totuşi pe juni cu o conjuncţiune. pe oficerii din regiment, mai dărui acestui „cestie simplă, nu pot suferi vorba aoâsta, marmură, ori de bronz.
regiment încă şi 4 stindarde, pe cari cu deşi nu sciu de ce ! u
In lupta dela Kolin, — 18 Iunie 1757
— întru a cărei aducere aminte mai filele propria sa mână cususe în fir de aur de- Dâr mai întâii! detâte, ce păcate să-şi Din istoria pompierilor. Prima
trecute s’a ridioat din partea Austriei un vise potrivite, şi-i mai conferi regimentului fi făcut cuvântul june cu d-1 Coşbuo, de oorporaţiune a pompierilor a fost instituită
falnic monument pe câmpul glorios, un re­ Wallon şi un privilegiu, anume privilegiul, d-sa nu-1 pote suferi ?! în Roma de împăratul August în anul 34
giment de 'dragon! austriacl, Walloni, a ca spre eternisarea gloriosei purtări a co­ Vorbă latină, juvenis, vorbă românâscă a. Chr. In Paris trupe regulate de pompieri
decis prin bravura sa victoria pe sama piilor imberbi walloni, soldaţii regimentului dulce şi frumosă la formă şi aucj. Ei bine, aflăm pentru prima oră în 1716. In Ger­
Austriei şi a scăpat astfel Austria de Fre- acestuia, — astăcjl Prinţ Windischgraetz „Să mă baţi şi să mă legi** eu nu-s în stare
1
deric II al Prusiei, ne’mpăcatul şi neîn­ Nr. 12 de dragonl — oficerî ca şi soldaţi, să ’nţeleg aoi „fiorul * d-lui Coşbuc. „Ces­ mania architectul Cristian Hengst a pus
vinsul duşman al Măriei Teresiei. pentru tot-dâuna să se porte la mustaţă tie simplă, nu pot suferi vorba acesta, şi basă corpului pompierilor voluntari în 1846.
raşî, fără mustaţă, singuri numai ei în tâtă nu sciu de ce /“
Acest regiment era compus aprope In Ungaria şi-au serbat deja jubileul de
.numai din copii, imberbi, ce n’aveau barbă, armata. Şi astfel batjocura „cioc-albI“ de Ce să fiă asta? Antipatie să fiă, sâu 25 de ani pompierii din 32 oraşe, între cari
odinioră deveni gloriă eternă pentru re­
nici mustaţă, din care pricină erau şi cam giment. idiosincrasie?! Dâr idiosinorasia-i bâlă, şi Aradul, Sibiiul, Lugoşul etc., âr în anul
luaţi în rîs băeţii, astfel, încât în lupta atuncia boia ar fi de vină, âr nu cuvântul. acesta vor împlini 25 de ani reuniunile de
aceea imediat înainte de atac contele Daun, Etă, cum împărătâsa Maria Teresia „Nu pot suferi!“ Bine! Dâr, dragoste
mareşal de câmp, comandantul suprem al seiu să răsplătâscă jertfa şi bravura glorio­ şi ură nu încape unde e vorba, ca un lite­ pompieri din 7 oraşe, între cari şi Braşo­
armatei, cjise cătră colonelul Jacques comte şilor copii ai săi! Er pe monumentul dela rat să hotărescă cum să scrie, şi ce cuvânt vul. Prima pompă a fost construită de
de Thiânnes, comandant al acestui regi­ Kolin în litere de aur stă eternisată în ma- să întrebuinţeze, şi care vorbă nu. Aci nu­ grecul Ktesibios la anul 200 a. Chr. Inven­
ment — pe când colonelul cerea cu zor să mură numirea lor. mai limba, curăţenia, frumseţea limbei face tatorul pompelor moderne a fost Platner
e
dea atac zimbind din buze: „mais vous ne Asemenea şi nemuritorul nostru bard lege, — l gea, care cu sânţeniâ trebue ur­ în Augsburg anul 1518. In Ungaria la în­
iferez pas grande ohose avec vos becs- naţional pe junii noştri profetic i-a amin­ mată întru tote, dela cel dintâiii cuvânt ceputul vâcului al 18-lea aveau pumpe nu­
blancs!“ (Dâr nu vei face multă trebâ cu tit — aere perennius — în himnul său şi şi păn’ la cel din urmă semn ; aci cunos-
oioc-albii d-tale). Colonelul replicând: „vous ţ)ău cu drept cuvânt, căci Wallcnii glo­ cinţele şi mintea şi gustul scriitorului de­ mai oraşele libere regesc!. Pumpa ou va­
tt
.allez le voir! (veţi vedâ) dete năvală cu rioşi — Latini şi ei — n’au făcut mai cide. Seriositate în munca literară, cor editate por, aplicată mai întâii! înNew-York, a fost
băeţii săi. mult, decât făcură junii şi copii noştri în şi conscienţiositate întru tote, d nu frivolă inventată de şvedianul Erikson.
După atac aceşti „cioc-albl“ deveniră 1848 în munţii apuseni şi pretutindenea! volniciă cupriciosă.
(pentru totdeuna glorioşi. Er d-1 George Coşbuc, ou spirit fin ' (Va urma). Ioan B. Lemeny,