Page 26 - 1899-07

REDACŢIUNEA, »gazeta“ iese în iiăcare iji.
Aâiinislraţiiiflea şi Tipografia. Abonamente pentru Austro-Dngaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fI., pe şăse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori ne francate nn N-rii de Dumineci S fi. pe an.
ae primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şăse
IM8ERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
■INI8TRAŢIUNE tn Braşov ?i la N-rii de Duminecă 8 franol.
ozmătârelo Birouri do anunulorl: Se prenumeră la tdte ofi­
In Viena: H. Dukos Nachf. ciale poştale din întru şi din
Eax. Augenfold 4 Emorloh Loonsr. afară şi la d-nii coleotori.
Holnrloh Sohalek. Rudolf Mosso. 96 Abonamentul pentru Braşov
A. Oppellks Nachf. Anton Oppollk.
In Budapesta: A. V. Qoldbor- Admtnistraţiunea, Piaţa iraic
ger, Eksteln Bernst. In Ham- Târgul Inului Nr. 80, etsşio
burg: Marolyl 4 Usbmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şăst
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
rii garmond pe o colouă 6 or. "T" .rara» "T* "I" Cu dusul în casă: Pe un ar
jri 30 or. timbru pentru o pu­ HflBHli WW orara ■ 12 fi., pe 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tariiă şi Învoială. v. a. său 15 bani. — Atftt abo­
RECLAME pe pagina a S.a o namentele cftt şi insorţiunilo
serii 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 147. 7

Saşii nu se alieză. căutau a-se ţind cu mare minuţiosi- spinarea lor răsbunarea şovinismului tente sunt viu preocupate de modalită­
44
tate, am pute cjic chiar în mod de­ şi pentru atitudinea aliaţilor. ţile şi mijlocele, prin oarl să măture de pe
e
i. monstrativ, într’o posiţiune cu totul Nu trebue să uităm, 4i° foia suprafaţa globului unguresc orl-ce manifes-
e
isolată de cătră celelalte naţionalităţi săsâscă, că suntem un popor mic şi taţiune de viâţă şi caracter naţional a po­
Saşii nu vor alianţă nici cu na­
nemaghiare, ca astfel se fiă totdâuna avem încă fârte mult de perdut; bu­ porelor nemaghiare, fiă pe teren lumân, fiă
ţionalităţile nemaghiare, nici cu Ro­
gata a da mâna cu guvernul, dâcă nurile culturale, ce le posedem, ar pe cel bisericesc.
mânii în special. Aşa ne spune cel
îşi va schimba tactica faţă cu ei. fi pote prima jertfa, ce ar aduce-o Artioulul efice 1» început, că cele două
puţin organul dirigeat de Dr. Carol
Seim, că după simulacrul de cu sine pentru noi alianţa. Pote că biserici ortodoxe răsăritene (română gr. or.
Wolff „ Siebenburgisch Deutscbes
schimbare de tactică pe timpul mi- vom trebui să perdem aceste bunuri şi sârbescă răsăritână), nu mai pot fi tole­
Tageblatt din Sibiiu în ultimul seu
44
nisteriului Szapary, Saşii şi-au modi­ în tote împrejurările, der nu voim rate în starea lor de acjl. Fostul ministru
numer.
ficat chiar programul lor naţional să ne periclităm de dragul unui po­ de culte şi instrucţiune publică br. losif
Decă n’ar fi un lucru forte
dela Mediaş şi au întrat unul după por strein. Eotvos, „a făcut mari pagube statului ma­
vechiu, am cjice, că este noutatea
44
altul în partida guvernului. In fine „S. D. Tageblatt ajunge ghiar pe terenul instrucţiunei şi a politicei
cea mai prbspeta acâsta declaraţiune
14
a organului conducător săsesc. Ce s’a întâmplat dela 1890 în- la conclusiunea, că pentru Saşi a- bisericesci , când, „în contra dreptului ca­
44
Saşii încheiau alianţe odinidră, c6ce, prin câte desilusii şi mâhniri lianţa cu Românii este în general o nonic şi a dreptului public ungar a dat
când erau tari şi mari în Ardeal şi au trebuit se trâcă pănă ce pe la imposibilitate, indiferent, dâcă aceşti totul celor două biserici răsăritene, înarti-
se puteau răzima pe privilegiile lor, începutul anului trecut au părăsit din urmă vor face, politică activă culând în lege singur numai dreptul de
dăr şi pe atunci ei căutau a se alia ârăşî partida guvernului., este de orî pasivă. control al statului (!)
numai cu cei mai tari şi le-a rema.s obşte cunoscut. Acâsta este pe scurt declaraţia Piarul şovinist guvernamental — du-
44
ca un fel de tradiţiune politică, şi Reîmprospătând nu de mult în- amintită. Confraţii dela „Tribuna , pă-oe se pierde în teorii de drept canonic
după-ce şi-au perdut aceste privi­ tr’un articol despre luptele Saşilor, dâcă au fost vre-un moment în du- şi publio civil — susţine, că organismul
*
legii, de a apela la sprijinul celor suferinţele şi desamăgirile, ce au tre­ biu, pot să se convingă acuma des­ oelor două biserici gr. or. (română şi ser­
44
dela ocârmuire, oferindu-le bunele buit ei se le îndure, „Tribuna din pre înclinările Saşilor pentru alianţa bescă) este un „ascuţiş îndreptat în contra
44
ce
n a
lor servicii în schimbul unei tratări Sibiiu încheie c[icând, că păţania Sa­ de luptă. statului maghiar . Roma, (fi > ’ pretins
mai cruţătore. şilor pote se fiă spre învăţătură şi Era lucru firesc, ca cei din ta­ nicî-odată atâtea drepturi faţă cu statul,
Aşa s’a întâmplat şi în anii ma­ îndemn popdrelor Ungariei, de a se băra guvernului să se bucure de „re- cum sunt înarmate cu privilegii oele două
44
rilor stratormărî interiore politice, alia, dâr nu cu Maghiarii, ci între fusul categoric , ce l’au dat Saşii biserici răsăritene în paguba statului ma­
44
ce au premers înfiinţării dualismu­ olaltă, ca împreună se lupte pe basă din Sibiiu „peţitorilor de alianţă . ghiar. „Ele nu formâză numai stat în stat,
44
44
lui. Şaşii ardeleni au trecut Rubico- legală, spre a pune stavilă şovinis­ „Bud. Tagblatt le şi dă pentru ci un stat adversar .
nul tuturor reservelor de drept pu­ mului etc. tru acâsta un testimoniu de bună Revine la biserica catolică dicând, că
blic, ce le tăcuseră încă la 1866 şi „S. D. Tageblatt“ reproducând purtare patriotică în speranţa, că deşi ea s’a alăturat cu multe legături de
44
44
au întrat pe terenul creat de poli­ articolul „Tribunei a făcut obser­ „ultraiştii români vor trage la rân­ statele, în eare s’a aşeejat, însă nicî-odată
tica maghiară în speranţa, că vor varea, că alianţa poporelor Ungariei dul lor învăţătură din ea. nu şi-a jertfit independenţa. „Biserioele ră­
44
pute reînvia în altă formă, deşi mult „între sine, dâr nu cu Maghiarii , prin săritene — cjice — s’au contopit de tot cu
mai redusă, vechia legătură de alianţă urmare în contra acestora, ar în­ Statul şi „bisericile naţionale". statele ... cum s’a întâmplat acâsta în mi-
cu elementul maghiar ajuns acum semna organisarea resboiului civil în oile state orientale. Ba nici nu se pâte în­
la egemoniă. De atunci Saşii arde­ Ungaria şi că pentru aşa ceva Saşii Pressa maghiară şovinistă, guverna­ chipui biserică orientală fără stat, ori chiar
leni s’au străduit în tot chipul se-şî nu-şî vor da nicî-odată concursul. mentală ca şi oposiţională, e de-o hărniciă în contra statului; numai pe pământul ma­
susţină politica tradiţională, cu tote In numărul de astăcjî organul nesecată în înegrirea şi suspiţionarea a tot ghiar s’a ivit acâsta apariţiune contra-
44
cjicătore .
că şovinismul, ce s’a încuibat tot săsesc revine asupra observării sale ce nu-i unguresc. Răsar, ca ciupercile,
44
mai mult în sistemul de guvernare de mai sus, precum şi asupra obser­ articulii veninoşi în contra naţionalităţilor, „Peşti Hirlap , ca să facă şi mai
dela Deak încdce, le făcea din an vării, ce a făcut’o mai târejiu cjicend, şi nu este în viâţa publică de acll nici un mare sgomot cu descoperirile lui, amintesce,
în an mai grea posiţia isolată, ce o că pasivitatea Românilor şi „alianţa teren, pe care acâstă pressă denaturată să că „capul statului maghiar nu e tot odată
44
ocupau, în credinţa şî speranţa, că naţionalităţilor se esclud una pe nu dea alarma la prigonire şi nedreptăţire, şi şeful bisericilor răsăritene, dâr cel mult
44
totuşi odată Maghiarii dela putere alta şi sunt în contradicţiune. Cu la subminare şi spoliare de drepturi. patronul suprem al bisericei catolice ,
44
le vor întinde mâna Irăţâscă şi vor ocasiunea acesta „S. D. Tageblatt O’un astfel de artioul pătimaş debu- împrejurarea acâsta îl face să pretindă, că
înceta de a-le mai amărî cjilele cu susţine între altele, că decă Saşii teză guvernamentalul „Peşti Hirlap în nu­ din „organismul autonom (al bisericelor
44
volniciile lor'nesfîrşite. Chiar în tim­ s’ar pronunţa şi numai platonic pe mărul său de Sâmbătă. Sub titlul „Bi­ orientale) trebue să dispară orl-ce organ
44
pul regimului tiszaist, când deputaţii hârtie pentru alianţa cu Românii, serici naţionale numita fâiă şovinistă dă contrar statului , căol „în contra interesu­
44
saşi din dietă făceau oposiţiă, ei acâsta ar fi de ajuns a încărca în să se înţelâgă, că „cercurile compe­ lui vital al statului, nu se pot câştiga drep-
44
FOILETONTJL „GAZ. TRANS . să dică, şi ce s’ar dice bine năpădiră, nă­ de inspre, dinspre — deja primit prin us — nu mai vorbim — în loo de juneţe, tinereţe,
văliră, se aruncară. în loc de cătră, de cătră — anticul contra — frumseţe; apoi vitesă [franc, vitessej în loo
Pote că ni-se va face obieeţiunea, că cu totul părăsit; apoi înainte vreme în loc de iuţălâ ; (încai de-ar cjice şi ar scrie vitessă,
a
„verba valent usu“. Da, „verba valent usu;“ de mai înainte; câtă vreme, pănă când în ca Francesii, cu doi s) Apoi „in trînsa în
44
46
„Ticuri literare . însă tocmai contrarul înţelesului nu pâte fi loc de pe când şi deore ce, de vreme-ce ; mai loc de intru-însa, într'ensa. „Trînsa vorbă
us, ci numai ahus. departe audtnd, în loc de aucjind: simţind, romănâscă! Substantiv în limba românâsoă !!
— Fine. — Alţii, mulţi, cjic omenire îu loc de în loo de limpede simţind eto., căşl noi în Dâmne apără!
Dâr, precum ou drept cuvânt dice d-1 omenime ! Dâcă şi o monstruositate ca acâsta loc de case nouă] i-su în loc de sunt; ce ţii? Şi „dâcă mi-ar fi de asta, aşi putâ da
44
Coşbuo: „poeţii şi scriitorii sunt ca oile 44 se primesce, atunci limba ni-e pierdută, în loc de ce-ţî e? I-sî în loc de îşî, sâu co­ exemple multe . Tot păcate acestea, cari pro­
— îndreptăm: poeţii noştri; — „sare una căci ca mâne după vre-un alt nebun cu rect şî; î-Ţî în loc de îţî sâu corect ţi; aţî vin din negândire, nepăsare, din — „incon-
14
în prăpastia, sar tâte după ea“. tot acelaş drept vom dice junire, tinerire, în loo de a-ţî şi vice-versa; easă în loc de scienţă , mai mult decât din nesciinţă.
Bomănire, ţărănire etc. în loc de junime, ese şi vice-versa etc. Apoi nu-i crimă una ca acâsta, faţă
pice vre-unul vre-un cuvânt, ş’apoi
u
— fire-ar cuvântul cât de prost — ceilalţi tinerime, Românime. ţărănime! Apoi nu-i Apoi „florile se culc, se scol, se spăl; de limba nâstră literară?! Sunt literaţi, sunt
cu toţii „după el ţine-te . acesta crimă? Nu-i păcat? „m’au învitat să stau pe scaun în loc de Români aceia, cari astfel îşi fac păcate cu
44
44
Cuvântul aflare nu-1 mai găsesc!, ci „să şed etc. Er, de-o vreme încâce, ca limba românâsoă ? ! Cu tâte acestea d-1
u
„Şi mai toţi , urmâză d-1 Coşbuo, tot numai găsire „ori s’o potrivi, ori nu s’o Coşbuc îi desvinovăţesce. „Scriitorul nu e
44
„nu-i sciu înţelesul, şi-l bănuesc numai. Au potrivi . Mă găsesc acasă; mă găseam în cevaşl nou, cor în loc de corp: corul pro­ vinovat; el întrebuinţâză vorba cu pricina
44
cetit vorba, au legat de ea o noţiune, care bună disposiţiă; în satul cutare se găsesc fesorilor, corul episcopilor, corul diploma­ inconşcient . —
44
cum s’a prioeput, şi acum unde te învâr­ mulţi Ovrei; cei mai mulţi proprietari se ţilor etc. pe semne după Francesî, c&rl cu­ Nu „inconşcient să scrie, să cuvinteze
44
tesc! tot de ea dai . găsesc în judeţul Argeş etc. vântul corps îl pronunţă cor; apoi atingem literaţii noştri, ci cu cea mai roare grijă, făcân-
44
loc de ajunge: atinge culmea, atinge nivelul
„Şi forte mulţi din scriitorii noştri ■ Tâte se pot afla, ce se găsesc; dâr etc., asemenea după Francesî, cari pentru du-şl ochii ’n patru şi mintea ’n cinci, când
44
actuali — cu deplină dreptate enunţă d-1
nu tâte, ce se află, se pot şi găsi. Noţiune vorba nâstră ajunge în înţelesul indicat n’au scriu şi când vorbesc ; să nu primescă, ci să
Coşbuo — „nu sau înţelesul vorbelor româ- mai largă, noţiune mai îngustă. Românul decât cuvântul „atteindre etc , apoi com­ respingă orl-ce vorbă, orl-ce „tic , orl-ce
u
44
nescî şi numai pe dibuite le pipăese însem­ găsesce ce caută, ce a pierdut, ce n’a avut. plect! Bibiotecă complectă! Ce bibliotecă „întorsătură şi „apucătură specială , dâcă
44
44
narea, şi fără să se gândâsoă le întrebuin- Românul nu i pierdut, nu se găsesce; der o mai fi şi aia?! Avem complex, cu înţele­ aceste sunt nenimerite, şi cu stinţeniă să
ţâză orî s’a potrivi, orî nu s’o potrivi' . de aflat află, bietul, de tâte, şi se şi află icl- sul său; avem complet ou înţelesul său; dâr păstreze, şi cu priveghiere să ajute la des-
1
Astfel cjice, der astfel şi face chiar şi colea şi bine şi mai rău, după cum vine. complect e necorect, absurd, n’are nici un voltarea pe calea naturală şi ’n direcţiune
d-1 George Coşbuc. D-1 Coşbuc în „Lup­ Ş’apoi vorba găsire, — probabil de înţeles. Cu „tâte acestea unde te învârtescl sânătosă a tot ce-i bun, frumos şi românesc
44
44
tele dela Plevniţa şi Griviţa scrie : „Turoii origine dacă, — deşi primită, vechie, de­ tot de ea dai , — de vorba asta prostă în dulcea şi corecta nâstră limbă româ-
44
se năpustiră asupra răniţilor . Tot „cetito­ parte nu-i atât de românâsoă şi frumâsă ca cât se pâte! Dâr încolo, dâcă-i.bine a res­ nâscă.
44
rul mai cult scie, şi trebue să scie, că cuvântul nostru antic roman aflare, pe care pecta, de ce să nu fiă bine „a complecta . Nu frivolă nepăsare şi libertinaj, ci
44
44
năpustiră însemneză părăsiră, prin urmare dintre Latini numai Spaniolii şi-l’au mai „Chestie simplă . ţ)ău aşa! Kpoijuneţă, ti- seriositate în causă, oăcl causa e limba, e
tocmai contrarul de ceea-ee scriitorul vrâ păstrat în vorba lor hallar. Apoi păcătosul nereţă, frumseţă, — de juneaţă, frumseaţâ nici esistenţa nostră naţională, — limba, deja