Page 28 - 1899-07

Nr. 147.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3

■dintre Saşi ar face propagandă pentru nioă dela şcâla industrială de stat (X marinimose se vor primi cu mulţămită şi ULTIME SCIRI.
■acest Veszi-Weiss, la oeea-ce „Kr. Z.“ tace Wiener Gemeinde-bezirk, Eugengasse Nr. se vor ohita pe cale <Ţ istică. Pentru că­
ar
Viena, 17 Iulie. Contele Thun
observarea : „In faţa acestor fel de precupeţi 81) din Viena, şi anume secţia industriei lători cu calea ferată staţiunea de suire
merge la Ischl, de nnde probabil va
de mandate, ar trebui în adevăr serios cum­ de metale. şi scoborîre este Vâlaszut-Bonczhida. Ştim.
aduce cu sine sancţionarea ordonan­
pănit, dâcă n’ar fi să încâpă şi Saşii — familii la petrecerea de săra sunt avisate ţelor privitbre la pact. E fbrte pro­
oel puţin în anumite districte — politica de Esportarea peştelui din România. la provisiunea proprie. Pentru cuartire şi
Mai mulţi comercianţi mari de peşte din babil, că şi Col oman Szell va merge
pasivitate. Bunul nostru nume ar trebui să benturl corăspuncjâtore se va îngriji co­
Yiena au format un sindioat, pentru a es- în audienţă la Maj. Sa.
ne fie totuşi mai scump, decât bunăvoinţa mitetul arangiator. — Borşa (Kolozs-Borsa)
porta peşte prâspăt din România. Scopul Belgrad, 17 Iulie. O deputaţiune
unui patriot jurnalist de cinci piţule.“ Iulie 1899: Comitetul arangiator.
acestui sindicat este de a concura ou peş­ de patru a femeilor celor arestaţi,
Desvelirea bustului lui Enăchită tele român de Dunăre peştele de mare, ce Teatru de vară german. Mâne, au cerut o audienţă la regele, ca se
•)
Văcărescu. ErI la ârele 10 dimindţa, a se aduce de sooietatea pe acţiuni Nordsee Mercurl, se va representa în teatrul german protesteze în contra pazei şi a con­
fost desvălit, cu mare solemnitate, bustul din Nordenhaam (lângă Bremen) şi care se din Grand-Hotel farsa „Der Heiratsschwin- trolului, ce s’a pus pe domiciliul lor,
u
lui Enăchiţd Văcărescu, ridicat în grădina vinde la Viena în cantităţi fârt mari. Acel dler ou musica de Buchbinder. Rolul prin­ şi în contra procedurei poliţiei, care
Episcopiei din Bucurescl. Au rostit dis­ sindicat voesoe să transporte din România cipal îl va avă d-1 Laube, care va cânta e de o rigbre brutală. Regele înse nu
cursuri d-nii: V. A. Urechiă, în numele peşte prospăt în vagâne rigorifioe, şi peşte Quodlibet-ul „Fin de siâcle“ şi „Moderne li-a primit. Deputaţiunea s’a dus la
oomitetului de iniţiativă ; 0. Stăncescu, din viu în şlepuri anume construite pentru Ehen“ de Krakauer. D-ş6ra Emmy Klink- locţiitorul ambasadei rusescî, înaintea
partea Ateneului, căruia a fost predat bus- acest scop. Unul dintre principalii funda­ hoff va cânta „Das Marketender-Lied“ de căruia, într’o lunga petiţiă şi-au pre­
stul; M. Vlădescu, din partea Ligei; 0. tori ai acestui sindioat, d-1 Hoffbauer, Komzak. dat plângerile şi au cerut tot-odată
Naum, student, din partea societăţii ma- şeful firmei Hoffbauer’s Neffe' din Viena, a scutul Rusiei faţă cu bărbaţii lor
cedo-române; Popescu-Pion, din partea sosit deja în BuourescI pentru a studia Şcola comercială română din arestaţi.
Asociaţiunei studenţilor universitari; 0. cestiunea mai de aprope şi a-şî crea legă­ Braşov. Belgrad, 17 Iulie. Poliţia de aici
Arnăutu, din partea societăţii istorioe uni­ turile comerciale necesare. D-sa a plecat y a arestat erî seră 21 muncitori din
versitare ; Petrescu în numele studenţilor deja în acest scep în Delta Dunărei. „Anuarul şcâlei comerciale superiore Serbia-vechiă, Macedonia, Bosnia şi
facultăţii de litere. La urmă d-1 Munteanu gr. or. din Braşov pe anul XXX al asis­ Austro-Ungari a, şi i-a internat în tem­
a recitat o odă de ocasiă. Serbarea s’a Desvelirea monumentului, ce s’a tenţei sala“ (an şool. 1898—99) publicat niţele fortului Belgrad. Toţi munci­
sfirşit la orele 11. ridicat în Sibiiu din partea Saşilor lute­ de Arseniu Vlaicu, director, a apărut cu torii streini, fără aplicaţia, au fost
rani fostului episcop Teutsck, se va face următorul cuprins: Alegerea carierilor, o daţi peste graniţă.
Maudantul din Haţeg. In urma ale- în 19 August n. Inaugurarea monumentului „schiţă fugitivă , de A. Vlaicu; Discursul Belgrad, 17 Iulie. Sava Gruici,
14
gerei de viceşpan a fostului deputat din va fi împreunată cu mai multe festivităţi. festiv ţinut de directoul A. Vlaicu la în- ministru plenipotenţiar serbesc la
cercul Haţeg, Ladislau Mara, mandatul cheiarea anului scol. espirat; apoi diferite Petersburg, care a fost ridicat din
acestui cerc electoral a rămas fără stăpân. Recolta în România. Raportul de date şcolare, din cari însemnăm urmă­ post şi citat la Belgrad, va remânâ
pe luna Iunie a consulului austro-ungar din
După cum se anunţă din Haţeg foilor un­ torele : la sfatul amicilor sei ruşi de-ocam-
Bucurescl conţine următorele date referi-
guresc!, clubul liberal guvernamental din In tâte trei clasele comerciale au dată în capitala Rusiei. Faţă cu soi­
tore la prospeotele, oe le are recolta anului
-acel cerc a ţiunt o conferenţă, în care a fost inmatriculaţl 88 elevi, dintre cari 80 rea acesta Ţiarul „Russia“ scrie, că
candidat ou unanimitate la postul de de­ acesta în România: In conformitate cu ordinari, 5 privatiştl, er 3 au părăsit şcdla. generalul Gruici a plecat deja la
anunţurile oficiose, starea culturilor va fi
putat al cercului pe preşedintele tribuna­ Dintre elevii esaminaţl, 82 au fost Români, Belgrad, după-ce Rusia oficială l’a
anul acesta cu mult mai bună, decât cum
lului din Braşov Alesandru Ponory, care âr 1 israelit. După locul nascerei, 17 au fost asigurat, că la cas când ar fi ares­
era de temut cu câtva timp mai înainte,
nu va ave contra candidat. din comitatul Făgăraşului, 12 din al Si- tat, va protesta.
şi în unele părţi ale ţării recolta grâului
14
biiului, 15 din al Braşovului, 6 din oomita- Londra, 17 Iulie. Lui „Times
Noul principe moştenitor al Ru­ va da relativ bune ovalitâţl. Ou tote acestea tul Turda-Arieş, din al Garaş Severinului i-se anunţă din Tokio, că guvernul
siei. Marele principe Mihail, numit moş­ în urma unor informaţiunl demne de cre- încă au fost 5, âr din celelalte mai puţini japones a pus în vigbre convenţiile,
tenitor al tronului Rusiei, în urma înoetărei cjăment, grâul în cele mai multe districte Din România au fost 5. după cari hotarele Japoniei se des­
din viaţă a marelui principe George, a e mic de sămânţă, uşor şi şi ca cantitate Pentru ajutorarea şcolei, s’a făcut chid pentru tote popbrele Apusului.
fost declarat majorân, la 18 Maiîi a. o., cu producţiunea e atât de slabă, că un pogon apel la institutele nostre de bani ca să Francia înse îşi susţine judicatura
■ocasiunea aniversărei a 31-a a Ţarului Ni- abia a dat 3 hectolitri. In oâteva judeţe, contribue cu anumite sume la întemeiarea consulară pănă în 4 August.
colae II. In acâstă cji el a depus jură­ ca Ialomiţa, Brăila, Rîmuic, Oovurlui etc. unui fond al şcolei comerciale. S’au şi fă­ Roma, 17 Iulie. Ţ)iarul „Italia *
1
mântul de credinţă în biserica marelui recolta e atât de neînsemnâtă, înoât abia va cut vre-o 20 de contribuirl mai mici, dând publică soirea, că contele Goluchow-
palat din Zarskoje-Selo şi a primit rangul fi în stare să acopere spesele sămânatului. ski va sosi în August la Roma,
■de adjutant al Ţarului. Principele moşte­ Oâmpii întregi sunt părăsite, să pască vi­ un resultat aproximativ de 400 fi.
Mai sunt apoi unele fonduri anume unde va ave o întâlnire cu minis­
nitor Miliail s’a năsout în palatul Aniclkow tele pe ele, sâu chiar nearate pentru să- menite pentru tâte trei institutele (gimna- trul italian de esterne Yisconti Ve-
din Petersburg, a studiat în şcola de arti- mânătura de tâmnă. Tot atât de puţin pro- siu, şcola reală şi comercială.) Intre acestea nosta. Călătoria lui Goluchowski are
leriă de aici şi a luat parte la tote eser- miţătore e şi recolta orzului şi a secărei. vedem înşirat: Fondul „ Corcsi pentru ti­ caracter oficios.
a
■ciţiile făcute de elevii acestei şcoli. Prin­ Producţiunea ovăsului şi a meiului ase­
părirea de cărţi didactice şi pentru ajuto­
cipele Miliail a terminat acum e anul şcola menea presentă scădere faţă de anul tre­ rarea la misiuni soienţifice. Starea acelui g$ i v s<; u g m.
de artileriă; atunci a fost numit şef al cut. Seceta cea îndelungată, de sine înţeles,
brigadei 2 de artileriâ. Acum câţî-va ani a împedecat într’atâta şi produoţiunea de fond: 583 fi. 13 cr.; Fondul pentru ajutora­ Polul nord la Paris. La Olympia,
a luat protectoratul asupra institutului napi de zahar, încât fabricele de zahar vor rea şcolarilor săraci, care cOnstă din 3.145 fi. în Paris, este o trupă de foce dresate la
electro-technic din Rusia şi a contribuit fi silite să-şl acopere trebuinţele prin im­ 27 cr.; „Fondul Balaşa St. Blebca*, pentru făcut tot felul de comedii, şi lumea se în-
premiarea şcolarilor distinşi în musică: ghesue să vadă animalele într’un peisaj cu
mult pentru întinderea cunoscinţelor eleetro- port străin. Tote speranţele economilor au
technice în imperiu. Principele moştenitor fost aşecjate în produoţiunea cu prospecte 337 fi. 08 cr., în fine „Fondul pentru masa totul polar.
u
studenţilor : 3412.56 fi. Dresarea focelor nu e grea, deâre-ce
trece de un mare cunoscător al artei forti- destul de bune a cuouruzului; însă acum Tote aceste sunt numărate între fon­
ficaţiunilor; în anul trecut a fost însăr­ şi în privinţa aoâsta au început a se ivi sunt animale vecine de câne şi forte inte­
cinat de Ţar să inspecteze fortăreţele din îndoeli şi nedumeriri. E adevărat, că în durile comune ale tuturor institutelor. In ce ligente. Căpitanul Webb dela Olympia
u
regiunea nord-vestică a Rusiei. Afară de urma ploilor din timpul din urmă s’a îm­ privesoe însă fondul „Coresi , care se ali- are trei foce: Major, de 9 ani, de loc din
mentâză din taxele pentru testimonii şi golful Fudy, Scoţia nouă; Colonel de 2
acesta, el şi-a dat tot-deuna silinţa să cu- bunătăţit în mod esenţial starea pl&nta- pentru programele şcolare, vedem în pro­
noscă personal ţâra; a făcut dese călătorii ţiunilor de cucuruz din ţinuturile nordioe, grama de faţă o contrazicere, întrucât fon­ ani şi Pauley, de 5, aceştia din insula Shet-
prin imperiu, spre a-şl da sema la faţa lo­ dâr tocmai în judeţele acestea seoeta a land; mai are şi doi lei de mare (un fel
dul, deşi e numărat (pe pag. 55) între fon­ de foce) Bebâ şi Toby, în vîrstă de câte
cului de situaţia economică, de gradul de slăbit într’atâta rădăcina cucuruzului, încât
durile comune, în alt loc însă (pag. 44) gă­ patru ani şi ambii prinşi pe ţărmurile Ca­
cultură şi de modul de viaţă a poporului. nici ploia n’a mai putut ajuta mult.
sim îutr’un regulament al şcolei comer­ liforniei.
Marele principe Miliail, acum în vîrstă de
Mulţumită publică. Suntem rugaţi a ciale următorul paragraf (28): „Taosele Unul din aceste animale fumâză pipa,
21 de ani, luând suocesiunea tronului, a
da loc uamătorei mulţămite: D-1 Max pentru programa şcolară... se vor aduna alte două se jocă de-a hoblănatul pe o
devenit hatman al tuturor Cazacilor din
Krause, măestru de concert în loo, a avut într’un fond numit „Fondul disponsibil al soîndură, întocmai cum ar face doi băeţl.
Rusia. El era fiul favorit al lui Alexandru
bunăvoinţa de a mă instrua în decurs de 3 şcolei comerciale*. Labele dinainte, deşi prefăoute în înotătoi e
al III-lea.
ani gratis în musioă. Depărtându-mă din Din acest paragraf al regulamentului, sunt cu tote acestea bine articulate şi mlă-
Muncitorii şi dreptul electoral. Braşov, îmi ţin de datorinţă a-i aduce care portă clausula aprobărei din partea diose, aşa că pot ţinâ cu ele un băţ, deci
u
Duminecă s’a ţinut în Peşta un meeting al mulţămitele mele cele mai profunde atât Consistoriului, resultâ, că fondul „Coresi , se esplioă orhestra oe a oompus cu focele
muncitorului socialişti,, care, cu tot timpul pentru instrucţiunea dată, cât şi pentru alimentat din .taxele pentru testimonii şi căpitanul Webb. Unul dintre leii de mare,
nefavorabil, a fost bine cercetat. Intre bunăvoinţă deosebită, ce a arătat’o faţă de pentru programe, nu este fond comun. Pen­ face tot felul de boscării o’o vargă la ale că­
alte obiecte a fost la ordinea clilei şi ces- mine în acest timp. Braşov, 17 Iulie n. 1899. tru ce dâră e numărat pe pagina 55 între rei capete se află câlţl înmuiaţi în petrol şi
tiunea sufragiului universal. Intre alţii a I. CI luga, abiturient. fondurile comune? Şi cum se împacă acâsta ar4end. Major să jâoă de-a mingea cu stă­
vorbit şi un Weltner Jacob. El cţise, că în cu conclusul conferenţei comune a profe­ pânul său, prin4end’o şi aruncând’o cu na­
totâ Europa numai Ungaria este unde mun­ Serbare şi petrecere în Borşa. Pri­ sorilor, publicat în programa şcolelor medii sul, ba o ţine şi în echilibru pe frunte ; al­
citorii sunt spoliaţi de tote drepturile. mim următorea: Invitare la actul benecji- la pag, 146, în care fondul „Coiesi e de- tul face echilibristică, ţinând pe nas o chi­
u
cerii petrii fundamentale a nou-edificândei
„Stăpânii de adl ai Ungariei sunt surcjl; asemenea decretat, ca fond comun? vără conică, etc.
biserici gr. cat. din Borşa, care se va să­
trebue să strigăm tare, ca să ne audă“. La esposiţiă va ti şi o panoramă
Declară, că adunarea pretinde sufragiul vârşi la 30 Iulie n. c. Actul benedicerii se ÎL i t e r a t u r ă . mult mai interesantă, spectatorii cred a fi
universal, pe oare „dâcă nu-1 vom putâ va începe la 10 a. m. după care la 2 ore pe corabia „Fram a lui Nansen, care înain-
u
va urma prâncţ comun, âr după prânvj la 6 „Românul în sat şi la oste“
.elupta altfel, îl vom elupta pe calea revo- tâză prin gheţuri, în jur să jâcă focele, pe
ore petrecere cu joc în favorul nou edifi- Acesta este titlul unei nouă cărticele, ce
u
..luţiunei . Alt orator c}is©, că muncitorii din sus sboră păsări polare, în depărtări La­
Ungaria vor face ceea-ce au făcut munci­ cândei biserici. La 10 ore sera va fi jocul d-1 loan Pop Eeteganul, cunoscutul şi me­ ponii în sănii trase de reni vânâzâ urşi
u
naţional „Căluşerul . Pentru cei ce vor lua ritatul nostru scriitor poporal, a dat lite-
torii belgieni, vor demonstra pe strade şi albi, âr prin projecţiunl dibace asistăm la
parte la prânc}, preţul de personă e : 1 fi. raturei române. Este un studiu asupra ca­
vor cere sus şi tare sufragiu universal. sorele neapus la mie4ul nopţii, la aurorl
30 cr. Participanţii la prân4 sunt rugaţi cu racterului Românului, şi a apărut în Tipo­
polare şi alte fenomene cerescl din acele
0
Mecanic român. Aflăm, că d-1 Maxim 2 (ŢI înainte a se insinua. Pen­ grafia „Aurora“ A. Todorandin Gherla. Se
misteriâse regiuni ale globului.
I. Vulcu din Pianul-de-sus (corn. Sibiiu), tru cei ce vor lua parte la petrecerea pote procura şi dela Tipografia „A. Mure-
absolvent al şcolei reale din Braşov, a ter­ ou joo, preţul întrărei de personă 1 fi., în şianu“ din Braşov cu preţul 15 cr. (plus 3 Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
minat cu succes eminent cursul de meca- familiă pănă în 3 persâne 2 fi. Ofertele cr. porto). Redactor responsabil: Gregoriu Maior.