Page 31 - 1899-07

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 148.—1899.

am mai vorbit, şi că ea pentru noi Saşii tatea nemaghiarilor „castanele din spuză" catolici români şi greoo-catolici ruteni — tru asta a fost arestat ruda prinţului Ni-
n’ar fi imposibilă din causa diversităţii, ca şi ne-am arde amarnic degetele". numai greco-oatolicl maghiari nu pot să chita, Blazo Petrovicî, pe care însă, de
em
să nu 4i° contrastului multor interese. In fină foia săsâsoă sibiiană asigură, fiă", deoreoe nu vră afurisita de Viena, şi voie de nevoie, l’a eliberat, însă l’a şi es-
Tote acestea admiţendu-le, alianţa s’ar pută că mai sunt posibile încă şi alte argumente — Roma. Mai este şi biserică luterană să- pulsat din Serbia, rămânând totuşi să se
încheia totuşi numai sub condiţiunea, ca în contra unei alianţe cu Românii. sâscă, cu drepturi deosebite, cu dotaţiune continue cercetarea în contra lui. Milan îsl
Românii şi oelelalte popore aliate să-şi dela stat deosebită şi nimio comun cu bi­ dă silinţe a mai dovedi, că „complotul"
aibă deputaţii lor în dietă. In caşul opus serica ag. ev. maghiară. urdit contra lui şl-ar avâ întinse firele pănă
Altă adunare slovacă. Pe dina de
grupuleţul Saşilor, care şede în cameră, ar Tote aceste biserici naţionale vră „Egye- în Geneva, unde petrece pretendentul la
23 Iulie n. este convocată în Liptoszentmi-
trebui să ia asupră-şi problema forte peri- târtâs" să le stîngă întro lingura de apă. tronul sârbesc Petru Karageorgevicî. Acesta,
lilos o mare adunare poporală slovacă, in­
culosă, de a representa acolo întrâga coa Cu tote de-odată însă nu pote răsbi, se interwievat de-un colaborator al lui „Ber-
tre convocatori sunt advocatul Dr. Emil
liţiune nemaghiară. Căci decă „alianţa" ar mărginesce dăr de-ocamdată numai la bi­ liner Tagblatt", a protestat în contra bă-
Stodola, proprietarul Teodor Kutlili şi co­
ave să însemne mai mult, decât un simplu serica română unită, asupra sorţii oareia nuelii, că ar fi avut parte la „complotul"
merciantul Daniil Bodiczhy. Autoritatea po­
pronunciament pentru scopuri comune, s’au pus cu totadinsul să decidă vlădicii şi visat de Milan, şi declară dimpotrivă, că
litică a permis ţinerea adunării. Intre obiec­
atunci deputaţii saşi ar trebui să se în- 'catolicii unguri din Congresul pentru au­ atentatul este opera poliţiei din Belgrad
tele dela ordinea <jdei vor fi: revisuirea
trepună în oameră eventual şi pentru drep­ tonomia catolică, care, precum seim, o con­ pusă la cale de ex regele, cu scop de-a ni­
legilor politice bisericesc^; cestiunl scolastice
turi române atacate, altfel ar fi nisce aliaţi topesc şi o topesc în biserica catolică ungu­ mici apoi partida radicală.
şi culturale; revisuirea legei de naţionalitate.
fără valore. Ne putem uşor închipui, care răscă, vrend s’o pună ărăşl sub archiepiscopul In o parte a publicului sârbesc se
Se vor ţină prelegeri poporale despre pro­
ar fi urmarea unei astfel de advocaţii, ce din Strigon, cum cjice „Egyetărtăs" c’a mai vorbesoe, că atentatul ar fi fost pus la cale
movarea agriculturei şi despre eserciarea
s’ar esercita de 18 bărbaţi contra 410. fost odată. de însu-şî Milan. In sprijinul acestei aser­
drepturilor publice.
„Dâr nu trebue să ne gândim nici „Greşala" oe au fâcut’o, dând bise- ţiuni se aduc mai multe fapte, şi anume:
ricei gr. or. constituţia şi autonomia — nu Ou patru cjil® înainte de atentat, guvernul
măcar la o astfel de representare activă a Apetiturî şoviniste.
totalităţii nemâghiare prin Saşi. însăşi îm­ vor s’o facă şi cu biserica română gr. cat. dase ordin poliţiei să nu lase pe nici unul
prejurarea, că aceşti din urmă s’ar pro­ Am schiţat erl un articul publicat în Asta e lozinca. „Din contră" — dice „E—s“, din fruntaşii radicali să părăsâscă ţâra.
şi aceste cuvinte i-)e cităm verbal îi tra­ Atentatorul KnezevicI n’a fost în serviciul
nunţa numai pe hârtiă şi cu totul platonic guvernamentalul „Peşti Hirlap" referitor
pentru o alianţă cu Românii, ar fi de ajuns la intenţiile, ce le are şovinismul cutro- ducere, — e timpul suprem să cumpănim comunei pe când era primar PaşicI, cum
serios, ca basă de acţiune, dăcă se pot to­ spun oficioşii; nici unul din conducătorii
spre a încărca în spinarea deputaţilor saşi, pitor maghiar faţă cu cele două biserici
pe lângă odiul propriu, şi odiul mult mai greco-orientale ortodoxe din patriă. Afil lera organisme bisericesd după naţionalitate? ridicalilor nu-1 cunoscea. Din contră, în
mare al Românilor mai număroşî, şi de avem înaintea nâstră un articul nu mai Când s’a început politica acesta, credeau timpul din urmă fusese în S9rvicifi la baia
aceea priviţi ca mai periculoşi de cătră puţin pătimaş, al lui „Eyyetârtâs*, care se cel puţin, că e în interesul casei habsbur- regală de pe Sava, unde regele Milan şi
şovinism. Firesce, că nu-i vorba de per­ ocupă din nou cu biserica română unită, şi, gice, care voia aici nu imperiu, ăr rassa regele Alexandru se duc în tote tjilele să
sonalitatea deputaţilor saşi, cari în cele din în legătură, cu tote bisericele aşa cli tna- maghiară era privită ca duşmanul acesteia. se scalde. KnezevicI făcea cjilnic servicii
se
urmă ar pută totuşi să suporte cum-va ţionale. La 1866 însă acesta ideiă a banorotat. De regelui Milan; prin urmare acesta îl cu­
asalturile patimelor "în on. cameră, ci se Acest diar fanatic kossuthist revine atunci comunitatea de interese între casa noscea. Aci ar fi 'fost urzit planul atenta­
tracteză de întregul nostru popor, care ar la pretinsa „demonstraţiă", ce vor s’o aran- habsburgică îi rassa maghiară s’a manifes­ tului. Supraveghietor al băilor a fost pănă
trebui să simtă răsbunarea şovinismului geze „Valahii gr. cat." din incidentul ani­ tat în sute de caşuri. Din contră, pretu­ la arestare, căpitanul Mladen IovanovicI, a
pentru paşii tuturor aliaţilor, pe propriul versării de 200 de ani dela unirea cu Roma. tindeni în jurul nostru s’au format state cărui nevastă, Angelina, era amanta lui
său corp. „Vrău să demonstreze — (Şioe — pentru o ru­ nouă. Este regat român şi este regat sâr­ KnezevicI. Acesta a petrecut cu ea, în cjiua
besc, sunt mici încă acjl, dăr pot fi mari atentatului, pănă la orele 5 după amiadî,
„Una trebue să avem în vedere: noi pere, dăr nu de Roma, pe care se razimă
şi puternice, mai alas dăcă le crescem âr pe la orele 7 s’a întâmplat atentatul.
suntem un popor de tot mic, abia de o ca şi pe Bucuresol, ci pentru o rupere de
material de sporire. Nimic bun nu pote Regele Milan se ducea în fiă-care di, la
cjecime aşa de mare, ca cel românesc, şi Strigon, a cărui posiţiune istorică şi de
să urmeze de aici, nici pentru naţia orele 8, în trăsură la fortărâţă, şi se în­
avem;încă aşa de mult de pierdut, deore-ce drept ar fi să unăscă într’un singur tot bi­
maghiară, nici pentru casa de Habs- torcea pe la 1 după amiacjl; în diua atenta­
în urma trecutului nostru istorio avem serica catolică din statul ungar". Firesce
burg, căci cei ce graviteză spre Bucuresol tului pentru prima dată a părăsit fortă-
multe, ce Românii de pildă încă nu posed. că în aoăsta „biserică catolică" înţelege şi
său Belgrad, vor trage pe sfâră şi Viena"... râţa la ârele 7. Lumea se întrâbă: cum a
Aceste bunuri culturale ar fi verosimil prima biserica română unită.
Drept capac la tote aceste fantasma­ putut sci KnezevicI despre escepţia acâsta ?
jertfă, pe care alianţa ar aduce-o după sine Pentru ca să dea un ghiont şi, în gorii, cjiarul kossuthist pune cestiunea schim­
pentru noi, şi ar fi jertfa întregei nostre acelaşi timp, să asmuţe pe cei din „cercu­ bării politicei de pănă acum faţă cu naţio­ Francia, Germania şi Rusia.
esistenţe. P6te că vom trebui să pierdem rile competente" în contra bisericei Ro­ De când cu visita împăratului Wilhelm pe
acele bunuri între tote împrejurările; n’o mânilor uniţi, „E —s" cjice, oâ aoestia au nalităţile, şi enunţă principiul, că „caracte­ corabia francesă „Iphigenia", pressa euro-
vom pută împiedeca. Dăr nu voim să le aflat sosit timpul „de a-şl realisa planurile" rul maghiar al statului trebue pus mai tare până se ocupă constant cu apropierea din­
punem în pericul pentru un popor străin. — căci — „în soaunul archiepiscopesc de în relief", ăr acâsta s’ar pute face deocam­ tre Francia şi Germania, piarele rusescl
dată aşa, dăcă la nici un cas noi (Maghia­
T
Românimea nu pote fi păgubită în acea Strigon tronăză pacea, ăr în fotoliul mi­ rii) nu vom suferi, ca tendinţele de naţio­ încă au apreţiat în cea mai mare parte
măsură ca noi. In caşul unei alianţe, noi nistrului preşedinte pactul", şi pentru acum favorabil acea visită, dând espresiune bu­
am fi mica antegardă, pe care adversarul „atât în stat, cât şi în biserică principiul nalitate să primescă un nou organ printr'o curiei, că apropierea dintre cele două state
o atacă întâiă şi o nimicesce. Dăcă apoi conducător este: guieta non movere, moventia nouă biserică naţională". (română gr. cat. rivale nu pote să fiă decât spre binele
— Red.)
massa cea mare a celeilalte oştiri învinge non turbare' . păcii, idealul Ţarului Nicolae. „Novosti“
1
său va fi înyinsă — ce ni-ar folosi nouă, Supărarea kossuthiştilor dela „Egyet- Apoi încheie aşa : „Dăcă d l metropo- crede sosit timpul, ca să se dea uitării
lit Mihalyi îşi uită, că e nobil maghiar,
cari vom fi nimiciţi şi nu vom mai ertăs" este şi mai grozavă, când îşi aduc Elsaţia-Lotaringia şi ideia revanşei să fiă în­
nouă nu ne este permis a uita, că suntem
pută fi puşi în piciore? aminte, că în primul an al constituţiona­ gropată pentru totdâuna, pentru-ca Francia
patrioţi maghiari (!), cari seim ce pretinde dela
„Pe nesimţite am trecut dela tesa lismului unguresc, în contra „naţiunei po- şi Germania să păşâscâ la înţelegere. Uele
noi miia de ani trecută şi miia de ani
„alianţa pe lângă pasivitate e imposibilă" tice ungare" legislativa ungurăscă a or- mai multe (ji are rusescl vorbesc în tonul
viitore".
la tesa generală, ce o cuprinde, ca pe un ganisat în biserică naţionalităţile valahă, acesta. Sunt însă şi de acelea, cari nu văd
Asta va să cjieă cu alte cuvinte, că
cas cu deosebire grav, că pentru noi alianţa sărbă, săsăscă, şi li-a dat tot posibilul „de-a cu ochi buni apropierea franco-germană.
„miia de ani trecută" şi „miia de ani vi­
în genere este o imposibilitate, indiferent dâcă influinţa decisiv, ca parte şi ca organisme „Petersburgshija Vjedomosti de plidă e gro­
u
itore" pretinde dela „patrioţii maghiari",
Românii vor face politică activă sân pasivă. separate, în afacerile statului". Apoi se zav de indispusă în contra acestei even­
să pună câtuşi şi mai grele pe biserica
In tote împrejurările noi, conform pro­ măhnesce că „şi greco-catolicii sunt împăr­ tuale apropieri şi o atacă cu vehemenţă.
română unită, eventual s’o spulbere de pe
verbului german, am scote pentru totali­ ţiţi după naţionalitate", sunt adecă greco- Pentru a contrabalansa astfel de atacuri,
faţa pământului. Decă misiunea „patrioţi­
oficiosa ,Herold din Peteroburg publică
u
lor maghiari" în „miia de ani" viitore, ce r
un fel de comunicat, în care spune,
ş’o prorocesc, se reduce numai la atâta,
astăcjl era ultima c}i lunei, la care de liţe. El însu-şî ajunsese de vre-o câte-va atunci trebue să mărturisim, că secolul oâ diplomaţia rusâsoă inspirându-sa dela
a
obiceifi se făcea revisuirea cassei! ori în perplesitate momentană, căci îi era XX în ivire va înscrie pe prima lui pa­ voinţa augustă a Ţarului, a favorisat des-
6re să stea aoăsta în legătură cu cum­ milă de bătrân. Betrânul totă viaţa lui a gină cea mai barbară încercare a unor po- voltarea raporturilor amicale îutre Paris şi
părătura aceea neobicinuită de diminăţă? muncit pe cale oinstită şi onestă, însă în litioianl descreeraţl, cari cred a putâ asi­ Berlin, şi adaugă, că opinia unui grup din
Imposibil. Şi totuşi — deja de erl anii din urmă l’a părăsit norocul. Concu­ gura viitorul naţiei lor prin fapte vred­ pressă credând, că întrevederea dela Ber­
săra i-a părut prietinul său distras şi in­ renţi cu capitale mari i-au ademenit cu nice numai de vâculvandalismului Hunilor gen ar fi începutul unei acţiuni ostile Ru­
dispus — ceea ce era cu totul străin firei timpul mai toţi clienţii, aşa că prăvălia şi Tătarilor. siei, este falsă. — Mai amintim, că Rusia
sale viale — şi să sousase cu aceea, că nu odiniâră atât de cercetată deveni tot mai vede cu ochi buni o apropiere între Fran-
să simte bine. Nu cum-va se temea cas- tăcută şi pustiă. Ernst Vogt era un fiiu oia şi Germania, deâre-ce în imperiul Ţa­
sarul de urmările vre unei defraudârî şi gingaş, ăr tatăl său un bărbat de-o soru- Revistă externă. rului se crede, că o împăcare franoo-ger-
avea de gând să se sinucidă? ! pulosă onestitate, care se temea mai mult Din Serbia. Micul regat sârbesc în­ mană ar isola perfect pe Anglia, care în tim­
de concurs, decât de morte. pul din urmă a păşit tot mai provocătore
Şi totuşi era nebuniă, să presupui aşa cepe să devină faimos. Pressa din Europa
Nu cum-va să fi căutat fiiul, îndem­ faţă de interesele marilor puteri peste
ceva. Ernst Vogt era unul din cei mai vi- întrâgă se ocupă cu evenimentele, ce se
nat de desperarea tatălui său, să-l scape Ocean.
gill, economi şi conscienţioşl bărbaţi ai ora­ petrec în Belgrad dela atentat înedee. Răs-
din posiţiunea aceea critică cu o parte din Ţarul şi Finlandesii. Guvernatorul
şului; şi se buoura de stima superiorilor bunătorul Milan, în contra tuturor avertisă-
banii încredinţaţi lui? Ceea-ce conscien- Finlandei, generalul Bobrilcov, a declarat
săi şi a tuturora, cari îl cunosceau. La ce rilor din străinătate, arestâză şi espulsâză
ţiosul bărbat n’ar fi făcut nici când pentru înaintea unui c^iari st danes, că Ţarul a res­
:
să fi alunecat un astfel de om pe calea pă­ pe toţi aceia, despre cari i-se uăzăresce, că
sine, cine scie, dăcă nu-şî va fi călcat pe pins deputăţia internaţională, care a mers
catului, mai ales, că era toomai în pragul ar fi avut ore-care rol în atentatul săvârşit
inimă, să facă, fiind în joc onorea tată­ la Petersburg să intervină în favorea Fin-
căsătoriei ? Nu, lucrul îi era cu totul ines- în potrivă-i. Arestările acestea au făout şi
lui său ! landesilor, pentru-că nu voesce să i-se dea
plioabil. fac sânge rău în Serbia şi în străinătate,
Neumeister era decis să se asigure lecţii în propria lui casă în ce chip să gu­
Atunci îi veni lui Neumeister o nouă şi nu e mirare, dâcă un fost ministru
fără întârcjiere; onărea, pote şi viaţa preti- verneze Rusia. Dâcă Finlandesii se vor
ideiă, în timp ce înainta cu paşi tot mai sârbesc scrie în „Neue Freie Presse", că
nului său erau în joc— onorea şi fericirea opune — să fi cjis Ţarul — le va nimici
grăbiţi. Tatăl lui Vogt, un negustor de spiritele în Belgrad sunt în gradul cel mai
atât a părinţilor săi, cât şi a miresei sale tâte privilegiile, âr pressa finlandesă, dâcă
ferării, ajunsese în timpul din urmă în mare agitate.- E firesc acesta. Nimeni nu
atârnau dela el. Aici nu mai avea loc nici va mai agita, acâsta ar provoca măsuri de
strîmtore de bani, el se văcju silit să opereze mai pote fi sigur adl în Serbia, dâcă va fi
o esitare laşe; tăma de-a ofensa a fost rigore contra ei.
cu cambii şi directorul îl aucjise de repeţite-ori arestat ori nu. Milan ţine cu orl-ce preţ să
învinsă de dorul, de a-i mântui.
vorbind peste măsură iritat ou fiiul său, de documenteze, că firele „complotului" se în­ Conferenţa de pace. A treia comi-
(Va urma.)
cite-orl să îuplinise scadenţa vre-unei po- tind pănă la curtea din Muntenegru. Pen­ siune a conferenţei de pace a continuat