Page 32 - 1899-07

Nr. 148.—1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3

•desbaterea proiectelor referitore la resol Prinţul grecesc George moşteni­ d-sa scie împreuna într’un mod atât de espeditor de diferite casse şi societăţi. In
varea pe oale paolnică a conflictelor. S’a tor. In Atena a murit cjilele trecute comer­ frumos religiositatea cu esigenţele vieţei realitate însă, el este o personă neouuos-
primit în ântâia cetire articulul referitor ciantul Plato Morinengo, care şi-a testat în- practice. oută şi c’un trecut compromis.
la tribunalul de arbitrii aleşi. trega sa avere de 100,000 drahme prinţu­ După „împărate oerese“, cântat la Numele său adevărat niol nu este
Leon Diiekler, ci Leibis Dikel şi a venit în
lui grecesc George, guvernatorul Cretei. finea liturgiei, arangiându-se biserica pentru
România din Galiţia. Trecând întâiă la
Prinţul a primit moştenirea şi a făout din şedinţe, a urmat deschiderea adunărei ge­ Brăila, începu să faoă pe mijlocitorul de
SOIRILE BILEI. ea daruri însemnate poporaţiunei lipsite nerale a Reuniunei învâţâtorescl, cu vor­ împrumuturi de bani, dâr fiind prins cu
- 7 (19) Iulie din Creta. birea de deschidere a preşedintelui ei d-l multe şarlatanii, a fost isgonit. Veni deci
Atanasiu Lupan, apoi s’a cetit raportul ge­ la Predeal. înainte însă de a pleoa dela
Jubileul pompierilor voluntari din Cununii. D-l Nicolae R. Panţu şi Brăila, jidanul intrase în înţelegere cu nisce
Braşov. Ni-se comunica spre publicare ur- d-ş6ra Constanţa Panaitescu, îşi vor serba neral de notarul Leşian; s’au ales şi şi-au comisionari de pescăriă de-acolo, de-ase-
mătorea Invitare: „După ce am publicat cununia lor religiosă în 11 Iulie st. v. în început activitatea lor comisiunile îndati­ menea Evrei, cari aflându-se în anumite
programul pentru festivităţile nostre, avem biserica nouă din comuna Ulieşti, cătunul nate; s’a cetit o disertaţiune fârte instruc­ legături cu d-l G. I. Dogărescu, veohiul es­
•onorea a invita pe onor. membri sprijini­ Fundurile (România). tivă de notarul Leşianu, s’a desbătut şi peditor dela Predeal, sciură, în schimbul
primit propunerea membrului onorar Gavril unor avantagii, să dea lui „Diickler" câ­
tori ai corpului de pompieri voluntari din — Din Blaşiă ni-se anunţă cununia te-va informaţiunl în afacerile de espedi­
Braşov la jubileul reuniunei nâstre, cu ru- d-rei profesore Georgina Ana Bucşa cu d-l Trifu, de a se lua din partea acestei reuniuni tor, aflând tot odată şi câte-va debuşeurl
garea de a partioipa în număr oât mai Victor Munteanu. Cununia se va oficia în iniţiativa pentru uniunea tuturor reuniunilor deschise de d-l Dogăresou. Atâta i-a tre­
mare. — Comitetul festiv. biserica catedrală din Blaşiă în 30 Iulie învăţătoresd gr. cat. din Ură. Din raportul buit Evreului, pentru-ca venind la Predeal
u
Tot-odată suntem rugaţi a da loc ur­ nou curent. comisiunilor înţeleserăm între altele, că d-l să plece pe căile deschise de d-l Dogă-
mătorului apel: “Onoraţi concetăţeni! De- George Pop de BăsescI şi la acestă reu­ rescu, începând să espedeze pesce prospăt
la debuşeurile, pe cari d-l- Dogărescu le
6re-ce pe fiâ-care oră se măresce numărul Musica orăsenescă va concerta Vi- niune, ca la tote ale nostre, se făcu mem­ deschisese de mai înainte.
9
acelora, cari ne anunţă, că vor lua parte neiî săra la 6 bre şi jumătate pe prome­ bru fundator cu 30 fi. taxă; G. Şiuta şi Observându-se şarlataniile Evreului,
nada de sus în pavilionul de lângă ressr- mulţi alţii eu poporenl dimpreună membri
la congresul pompierilor şi la jubileul nos­ s’au făout arătări la autorităţile mai înalte
tru, cestiunea încuartirării devine tot mai voarul de sub Tîmpa. ■ajutători. Statorindu-se apoi locul adunărei ale statului, pănă ohiar la ministeriu. Ji­
generale viitore, preşedintele mulţămi pu­ danul însă prin cereri şi memorii adresate
ardentă, şi acesta cu atât mai mult, cu cât Rectificare. In articulul „Tiourî lite­
ostăşimea ces. şi reg. plecă la manevre nu­ rare locurile respective au să sune corect blicului şi îndemna pe membrii Reuniunei ministeriului domeniilor sciu de cu vreme
11
să atragă atenţia asupra sa în mod favo­
mai după 15 August n. şi deci nu putem precum urmeză: N-rul 146 al „Gazetei , la activitate încordată pentru promovarea rabil, aşa că ministrul domeniilor primi cu
11
ave de astă-dată casarmele, ce le avusem pag. 1, colona 1, alinea 5 „...mai lase-se... ; scopului sublim (al Reuniunei, declarând privire la el informaţiunea, că a sciut să
11
în vedere; ne permitem deci a adresa pro­ pag. 1, col. 3, alinea 4 „...oare ceea-ce între aplause adunarea de închisă. creeze multe debuşeurl pesoelui român în
batei ospitalităţi a tuturor concetăţenilor scrie... ; pag. 2, col. 1, alinea 2 „...dulce La 11 ore se începu, cu frumosa Ungaria, unde „numai în 2 luni a esportat
u
noştri iubiţi urgenta rugare, de a ne pune la et deconm pro patria mori..."; pag. 2, vorbire de deschidere a directorului Georgiu peste 200,000 chilograme pesce prâspăt".
Pe basa acestor informaţiunl neesacte,
disposiţiune locuinţe, oa să putem încuar- col. 2, alinea 4 „ . . . e verbul asvîrli" ; pag. Şiuta, şedinţa despărţământului, după care fiind considerat Evreul ca un element fo­
tira pe toţi ospeţii cei număroşl. Sperăm, 2, col. 3, nota, „Nuvelistul ; pag. 2, col. urma vorbirea de bineventare căldurosă a lositor pentru interesele desvoltării comer-
11
că iubiţii noştri concetăţeni ne vor da şi 4, „Die Liebe k&uft man nicht, TJm schwe- paroohului din loc, Alexiu Berinde, cetirea ciului român de pescării, ministrul de in­
de astă-dată sprijinul lor. Braşov, Iulie res Goldgeivicht. Pag. 3, col. 1, alinea 4 şi desbaterea raportului general. Apoi se terne a dat apoi ordin primăriei din Pre­
11
u
18Şp. — Comitetul festiv. „...cerea cu zor să dea atac =“ ; pag. 3, suspinde şedinţa pentru încassarea taxelor deal, ca de-ocamdatâ pe Jidanul „Diiokler"
şi înscrierea membrilor noi. Redeschitjân- să-l lase a-şl esercia neconturbat comerciul
u
Ocupaţiunî secundare ale profeso­ col. 3, şirul 1 „...de siâcle... ; pag. 3, ar
du-se, se asculta şi luâ spre sciinţă ra­ Amintitul 4i asigură însă, că Jida­
rilor. Profesorii şi învăţătorii şcolelor co­ col. 3, alinea 5 „ . . . conscimţiositate . . . “ şi nul n’a adus nici cea mai mică îmbunătă­
portul comisiunei esmise, după care au in-
munale din Budapesta de ani de dile au „... capri^io'să ...“ N-rul 147: pag. 2, col. ţire transportului de pesce şi nici debuşeurl
curs circa 114 fi. tacse şi ajutore. Se ale­
stăruit, ca să nu se permită a se ocupa ou 3, alinea 3 „ . . . şi dulcâţa...“ şi „... zace...“ n’a deschis, ci s’a folosit numai de debu­
seră delegaţii pentru adunarea generală a
instruirea copiilor nimănui, dâcă nu are său „...<$ace...“ şeurile deschise de d-l Dogărescu, care în
„Asooiaţiunei“ în personele d-lor Georgiu decurs de 6 luni a espedat în străinătate
deplină calificaţiune în ale pedagogiei.
Şiuta şi Dr. Felician Bran, vicarul Careilor. peste un milion chilograme de pesce ; Evreul
Chiar şi instruirea unui copil de 7 ani să Se desbătură diferite propuneri, între a usurpat aşa-dâr meritele acestuia. Promite
nu se facă decât prin instructori diplomaţi Despărţementul sătmărean al acestea a prof. în pensiune şi membru mai departe, că va arăta, cât sunt de mari
în ale pedagogiei, âr alţi omeni, cari nu se Âsociatiunei. minciunile, cu cari Jidanul a sedus autori­
> ordinar Gavrilă Trifu ca 1) să se înfiinţeze tăţile, şi insistă a-se face cercetările de
pricep la meseria acesta, să nu se ames­
— Iulie 1899. în Seini, unde tote condiţiunile pentru lipsă, ca nu cum-va a4l mâne să ese la
tece. Magistratul oraşului Budapesta a luat
Prima adunare generală a despărţă­ acesta se află, prima agentură a despărţă­ invelă vre-o nouă pungăşia din partea ve­
lucrul tocmai de-a ’ndosele: el a dat, ce i neticului, care s’a aşe4at la Predeal în con­
mântului XXXI (Sătmar-Ugocia) al „Aso- mântului nostru, pe sâma căreia d-l director
drept, o Ordinaţiune, der nu în sensul, de-a tra condiţiunilor cerut de lege.
u
eiaţiunei s’a ţinut la 13 Iulie n. în Seini de bancă Georgiu Achim a şi dăruit 20 de
opri pe cine-va a se ocupa ou instrucţiu­
şi a reuşit splendid, dându-ne dovedi, că cărţi; âr propuuătorul a promis, că şi d-sa
nea, oi din contră, pe profesori şi învăţă­
simţământul românesc pote să dormă, der va face daruri pentru îmbogăţirea acestei S i i t e r a t f g r ă .
tori îi opresce de-a avă alte ocupaţiunî, cu
mort nu este nici în cea mai înstrăinată biblioteci. 2) ca despărţământul să înfiinţeze
deosebire însă îi opresce de-a face praxă In editura librăriei H. Zeidner din
inimă românâscă. Acest succes splendid în tâte comunele aparţinătore lui comitete 11
medicală, său de-a se aplica ca funcţio­ Braşov a apărut „Cartea copiilor , ilus­
ne-a rehabilitat pe noi, Sătmârenii-Ugo- de binefacere de dame, al căror scop ar fi
nari la bănci. Acâsta nu li-a plăcut profe­ trată, pentru clasa II primară de St. C.
cenii, înaintea ochilor noştri proprii, ni-a stîmpărarea neajunsurilor sărăcimei şi, în
sorilor şi învăţătorilor, cari împreună au Alexandru. Preţul broş. 40 cr., leg. 50 cr.
redat încrederea pierdută în puterile nostre vederea scopului „ Asociaţiunei", mai ales
înaintat un memorand la magistrat, prin Este un fel de carte de cetire, în care însă
şi a dat de gol pe aceia, cari parte ne provederea cu vestminte de ernă şi instru­
care cer, ca să nu li-se răpescă dreptul sunt intercalate e3ereiţii din diferitele
ironisau, parte declarau de amorţit său mente de învăţat a copiilor săraci şcolari.
de-a dispune asupra timpului liber, ci asu­ obiecte şcolare şi încă în ordinea cronolo­
chiar şi mort românismul nostru. Eram Primindu-se aceste propuneri pentru orga-
pra timpului de după amâcjl să potă dis­ nisarea agenturei din Seini şi pentru în­ gică, după cum se propun dela începutul
aprope să credem şi noi, că suntem morţi,
pune după plac, şi numai în ce privesce pănă la finea anului.
precum ni-se scosese vestea, acum însă fiinţarea comitetului de binefacere de dame
timpul dinainte de amâdl să fiă obligaţi a In editura aceleeaşl librării a apărut
vedem, că nu este aşa. Numai la aparinţă, se delegă propunătorul. u
anunţa la magistrat şi a-şl cere permisiune „Curs complet de limba francesă par­
după formă, eram amorţiţi, dâr esenţa, sim­ Se primi apoi cu multă plăcere atât
pentru caşul, când ar voi să ia şi altă ocu- tea I şi II, de I. Fetter, tradus de Arsenie
ţământul românesc, era viu, şi acesta nu invitarea fostului profesor gimnasial în
paţiune. Vlaicu. Valorea acestei gramatici a lui
u
numai „ne va măritul pe noi , ci ne va pune Baia mare şi aoum paroch în Bicsad, Ga­ Fetter este îndeobşte cunoscută. Preţul
Despre răposatul moştenitor de alăturea cu oei mai buni şi bravi ai nâ- vril Sabo, de a-se ţine pe anul viitor adu­
4l‘On rusesc se colportâză acum prin fliare narea generală a despărţământului în Bic­ unui esemplar (224 pag.) 1 fl. 20 cr., legat
mului nostru. 1 fl. 40. — Amintim, că tot după 10 esem-
faima, că el ar fi căcjut jertfă unui aten­ Nu ne aşteptam la mai mult ca 30 sad, precum şi darul de 15 fl. al D-sale
tat. piarele din Copenhaga, cari de obi- pentru premiarea celei mai bune colec- plare din cărţile apărute în editura Zeidner
— 40 de omeni şi am fost peste 200 de in­ al 11-lea se dă ca rabat.
ceiti. sunt bine informate cu privire la cele ţiunl de poesii poporale din „Ţâra Oa-
teligenţi în frunte cu Georgiu Pop de Bă-
•ce se petrec la curtea rusâscă, sunt una­ şului .
a
sescl, vicariul Careilor, profesorii dela gim-
nime a constata, că mortea marelui duce In fine directorul despărţământului G. ULTIME SCIiil.
nasiul din Beiuş: Stan, Ardelean şi Epure,
u
G-eorge este mistică. „Dagblad scrie chiar, protopopul tractului etc.; — popor, deşi Şiuta, dând espresiune bucuriei sale asupra
oă Ţarevdciul a cădut jertfa unui atentat. interesărei viue, ce se manifestă faţă de Viena, 18 Iulie. Contele Thun
timpul favoritor pentru lucrul câmpului era
ce
lEtă ce 4i numita foiă: „De câte-va săp­ prima adunare generală din partea pu­ s’a reîntors dela Ischl la Yiena. pi­
atât de scump, încă a fost în număr destul lele proxime se vor publica în Un­
tămâni Ţarevriciul şedea într’o mică vilă din blicului nostru, şi speranţei, că acestă in-
de mare. La banchet au luat parte peste garia proiectele pactului sancţionate.
Abbas-Tuman, de unde făcea cjilnic esour- o sută de persone şi ar fi mai luat cel teresare în viitor se va mai mări, între
siunî la Achalzic, unde îşi pusese ochii pe aclamaţiunile asistenţilor închise adunarea. Belqrad, 18 Iulie. La ordinul mi­
puţin 50, dâcă s’ar fi făcut pregătirile de
o oercheză de-o rară frumseţă. Marele duce lipsă. Sala era îndesată de public elegant, Despre banchet, concert şi petrecere nistrului de interne era se fiă ares­
făcea escursiunî acum ou bicicleta, acum tot românesc, căci inteligenţa maghiară, voiţi raporta mâne. tat ieri medicul Lazar Dimitrievicî
călare, şi în diua nenorocirii încă merse deşi a oferit şi dat bucuros cuartire pentru TJn participant. din Semendria, bănuit cu complici­
•călare la alesa inimii lui. Fata însă avea un âspeţii români, nu s’a presentat la petre­ tate în atentatul contra lui Milan.
■ourtesan, pe care îl chinuia gelosia. Acesta, Dimitrievicî înţelegând de planul
cerea românâscă.
în cjiua desastrului, s’ascunse după o tufă Corespondenţa „Gaz- Transilvaniei". acesta s’a refugiat sub ruinele ce­
Serviciul divin s’a început la 8 ore,
din marginea drumului Abbas-Tuman. Când tăţii, apoi de pe un bastion s’a a-
celebrat de protopopul tractului, Antoniu Sinaia, 5 Iulie 1899.
prinţul ajunse în dreptul lui, atentatorul runcat în Dunăre. Cadavrul lui n’a
Gitta, dimpreună cu directorul despărţă­ Domnule Redactor! Vă rog a da ospi­
arunca o’o piatră mare asupră-i, însă piatra' talitate în colânele „Gazetei Transilvaniei fost aflat încă.
11
mântului G. Şiuţa şi cu parochul Seinilor
n’a lovit, decât calul. Calul spăriat sări şi următorei informaţiunl, ce Vi-o comunic pe
Alexiu Berinde, asistaţi de parochul Be- Semlin, 18 Iulie. Foia oficidsă
■Ţarewioiul căcju de pe el, isbindu-se cu ca­ basa celor publicate de foia săptămânală
rinde tinărul şi de teologul Tamoian ca 11 serbâscă publică decretele de pen­
pul de-o bucată de stâncă şi rămase mort din loc „Sinaia , în numărul său din urmă.
diaconi. Biserica era împodobită cu crengi sionare a lui Sava Gruicî, Andra
acolo jos“. — Soirea foiei din Copenhaga Pe la finea lui Iunie anul trecut un
vercjl şi cu flori. După s. evangeliă se sui Evreu, care figurâză sub numele Leon Dil- Nicolicî şi Iovan Gjaja.
are lipsă de control; noi am reprodus’o ca
pe amvon parochul locului, Alexiu Be­ clcler, se stabili în Predeal, unde cu viola­ Petersburg, 18 Iulie. Generalul
•tote celelalte fliare.
rinde, şi ţinu despre momentuositatea diloi rea art. 51 din legea generală a vămilor şi
art. 10 din legea poliţiei rurale, fără încu­ Guicî a plecat în străinătate.
La Predeal şi la Buşteni, după pentru Seini şi cultura poporală una dintre
viinţarea consiliului comunal şi fără nici o
•cum aflăm, s’a stabilit în dilele din urmă acele frumose şi instructive cuvântări bi-
autorisaţiă, începu a funcţiona ca espeditor
forte multă lume, care va petrece acolo sericescl, pe cari le ascultă cu atâta plă­ în vama română şi ungară Predeal. Aci s’a Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
lunile de vară. cere şi atenţiune poporeniţ săi şi în cari servit de mai multe titluri, spunând, că e Redactor responsabil: Gregoriu Maior.