Page 34 - 1899-07
P. 34
REDACŢÎUKEAţ ,6iazeta“ i^e în nacare ţi,
MiiiistnţiMea şi Tipografa. Abonamente pentru Anstro-Dngaria:
BRAŞOV, piaţa maro Nr, 30. Pe un an 12 fl., pe şăse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
sa primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franol, pe şăso
IBSERATE 30 primeso la AD- luni 20 fr-, pe trei luni 10 fr.
BIHISTRAŢIUNE In Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
ormâtârole Birouri de ununolur!: Se prenumeră la tdto ofi-
In Viena: M. Dukss Naohf. oielo poştale din întru şi din
He.x. Auflonfeld t Emerloh Losnor, afară şi la d-nii oolectori.
Helurloh Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppellks Naohf. Anton Oppollk. Abonamentul pentru Braşov
In Budapesta: A. V. Qoldber- Admmisirafiunea. Piaţa u are
per, Eksteln Bornat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etanii!
burg: Harolyl & Liebmnnn. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL IHSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl.. pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o colonii 6 or. canon nn nţ» Cu dusul în casă : Pe un ar
si 30 or. timbru pentru o pu-, nf^aSn ni oua ■ 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
felioare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi Învoială. v. a. său 15 bani. — Atftt abo
RECLAIIE pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
seria 10 Or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 149.
Şituaţiunea în Austria. fere cehisarea Vienei. Şi aceleaşi care am indicat’o deja mai sus şi o luptă în contra duşmanului de morte al
lupte le vedem reproducendu-se în care culminâză asemenea în împli păcii nbstre interiore, a şovinismului; ou
Se anunţă, că în (filele acestea miniatură între Germanii şi Slavii nirea postulatelor germane. îndoită bucuriă am vedâ în şirurile nostre
vor fi sancţionate şi promulgate le din părţile sudice ale imperiului. Cum crede a eşi contele Thun şi Maghiari cu judecată echitabilă, cari au
gile ungare privitbre la pact şi tot Este aşa-deră adunat material din acest impas, este secretul lui şi curagiul de a se opune opiniunei publice
odată se va face şi publieaţiunea esplosibil ca nicî-odată în Austria, va fi măestria lui, decă îi va suc turbate etc.
u
acelor ordonanţe împărătesei şi gu- ne mai vorbind de luptele socialiş cede. Precum stau înse acjî lucrurile, Dorinţa e frumosă, dâr când va sosi
verniale, prin cari se vor regula din tilor în Viena şi în alte părţi; şi în anevoie va putâ se împace pe Ger acel timp, ca să se afle şi Maghiari cu simţ
partea Austriei în mod corespunc|e- adever trebue se surprindă, că cu tote man!, ba e forte probabil, că aceştia de dreptate, ca Mocsary, corbul alb dintre
tor raporturile create prin noul pact acestea ministrul - preşedinte, conte vor încerca de a zădărnici prin ob ei, cari să aibă voinţa şi curagiul, de a pune
economic. Thun, desfăşură atâta flegmă şi-şî strucţiune chiar şi alegerea membri piept contra curentului nenorooit şovinist,
Aceste ordonanţe împărătesei lasă atâta timp, fără de a lua o de- lor în delegaţiunî. umăr la umăr cu Românii, Saşii etc?..
şi guverniale, edate pe basa §-lui 14 cisiune şi o ’ direcţiune pronunţată Este dâr timpul suprem se afle
al constituţiei austriace, mai au lipsă într’o privinţă seu alta. Unii sunt şi contele Thun formula de scăpare, Ni-se va mai da ocasiune însă a re
încă de primirea ulterioră, de cătră de părere, că contele Thun urmă- care îi va ajuta înse şi lui numai de veni asupra aserţiunilor organului Saşilor
parlamentul central din Viena. Este resce tactica de-a lăsa se se aprindă acjî pe mâne. „venjl“.
bre speranţă se li-se dea aprobarea tot mai mult pasiunile părţilor li-
parlamentară şi pactul se fiă astfel tigante, ca apoi tot el se vină şi se In cestiunea federalismului aus
recunoscut de parlament? cjieă, ca btă nu mi-a fost cu putinţă Saşii „verdî“ nu resping ideia triac. Revista lunară „ Preussiche Jalvr-
u
La tbmiiă „fteichsrath“-ul va se-i împac, a trebuit se iau refugiu alianţei. l)iicher se ocupă în numărul său din Iunie
trebui se fia conchiămat pentru a la mesurî estra-ordinare. > de programul comun al Germanilor aus-
alege delegaţiunea austriacă. Care Aceste mesurî estra - ordinare Organul apponyist „Budapester Tag- triacl, publicat nu demult, şi cjice, că ‘în
va fi atitudinea lui? sunt considerate ca neîncungiurabile blatt“ pretindea, că şi organul „vercfilor" acest program nu găsesce nimic de relevat
Etă o întrebare, pe cât de acută, din partea majorităţii parlamentului „Kronstădter Zeitung", a respins ideia de decât faptul, că prin el se accentuâză tot
pe atât de actuală, de care sunt le şi mai ales din partea Cehilor ti- alianţă ou Românii şi cu naţionalităţile. mai mult censtralismul austriac. Autorul
gate mar! interese nu numai ale nerî. Organul acestora, punend în Faţă cu acâsta afirmare „Kronstădter Zei articulului e de părere, că acestă formaţiune
dualismului, ci şi ale desvoltărei in- trebarea, ce se va întâmpla, decă tung" susţine, că nu este esactă, şi că prin de stat nu e indispensabilă în Austria, ba
teribre în Austria. nu va reeşi nic! ultima încercare de urmare n’a meritat nicl-decum laudele foiei cjice, că din causa ei Germanii austriaoî
După tote semnele de pănă a împăca pe German!, —cjice: „La guvernamentale. au suferit în timpul din urmă atâtea în
acuma, Germanii austriacî sunt ho- acestă eventualitate trebue se fiă In ce privesce pe Români, „Rron- frângeri. In Austria — continuă — ar tre
bui să se îneâpă o nouă organisaţiune a
tărîţî nu numai a combate pactul şi bine pregătit guvernul şi se fiă decis stădter Zeituug" crede, că ei ar părăsi
statului, fiă prin aceea, că s’ar reconstrui
folosirea §-ului 14 la punerea lui în a sevîrşi o faptă hotărîtore. Pactul pasivitatea bucuros, dâcă — ceea-ce este
grupări istorice de ţări, fiă prin satisfa
fiinţă, care folosire o declară de cu Ungaria s’a terminat, acum se neapărat necesar — guvernul ar fi pre
cerea cerinţelor naţionale şi prin crearea
violare a constituţiei, ci au de gând tractâză de pactul cu majoritatea venitor faţă ou ei, făoând cel dintâiG pas
de none circumscripţiunî administrative,
a face obstrucţiune chiar şi alegerei slavă a Austriei, dela care atârnă prin aceea, că nu va mai pune nioî o pie-
cari să fiă menţinute printr’un parlament
membrilor în delegaţiunT, decă pănă viitorul jumătăţii acesteia a monar- decă convocării conferenţei partidei naţio
u
atunci guvernul Thun nu va afla chiei . nale române, pentru-ca să potă lua o de- puternic central.
mijlocul de a-i împăca cum-va prin In ce se consiste înse fapta de cisiune obligătâre pentru toţi Românii din
cassarea ordonanţelor de limbă şi cisivă? In a face imposibilă obstruc- Ungaria ete. Deputaţii români, ce s’ar Un nou plan de colonisare. Din
împlinirea postulatelor programului ţiunea Germanilor şi în a împlini pos alege apoi, pot avă în dietă şi programul iniţiativa contelui Alesandru Csaky se va
lor publicat la Rosalii. tulatele Cehilor, dela car! aceştia lor propriu de drept public, cum are par înfiinţa o societate pe acţiuni numită „A-
Pentru moment lucrurile sunt nu vor se se abată cu nioî un chip. tida maghiară dela 48, Guelfii în parla graria , cu capitale belgiene. Societatea va
u
cât se pote de încurcate în Austria, Acestei vederi a dat espresiune mentul german, Cehii tineri federaliştî în lua în arendă moşii mari din Ungaria, pe
încordarea între Germani şi Cehi într’un discurs al seu şi Dr. Gregr, parlamentul austriac. Continuă apoi aşa: Alfold, şi pote şi în alte părţi. Va plăti
cresce cu fiă-care cji, cu fiă-care oră, eficend între altele, că contele Thun „Pe terenul acesta vor afla în tot de un jugăr oatastral 10—12 fl. Moşiile
şi se manifestă chiar în acte păti li-a promis Cehilor împlinirea celor caşul şi aliaţi, cari au acjî asemeni plân esarendate vor fi împărţite în moşiore de
maşe de ură şi de intoleranţă, cum 28 de postulate ale lor, şi decă şi-o geri ca şi ei, — pe noi Saşii, întrucât sun oâte 50 jugăre, pe fiă-care moşioră se va
sunt demonstraţiunile, ce se petrec va împlini va ave pace cu poporul tem representaţl în dietă în adevăr naţional. zidi o casă de loouit şi clădiri economice
aci în Boemia, aci în Viena, unde cehie, decă nu, va întâmpina oposi- Fără programe lung! s’ar crea acolo o necesare. Oel ee se va stabili pe moşiă,
numai în cjilele acestea Germanii ţiunea lui cea mai înverşunată, căc! alianţă tare de representanţl ai poporului, primesce o sută de altoi de pomi, două
radical! naţional! au turburat festi pacienţa lui este eshauriată. cari ca nu singur om s’ar întrepune pentru iepe pentru prăsilă, doi boi, trei vaci, şâse
vitatea unei reuniunî de cântări ce- Dâr şi Germanii aştâptă dela „lege, adever, şi dreptate" — devisa mi scrâfe şi o sută de galiţe. In cas de lipsă
hice, sub cuvânt, că nu vor se su contele Thun o faptă decisivă, pe nistrului preşedinte unguresc. Ar fi acâsta i-se împrumută şi o sumă ore-care de bani
FOILETONUL „GAZ. TRANS". de diminâţă te-ai sculat? La ce împreju mă neliniştesc înzadar. D-ta mă poţi clari D-ta te aflai într’o posiţiune din cele mai
u
rare am să-i 'mulţămesc fericirea de a vă fica, d-le Vogt, dâr numai d-ta . critice; nu e aşa?"
vedâ la mine? u „Ce aşi putâ eu"...
„Ba într’o lipsă din cele mai cum
Revisuirea cassei. „Pot să vă vorbesc câte-va momente, „D-ta fără îndoială eşti convins, că plite, aţi putâ cjice mai bine. Acum vre-o
între patru ochi?" eu sunt prietin sincer şi serios. u
De trei chl® trebuia să plătesc o sumă de vre-o
Negustorul începu să schimbe la feţe. „Asta aţi dovedit-o de nenumărate orI .
w
trei mii de mărci. Terminul de plată era
Frideric Thieme. „PoftiţI , (fise el căutând cu multă trudă „Bine, atunci asoultă-mă. Numai din deja de mult împlinit, ÎDsă suma n’am pu
u
(Urmare.) să-’şl păstreze cumpătul şi deschise uşa întâmplare l’am surprins adinâorea pe fiiul tut-o de nicăirî procura. Dâcă n’aşî fi plă
Prăvălia bătrânului Vogt se afla toc contoarului din veoinătatea prăvăliei. d-tale tocmai în momentul, când şi-a cum tit pănă Joia trecută la amâcjl, localul meu
mai în apropiere. Directorul băncii alerga Neumeister întră înăuntru, presimţi părat în strada de nord un revolver". în câte-va ore mi-s’ar fi închis şi tot bu
în fuga mare şi deschise uşa dela prăvăliă, rile lui negre au fost şi mai mult oonfir- Negustorul tresări încremenit. nul şi avutul meu mi-s’ar fi licitat. După
abia trăgându-şl sufletul de graba şi de iri mate prin purtarea nesigură a bătrânului. „Un revolver?" o astfel de ruşine n’aşî mai fi putut trăi!
ta ţiunea cea mare. Bătrânul Vogt închise uşa cu îngri „Da ! Eu mă tem, oă el urzesce un Starea mea era deja aprope de nebuniă!
„Aşi putâ vorbi cu domnul Vogt? jire şi apoi se întorse cătră ospele său, cji- plan, care va avâ grave urmări". Ou tote acestea sciam sigur, că în sâra
u
clise el ucenicului, oare şedea la tarabă. cându-i cu o voce scăpătată: „O, Dumnedeul meu, el în desperarea cjilei urmâtore voi primi necondiţionat suma,
„Am să-’l chiem la moment". „D-ta ’ml-aduoi de bună sâmă vestea sa se va sinucide, şi eu sunt • de vină la ce-’mî trebuia. Un prietin mi-o promisese
Abia zări negustorul, care sosi în vre-unei nenorociri; o văd de pe faţa d-tale. tote"! esclamâ bătrânul. ou siguranţă. De aceea l’am conjurat pe
dată, un bătrân viguros, de vre-o 60 de Nu cum-va s’a întâmplat ceva cu fiu-meu?" „Mi-am cugetat-o eu", cjise Neumeister Ernst, să nu mă lase pradă peirii; era
ani, ou păru! rar şi de jumătate încărunţit, Bătrânul se uită cu groză îu faţa di cu seriositate. vorba numai de interval de o cji, atunci
pe procuristul, care îi era forte bine cu rectorului. „Am să vi-le spun tote franc; sciu, că ’i-aşl fi înapoiat suma şi tote ar fi fost îu
noscut, şi şi deveni perples, eră faţa lui Acesta se grăbi să-’l liniştâsoă. nu veţi neferioi pe bietul meu copil. D-ta îl ordine. Bietul tînăr a ajuns într’o luptă
îmbrăcâ o espresiune nesigură. Totuşi în „Nu, nu", îi răspunse el cu prietiniă. cunosc! şi-l sci, că nu e capabil de nici o cumplită cu sine, în firma speranţă, că
cercă să zîmbâscă cu prieteniă şi îutinse „Dâr pote să vină nenorocirea, dâcă nu se faptă rea; uu-i adevărat?" peste 24 de ore va putâ ârăşl pune banii
mâna pretinului fiiului său. fao de cu vreme paşii de lipsă pentru de „Tocmai de aceea am venit la d-ta. la locul lor. Eu cred, că do atunci n’a
„Bună diminâţa, bună dimineţa! Aşa a-o împiedeca. Se pote, că mă şi înşel şi Eu bănuess, cum trebue să stea lucrul. avut un singur moment liniştit".
