Page 35 - 1899-07

Pagina 2 (rAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 149.—1899.

In numărar. Printre moşiore vor circula vre-o eualificaţiune pedagogică; care puţin dentei generale a drepturilor omene.-cî, dis- astfel de candidat, şi ar pute Saşii deja nu­
trenuri electrice şi trenuri de câmp pentru în urmă a obţinut un concediu şi — contra pariţiunea energiei naţionale. Toţi ar de­ mai din consideraţiunl de lealitate faţă de
povară. Coloniştii vor mai primi gunoiQ statutelor — un stipendiu de 400 fl., ca să veni Epicurei. Răsboiul este o cerinţă ome- poporul român să-şl dea votul pentru un
gratis, transportat acasă cu trenul. Din mârgă la universitatea din Cluşiâ şi în nâscă. Noi nu putem încheia cu Germania o astfel de erou ?“ — Pănă acum deci eu-
când în când ei vor fi visitaţl de bărbaţi vre-o câte-va luni să trâcă un esamen din alianţă cinstită, până când nu ne-am recâş­ noscem o părechie, de nici ou sita să-i fi
specialişti în ale economiei, cari le vor da limba maghiară ; care curând în urmă a tigat provinciile cucerite“. ales, şi nu i nimereau mai bine, — par no­
sfaturi şi poveţe. pornit două procese contra patronatului bile fratrum! — de aspiranţi la mandatul
Evenimentele din Serbia. Lucru­
Moşiile acestea nu vor fi date în pentru competinţe nebasate; care pe urmă din Sebeşul-săsesc. Suntem curioşi, de ce
rile, ce se petreo în Serbia, au atras aten­
arândă, ci în parte, şi coloniştii nu pot a mai primit a fi impus de regim, oa di­ tagmă şi pănură va mai fi şi al treilea.
ţiunea guvernelor străine. însărcinatul de
fi omeni ou stare, ci numai săraci: cjilerl, rector la gimnasiul nostru, revoltând prin
slugi, visitii etc. Iu schimb pentru pă­ acâsta pe toţi omenii de bine, şi care acum afaceri al legaţiunei rusesel din Belgrad, Saşii şi serbarea lui Petofi. „El-
u
mântul, ce li se dă în folosinţă, coloniştii vine şi C9re patronatului să-l alâgă director ? Mansurow, a fost provocat de guvernul său, lenzek din Cluşiti aduce scirea, că la fes­
să culâgă informaţiunl amănunţite asupra' tivităţile, ce se vor arangia în Sighişora în
vor -trebui să dea jumătate din productele Spuneţi, rogu-vă, merită un om de cresce-
oauselor arestărilor făcute în urma atenta- I 30 Iulie n. din incidentul aniversării de 50
u
câmpului societăţii Agraria ; âr din cealaltă rea şi conduita lui Gheţe, să i-se încredin­
r
jumătate tot ce vor să prefacă în bani, nu ţeze destinele unui institut de rangul unui tului. Mai mulţi miniştri străini, între cari de ani a morţii lui Petofi, s’au anunţat
şi al Germaniei br. Waeeker-Goetter, care deja şi deputaţii saşi, că vor participa
li-e permis să vendâ decât tot societăţii „ Agra- giminasiu superior?
u
ria , după preţurile productelor din Buda- Negri. este persona grata la curtea serbescă, au printr’o deputaţiune. Luând notiţă despre
fost însărcinaţi de guvernele lor de a da acest comunicat, „Kronstdădter Zeitung
u
peşta. Preţul vitelor, stabilit în 285 fi.,
poveţe de înţelepciune regelui Alexandru observă între altele urmâtorele : „Saşii din
au să-l plătâsoă coloniştii în timp de 20
de ani din câştigul după produsele de vite Revistă externă. şi ex-regelui Milan, atrăgându-le în parti­ Sighişora, precum în genere toţi Saşii, con­
cular atenţiunea asupra urmărilor acestor siderând caracterul pronunţat politic al
şi grădini, care n’au să-l împartă cu „Agra- Apropierea franco-germană. Re­
ria . Colonistul e obligat a ţinâ moşia, ce numitul poet şi naţionalist frances Copie a arestări din punctul de vedere al lealităţii acestor serbări, vor rămânâ pănă în adân­
K
i-se dă, timp de 40 de ani. făcut nisce declaraţiunî forte interesante naţiunei, sârbesc! cătră familia Obrenoviol. cul inimei la tote reci, căci nu e pentru
Acesta e cel mai nou plan de colo- unui cjiarist engles cu privire la apropierea Din isvor sârbesc ofioios se anunţă, noi acum timpul, să iubilăm şi noi pentru
nisare, pe care pressa maghiară îl salută dintre Franeia şi Germania, cari cuprind că scirea despre arestarea lui Blajo Petro- libertăţile, ce ni-li-a pregătit anul 1848.
cu bucuriă, şi care ar fi menit a contribui la mult adevăr, fită, ce a c}is el, vorbind des­ vicî nu este adevărată. PetrovicI n’a fost Drept aceea, dâoă deputaţii noştri vor tri­
maghiarisare. „Magyarorszâg“ crede, că pe pre visita împăratului Wilhelm pe corabia arestat. — Toţi cei arestaţi în afacerea mite vre-o deputaţiune la Sighişora, acâsta
moşiorele parcelate se vor aşeda Slovaci „Iphigenia“: atentatului au fost daţi pe mâna tribuna­ nu va fi o delegaţiune din partea poporu­
şi Români, cari, pentru a-se ferici, se vor lului statar. Acest tribunal a mai ares­ lui săsesc, ci participarea lor este curată ces­
„Nu sciu, fost’a ore acest eveniment tiune privată; tot o cestiune pur şi simplu pri­
face Maghiari. tat pe Glija Reguerovid, redactorul foiei
înainte pregătit? Dâcă a fost, atunci văd vată a deputatului guvernamental Pildner
u
radicale „Novi Dnevni Liszt , din care
în el o crimă. Nimio, der absolut nimic nu causă fâia a încetat a mai apare. Prisonie- ar fi, dâcă acesta de fapt a presentat pre­
Directoratul dela gimnasiul din Năseud. rilor li-s’a dat voiă a coresponda cu so­ şedintelui societăţii „Petofi“ un fel de me­
pot aştepta să câştige Franeia dintr’o ali­
anţă cu Germania; Care ar fi răsplata in­ morand ; căci apreţiarea activităţii literare
Năsăud, în 19 Iulie 1899. ţiile lor.
trării ei în noua alianţă întreită, ce ni-se a lui Petofi nu cade în sfera de activitate
Domnule Redactor! Aţi publicat con­ înfăţişază, oa o nouă pace a Europei, şi ast­ a deputaţilor noştri. In genere o serbare
1
cursul pentru ocuparea prin alegere a pos­ fel ca pacea lumei ? Metz-ul sâu Strasburg-ul ? de înfrăţire cu Maghiarii între sunetele pa-
tului de director 1& gimnasiul nostru su­ Nu! Wilhelm II nu se gândesce, pe cum harălor o ţinem noi între tote împrejurările
perior. Terminul concursului a espirat Sâm­ nu s’a gândit niol-odată la acâsta. Ce va — 8 (20) Iulie de prea pripită şi prematură. Noi voim să
bătă în 15 c. Oomisiunea administrativă, fi aşader? Nimic! Franeia trebue să ră­ Alt candidat la mandatul de de­ vedem întâiti prin fapte semnele sentimen­
organul mai mic al comitetulai pentru ad­ mână în rolul la care a destinat’o sortea, putat din Sebeşul-s«ăsesc. Pe unul îl cu- telor frăţescl“.
ministrarea fondurilor şcolare grăniţerescl, învinsă, trebue să se plece, der să rămână noscem deja. E „demnul“ — vorba unui cfi&r
e convocată pe Sâmbătă în 22 c. la şedinţă mândră. A fost o lipsă de mândriă din săsesc — patriot jurnalist de cinci piţule, Alegerea de deputat în Ceica e
ordinară, când se va face şi alegerea nou­ partea Franoiei, când a trimis pe „Iphi- Veszi-Weiss. „Peşti Ujsâg", păşesce din statorită pe ijiua de 29 Iulie n. Candidatul
lui director gimnasial. genia“ în Bergen, dâcă într’adevăr s’a în­ incidentul înmormântării contelui Horvath- partidei liberale din Bihor este — după
Sunt 6 concurenţi, toţi profesori dela tâmplat acâsta cu scirea ei prealabilă şi Toldy, cu un nou candidat. Acesta este Dr. cum asigură foile ungurescl — Teodor
gimnasiul nostru, şi încă din generaţi unea dâcă n’a fost o simplă întâmplare. In caşul Geza Krivachy, secretar ministerial şi di­ Fassie din Beiuş, a cărui candidatură .se
mai tînâră, căci bătrânii n’au putut să oon- aoesta ni-se presentă altă cestiune. Der să rector esacutiv al „nemzeti szovetsâg“-ului. va pune oficios mâne în 21 1. c. Contra lui
cure din causa limbei maghiare, introdusă presupunem, că alianţa s’a încheiat. Pănă Numita foiă mai scie să ne spună, că s’a va păşi alt candidat liberal, V. Kupsa.
în concurs la ordin mai înalt. când va ţinâ ea? Francisc losif se apropie presentat chiar o deputaţiune din Sebeşul-sâs. Lupta electorală se va da între aceşti doi
De ar trece odată şi actul alegerii, ca de mormânt şi corona lui n’are moştenitor oare să-i ofere mandatul şi că d-1 secretar candidaţi, dintre cari unul e spriginit de
să scăpăm de starea ex lex dela gimnasiul direct. Imperiul său constă din diferite po- e dispus să primâscă, mai ales, că are iote aderenţii lui C. Tisza, altul de guvern.
nostru, stare, care aduce strioăciune insti­ pâre, oarl vorbesc diferite limbi. Ce se va şansele de reuşită, fiind candidatul „Nemzeti-
La conferenţa interparlamentară
tutului, înfiinţat şi susţinut cu jertfe atât întâmpla aşa-dâr? Credeţi, că Wilhelm II Szovetseg“-ului: — (Aţi înţeles, „Nemzeti-
din Cristiania vor merge, între alţii din
de mari din partea grăniţerilor. nu s’a gândit la împrejurarea acâsta deja Szovâtsâg a ajuns să aibă candidaţi pănă
u
România, şi d-nii senatori P. S. Aurelian
Presidentul fondurilor a sondat păre­ de mult, şi că nu ’i s’a înfăţişat înaintea şi la mandatele de deputat!?!), âr drept
şi Em. Porumbaru.
rea profesorilor noştri gimnasial! asupra oohilor săi sufletesc! visul confederaţiunei moment „recomandator pe sema alegători­
w
persânei de a se candida la postul de di­ germane zidit pe o basă uriaşă... cu pute­ lor relevâză din trecutul candidatului său Anunţarea reserviştilor în cas de
rector, şi toţi au declarat cu un glas, că rea căreia va realisa pe deplin germanis­ mai ales „cavalerâsca bravură“, oă în cali­ mobilisare. Ministrul comun de răsboifi
au tâtă încrederea în organul patronatului mul? Wilhelm II are pentru mine efectul tatea sa de solgăbirău al Lugoşului a dis­ a edat un oircular în sensul căruia, în prin­
şi vor respecta votul său, ori cum ar eşi unui magnet, şi care voesce să hipnotiseze pus să fiă deţinut şi arestat prin gendarml cipiu, de aici înainte reserviştii în cas de
alegerea. Franeia cu giugiulirl şi s’o facă a-se le­ un preot român în decursul serviciului di­ mobilisare nu mai sunt îndatoraţi, a se mai
In sfîrşit o curiositate: între concu­ găna în visuri, pentru-ca apoi în momente vin, pănă ce autorităţile politice au con­ anunţa la primarul comunei. Numai cei ce
renţii la postul de director gimnasial să critice ea să nu vadă, ce se va întâmpla statat în sfîrşit nevinovăţia lui şi l’au pus n’au încă carte de legitimare sâu bilet de
află şi d-1 — Gheţe. Ni-se impută nouă la Balcani şi de-alungul Dunării. Pace uni­ în libertate. Cercul electoral al Sebeşu­ conchemare, sâu cei cari vor avâ să că-
u
grăniţerilor, că nu putem vedâ pe Gheţe versală ? Frumos lucru, dâr absurd! N'a cjis lui, încheie „P. U. , va putâ numai profita, lătorâscă cu trenul, 'sâu ou vaporul, trebue
în ochi, pentru-câ nu e grăniţer. Judecaţi Moltke în adunarea imperiului, că realisa- dâcă va fi representat în parlament prin- să se anunţe primarului în&iDte de plecare
înşi-vă, ce om pâte să fiă acela, care — ca rea păcii generale ar fi cea mai mare ne­ tr’un astfel de bărbat. La acâsta o foiă să- pentru de a primi cărtioica de legitimare.
Gheţe — a fost primit suplent pentru limba norocire? Pacea universală ar fi de fapt o sâscă observă: „Ar putâ aştepta ceva bun Aoâsta ordinaţiune însă nu privesoe pe re­
maghiară la gimnasiul nostru, fără să aibă nenorocire, fiind-oă ea ar fi semnul deca­ cercul electoral al Sebeşului-săsec dela un serviştii din ţările ocupate (Bosnia şi Her-

„Şi d-ta nu i ai mai înapoiat banii ? u preferi să moră, decât să rămână de ru- odată trecuţi peste revisuire, şi atunci în parte, decât în estremă necesitate de lumea
„N’am putut. Printr’o groznică în­ şine“. decurs de două cjile voiîi procura eu suma". şi viâţa acâsta. Mai sperâză fiiul d-tale să
tâmplare tocmai s’a îmbolnăvit garantul Bătrânul îşi rupea părul de desperare. Negustorul dete nedumerit din umeri. primâscă banii ?“
meu într’o călătoria, aşa, că n’a putut „Dumnezeul meu, cine ar fi putut prevedâ „Creditul meu e ruinat . „Nu sciu. AcJI diminâţă la 6 ore era
u
ajunge la'timp acasă, pentru-ca să-’mî potă un astfel de sfîrşit! Eu sunt de vină la Neumeister sări de pe scaun şi mă­ înoă aici, după-ce tâtă noptea a umblat în-
espeda banii“. tote. Numai de nu şi-ar face sâmâ — o, sura cu paşi largi odaia. „Trebue să-’i aju­ câce şi încolo lipsit de orl-ce linişte. Eu
„Nu ţi-i-a putut el trimete telegrafic?“ scăpaţi-1, scăpaţi-1!“ tăm! Ar fi grozav, dâcă nefericitul ar tre­ i-am declarat, oă suma pote sosi în fiă-care
„Nu, el trebuia să lase întâiti să ’i-se
„D-ta sci, oe-’ml prescrie de altmin­ bui să-’şl ispăşescă cu ruşine şi cu mârte moment.
lichideze suma. — O, d-le Neumeister, d-ta o iregularitate, ce i-au impus’o cele mai no­
trelea datorinţa mea“... „Aşa-dâră el tot mai sperâză; dâr
nu scii, ce-am suferit în aceste două cjRe! bile motive! Acum — dise el uitându-se la pentru aceea orl-ce întârziere pote aduce
In fiă-care moment sperez, că voia primi „Dâr, pentru Dumnecjeu, n’ai să-’l ni- orologii! — sunt tocmai 8 ore, mai avem ou sine primejdiă. Eu pleo în grabă la el,
u
micescl ...
u
banii . încă timp de 2 ore. Dă-’ml repede hârtiă pentru-ca să nu-’l mai slăbeso din ochi
„Dâră peste două câsurl va fi prea „Neumeister strînse mâna bătrânului şi un condeiă. Eu îţi scriu un mandat pen­ pănă ce nu te vei reîntârce d-ta. Şi în-
târdiu; la 10 ore va fi revisuirea casei!“ liniştindu-1. „Cum te şi poţi cugeta la una tru colegul meu Held dela banca impe­ sâmnă-ţl bine, lui să-’i aduci suma şi nu
oa asta ! El e prietinul meu, şi chiar dâoă
„Sciu — sciu fârte bine!“ Dâr ce e rială. Spune-’i, că eu ’ţi-am avansat banii mia; să-’i spui, că banii ce i-ai aşteptat,
de făcut, prea scumpul meu domn? Dă-’mî n’ar fi aşa, ar fi o crimă să nimicesc! pe pentru plătirea unui cambiu. Dâr grăbesee, au sosit în fine; el n’are să afle nicl-o-
un om atât de brav, pentru-că din dra­
un sfat, scapâ-mă!“ căci ou greu va putâ ridica suma. înainte dată, că eu încă am cunoscinţă de lucrul
goste fiâscă şi-a călcat pe inimă şi a comis
Directorul băncii se aşecjâ turburat de 10 ore trebue să te re’ntorcl!“ acesta .
u
o iregularitate. Dâr acum sunt şi eu în po-
pe un scaun. Bătrânul Vcgt îşi smuci pălăria din „Iţi mulţăme80 — îţi mulţămeso din
„D-le Yogt, d-ta ai adus pe fiiul d-tale siţiunea aceea nefericită, că nu-i pot veni cuiQ şî se repeeji pe uşă, se întorse însă inimă“.
într’o groznică posiţiune. Ruşinea, ce te momentan în ajutor; eu nu dispun de momentan şi erupse desperat: „Dâr fiiul Bătrânul se repeZi, ca din puşcă, pe
ameninţa pe d-ta, e cu mult mai mică, de­ suma recerută, altmintrelea aşi pleca şi meu — dâcă cum-va el deja.... dâcă ca­ uşă, âră directorul apucă aprope sburând
’i-aşl pune simplu banii în mână .
w
cât aceea, care va ajunge pe fiiul d-tale în tastrofa . ...“ spre casa prietinului său.
caşul, că se va descoperi lucrul. Onorea lui „Aşa-dâră tâte sunt pierdute? 11 „Eu nu cred. Esperienţa ne învaţă, că (Va urma.)
e pentru tot-dâuna perdută, ba, precum se „Nu poţi d-ta să-ţî procuri suma, cel un astfel de plan e de regulă amânat pănă
pare, chiar şi viâţa lui. El mai bine va puţin pe câte-va ore? Numai să ne vedem în ultimul moment. Nimenea nu se des­