Page 36 - 1899-07

Nr. 149.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3

ţegovina), unde vor rămâne şi mai departe nostră părechie cu întrebarea, cum de tote Iaţimirski venea pentru a treia or ă în Româ­ A doua Zi diminâţa mulţimea 6spe-
în vigore disposiţiunile de până acum. ferestrile dela locuinţa lor sunt luminate. nia şi la BucurescI, a cutreerat mănăstirile peţilor părăsi orăşelul nostru, ducând cu
Moldovei pentru aceleaşi studii. Cine scie
Tinerii presimţind ceva mişeliă, au luat’o sine, pe lângă îndestulirea sufietâscă de a
„Retoui‘!“ Comanda spitalului mili­ momentan spre casă, şi de fapt au aflat câte manuscripte de mare preţ nu vor fi fi satisfăcut unei datorinţe naţionale şi de
11
tar „Radetzky din Budapesta s’a adresat trecut pentru vecie pe urma studiilor unor
t6te dulapurile sparte şi t6tă argintăria şi erudiţi de acest fel! a-şl fi petrecut tot odată în modul cel mai
cu o rugare cătră magistratul acelui oraş,
alte obiecte de valâre furate. Portarul, în­ Acest Iaţimirski aculreerat şi mănăs­ plăcut între fraţi, convingerea, că nu este
cerând să i-se dea permisia de-a clădi o trebat de oele întâmplate, a mărturisit, că tirile Bucovinei şi spunea, că are de gând mai bine, decât a trăi şi a-şl petrece între
cameră pe sema spitalului. Ajungând pe­ să mârgă şi prin Transilvania, pela Braşov,
el a văZut opt domni în frac şi mănuşi fraţi, şi că în acâstă privinţă ne putem
tiţia în mână comisiei pentru clădiri, acâsta Sibiiu, Blaşiii şi a'te locuri, unde se pot
albe, cari i-au declarat, că au fost invitaţi satisface după plac, numai să vrem.
n’a voit să aducă nici o hotărîre în causă, de- afla manuscripte vechi slavone şi românescl.
din partea tinerei părechl, şi că la intrare Un participant.
drece planul era presentat în limba germană. fiă-care nou venit a fost întâmpinat la uşă La BucurescI a fost prins ou furtul,
Petiţia şi planul s’au retrimis comandei predat poliţiei şi parchetului şi acum se
şi forte cordial salutat din partea celorlalţi. află pus la închisore la Văcăresc!. Nu seim
spitalului militar, fără a scrie ceva pe ele,
Deore-ce odăile au fost luminate şi a dâcă va mai putâ merge în curând prin C o n v o c ă r i .
decât cuvântul vissza“ (retour). — Ase­ Bucovina, sân prin Transilvania.
n auZit cântându-se şi la pian, şi mai ales
menea dovedi de toleranţă sunt taxate din Prinderea lui aruncă o tristă lumină Membrele „Reuniunei femeilor române
fiind-că n’a sciut, că tinerii căsătoriţi ar
partea pressei maghiare, ca mari bravuri pa­ fi duşi de-aoasă, el n’a bănuit nimic. Se asupra unor îndrăsneţl şi necinstiţi învă­ din comitatul Hunedorei*, precum şi toţi
triotice. N’ar strica, credem, decă şi na­ ţaţi, cari abusâză în mod barbar de ospi­ aceia, cari doresc înaintarea scopului Reu­
vede dâr, că primul cavaler în frac a des­ talitatea, ce li-se dă pentru studiile lor sci-
ţionalităţile nemaghiare ar învăţa ceva din niunei nostre, prin acâsta sunt invitaţi a
chis locuinţa cu o cheiă falsă şi apei a in­ enţifice. Dela ace*t trist fapt ar trebui să
asemenea esemple, folosindu-se pe cât se trodus pe oeilalţl tovarăşi ai săi, şi pen- înveţe toţi aceia, cari au sub grija lor sâu participa la adunarea generală, ce se va ţinâ
pote în raporturile lor cu şoviniştii un­ în a lor proprietate biblioteci cu manus­ în Deva, Dumineoă, la 23 Iulie n. c. după
tru-ca să se delăture orl-ce bănuială, au
guri de aceeaşi armă, căci altfel nu este cripte vechi, se le păzâscă bine, căci alt­ amiaZl la 3 âre, în localitatea casinei
aprins luminile şi unul dintre pungaşi s’a
chip de-a îmblândi îngâmfarea lor. „Cuiii fel pot sbura în depărtări, de unde nu mai române.
aşeZat şi la pian. este întorcere. Nu trebue să le ţină ascunse,
cu cui ii se scote afarâ . Ordinea d^ilei. 1. Deschiderea şedinţei
u
dâr să deschidă ochii oui le dau şi cu ce
Căile ferate în China. Coresponden­ prin preşedinta Reuniunei. 2. Raportul
Accidentul ministrului român Is- pază le dau spre studiare.
tul din New-York al Zarului englez „Mor- oomitetului despre aotivitatea Reuniunei
tl'ati. Ministrul român al lucrărilor publice,
c
11
e
ning Post Zi° i & o societate americană dela ultima adunare generală. 3. Raportul
d-1 Dr. Istrati, aflându-se Luni în portul
şi un sindicat englez, oarl se ocupă în spe- Serbările dela Seini. cassierei despre starea cassei. 4. Alegerea
Zimnicea, s’a dus pe podul acelui port. De­
oial cu oonstrucţiunea de căi ferate în unei comisiunl pentru înscrierea membre­
odată însă pontonul s’a rupt şi d-sa a că- — Iulie 1899.
China, au încheiat o asoeiaţiă în vederea lor nouă, şi încassarea taxelor restante. 6.
dut în Dunăre. Din fericire însă a fost In 13 Iulie n., cu ocasiunea ţinerei
unei acţiuni comune. Noua organisare po­ Alegerea unei comisiunl pentru revidarea
scăpat fără nici o lesiune. primei adunări generale a despărţământului
sedă un capital de 325 milione de lei; ea raportului presentat de comitet. 6. Alege­
Sătmar-Ugooia al Asociaţiunei şi a adu-
Inaugurarea monumentului lui va avâ agenţi la Londra, St.-Petersburg, rea unei comisiunl pentru revidarea soco­
nărei Reuniunei învăţătorescl, s’a dat un
Schmeykal. In 16 n. a lunei ourente a Bruxella, în Germania şi în alte ţări eu­ telilor date de cassiera. 7. Raportele comi-
banchet, concert şi petrecere.
fost serbată ou o deosebită pompă în Boh- ropene. siunilor alese. 8. Desbaterl asupra propu­
Banchetul s’a început după 2 ore şi
misch-Leipa desvălirea monumentului lui nerilor. 9. Alegerea unei comisiunl pentru
In comitatul Torontal, după rapor­ pe lâDgă tote neajunsurile, cansate prin o
Schmeykal, fostul conducător al Germani­ verificarea protocolului. 10 Incheiarea şe­
turile cetite în adunarea comitatensă din afluenţă neaşteptată şi în Seini neusitată a
lor din Boemia. Pe piedestatul monumen­ dinţei.
urmă, s’au încassat în Iunie a. c. 65,000 fl. publicului partioipant, a decurs cu mare
tului în faţă e săpată devisa lui Schmey­ Deva, 9 Iulie 1899.
dare. Restanţele însă sunt de două miliâne animaţiă. Directorul despărţământului în­
kal: „Germani, fiţi uniţi şi tarl!“, âr pe
şi jumătate florini! chină păharul în sănătatea Majestăţii Sale; Elena Pop Hossu Longin, Atanasie Demian,
partea dinapoi enunciaţiunea aceluiaşi: „Noi
Georgiu Pop de BăsescI pentru intrarea preş. secretar.
suntem Germani şi Germani vom rămânâ !“ Petrecerea din Y. Sântiona. Des­
prin acâstă adunare generală în aotivitatea *
pre petrecerea din Y. Sântiona, ce s’a dat
Batjocurirea unui monument al deplină a marei puteri intelectuale şi vi­ Adunarea generală a reuniunei femei­
în 16 Iulie n. c., ni-se scrie: Deşi timpul
lionvedilor. In 19 Aprilie 1896 a fost aflat tale, până acum aprâpe amorţite a inteli­ lor române greco-catolice din Făgăraş şi
era nefavorabil, petrecerea a fost cercetată
batjocurit monumentul din Somoşfalâu al genţei române din părţile sătmărene şi mai jur îşi va ţinâ şedinţa anuală în casele
de lume fârte multă şi alâsă, având un re-
honvezilor. Acusaţî pentru comiterea fap­ ales ugocene; George Ylasa, paroch de re­ proprii ale preşedintelui, în Făgaraş la 30
sultat moral şi material din cele mai satis-
tului au fost studenţii universitari din giment, pentru crescerea însufleţirei pentru Iulie st. n. 1899 la 3 ore după amiacţl, la
făoătore. Petrecerea a avut caracter pur
Cluşiă Albert Binder şi Martin Than. Tri­ sânta causă, care a adunat aZl un public care se învită cu tâtă onorea toţi mem­
11
româneso. „Romana a fost jucată de trei-
bunalul din Cluşih i-a osîndit Zilele acestea român atât de frumos etc. etc. brii reuniunei.
orl de câte 70 păreohî. Arangerii au făcut
la câte 200 fi. amendă, eventual la câte Sâra la 7'/ ore se începu concertul, Făgăraş, 10 Iulie n. 1899.
2
cele mai frumose pregătiri şi nimic ‘n’au
'20 Zhe închisore. O fdiă ungurâsoă doresce, oare a dat proba convingătore despre Zinca Roman,
cruţat pentru a procura ospeţilor plăcere
ca ei să hă eliminaţi dela tâte şoolele su- înaintarea frumosă în cultura românâscâ a preşedintă.
şi mulţămire. Cu mult gust era împodobit
periore din patriă. inteligenţei nostre mult ironisate odinioră
locul de dans, cu verdâţă abundantă, cu
în acâstă privinţă. D-na Laura Borbola, ca
Promoţiune. Din Viena ni-se anunţă ghirlande numărose de flori, mai multe ULTIME SOIRI.
pianistă, ne-a încântat cu jocul ei clasic
promoţiunea d-lui Alexandru Crăciunescu la oglinZl mari, lampe şi lampiâne în număr
şi în tote amănuntele lui admirabil. D-rele Budadesta, 20 Iulie. Foia oficiosă
gradul de doctor în sciinţele medicinei mare etc., er în front un transparent ou in­
Adela Trifu şi Ana Ferenţiu cu vocile lor publică legile pactului.
11
universale. Promoţiunea se va face adî, 20 scripţia: „Bine aţîveuit! La mieZul nopţii
dulci şi esecutarea precisă a pieselor, au
Iulie n., în sala festivă a universităţii. o masă veselă şi însufleţire rară. Musica Viena, 20 Iulie. „Wiener Zei-
dovedit nu numai studiu serios în cântări, tung publica, pe basa §-lui 14, o
11
înveselea publicul cu cele mai naţionale
u
„Roniânul , vechiul organ fundat de doine. Mult îndatorat a rămas publioul faţă ci şi gust fin şi talent frumos. D-ra ordonanţă privitore la încassarea dă­
O. A. Rosetti, şl-a suspendat apariţiunea Marietta Iernea cu declamarea frumosă rilor pe bere, spirt, zahar şi dările
cu membrii comitetului arangiator în frunte u
ca Ziar politic cotidian şi va apare înce­ „Ruga mamei , prin vocea ei curată şi de consum.
cu preşedintele Dragoş, âr în special faţă
pând de Dumineca viifcâre numai ca revistă accentuarea nimerită, dovedi pe lângă ta­
ou d-1 preot local Ioan Cheresfeş, care de Frankfurt, 19 Iulie. „Gazeta de
săptămânală, fără colore politică. D. Yintilă lent şi multă deprindere în declamaţiunî. Frankfurt publică un articol despre
11
mulţi ani iniţiâză aceste petreceri şi cu mult
Rosetti comunică cetitorilor, că cu tote Gorul vocal, compus în totă graba din naţionalităţile din Ungaria. Esenţa
zel lucrâză pentru îmbunătăţirea situaţiunei
jertfele aduse de 15 ani, s’a văZut silit a tote părţile acestor ţinuturi şi condus de articulului este, că guvernul ungu­
şoolei şi bisericei sale, pentru care a fost
-suspenda apariţiunea Zarului) P care, de­ d-1 Miculaş, ni-a surprins şi încântat tot­ resc are lipsă de mare prevedere în
e
destinat şi venitul acestei petreceri. odată nu numai prin pnternicile şi plă­
venind funcţionar al unei societăţi, este atitudinea sa faţă cu naţionalităţile.
cutele voci ale membrilor lui, dâr şi prin
pus în imposibilitate de a-1 mai dirigea. Spălătoria electrică. Nu e vorba de
armonia rară în asemeni înprejurări. Punc­ Belgrad, 19 Iulie. Generalul Sava
spălătoria de rufe, ci de alt-ceva, e vorba de
Defraudare. O telegramă din Măeău tul 6: „Trio B dur“ de Mozart neesecutat G r u i c î, ministrul plenipotenţiar sâr­
spălătoriă de omeni. S’au făcut în realitate
(Mako) anunţă, că la scaunul orfanal de din cause technice, l’a suplinit d-1 teolog besc la Petersburg, în Ziua prece­
experienţe ou curenţi electrici asupra pie­
acolo s’a dat de urmele unei defraudărl. Mureşanu cu o frumosă cântare solo, im- dentă plecării sale din capitala ru-
lei negrilor ; aceste experienţe au dat re-
Primul asesor, Csala Ferenez, ca represen- provisată. D-sa are o voce puternică şi sâscă, a fost primit de Ţarul Nicolae
sultate neaşteptate: negrii au devenit albi,
tant al scaunului orfanal, a vândut anul simpatioă şi. scie bine să stăpânâscă asupra cu care a avut o lungă convorbire.
colorea negrilor albi numiţi albinoşî. E acum
treout o proprietate de-a orfanilor, âr din acestui dar dela DumneZeu. Ţarul l’a decorat cu ordinul „St.
îndoială, decă locuitorii Africei vor primi
preţul de vânZare o parte bunişoră a reţi­ După concert urma petrecerea, care Ana“.
să se spele de colorea lor negră pentru a
nut’o pentru sine şi nu a pus’o în socotelă. deveni albi? ţinu pănâ diminâţa, pe lângă voie bună SViitroviţa. 19 Iulie. In Sabaţ şi
S’a mai făcut şi o altă arătare contra lui tot crescândă a tineretului de ambe sexe. împrejurime s’au făcut o mulţime de
pentru o defraudare de 500 fi. Csala a Punctul cel mai strălucit al balului a fost arestări. Mulţi radicali, de târnă se
u
11
■fost prins şi arestat. Furt de manuscripte din biblioteca dansarea „Căluşerului", „Bătutei şi „Horei nu fiă arestaţi, au trecut graniţa un­
Academiei Române. de Z©ce feciori ţărani din Seini sub con­ gară refugiându-se. Asemeni scirî
Miseria în Dobrogea. In plasa Hâr-
ducerea tinărului comptabil dela „Sătmă- sosesc şi din Ruma, Semlin, Pan-
şova din judeţul Constanţa, o mare miseriă Ni-se comunică din BucurescI urmă-
11
reana Ioan Radeş. Jocurile acestea e9e- ciova şi Cubin.
domnesce în urma secetei. Recolta meiului, torele :
cut&te cu o precisiune şi dibăciă rară de
porumbului şi păşunile sunt cu desăvârşire Luni dimineţa la 5 (17) Iulie, în sala de 10 tineri aleşi după mărime şi înfăţişare,
compromise. De mulţi ani nu s’a pomenit lectură a Academiei Române tîeărul în­ Domnii abonenti, cari încă
văţat rus Alexandru Iaţimirski a fost prins în costume naţionale, în frunte cu tînărul
acolo o miseriă atât de mare, ca ăstimp.
în flagrant de furt. El studia manuscripte lor vătaf, cevaşl mai înalt decât ei, au nu şi-au reînoit abonamentul, să
TreiZecI de famili de Turci au plecat, din
vechi în limba slavonă. Pe când custodele produs adâncă impresiune şi mare insu- binevoitei! a-1 reînoi neamâuat
causa miseriei, în Asia. I. Tuducescu trecuse în salonul de alătu- fleţire în publioul asistent, din oare mulţi
turea, ca să-i aducă nisce volume pe cari ca să nu li-se întrerupă regulata
Pungaşi în frac. Un oas de-o pun­ numai acum văzură prima-oră aceste jocuri
le oeruse, el a smuls dintr’un volum o foie espedare a Ziarului.
găşia, nu-i vorbă cam impertinentă, dâr de pergament de mare preţ şi-a ascuns-o frumose românescl. Laudă d-lui Ioan Ra-
nu lipsită de umor, anunţă foile germane. în buzunarul din lăuntru al hainei. Custo­ deş, care n’a cruţat nici timp, nici os- Cu numărul de faţă se
Caşul s’a petrecut într’o comună din apro­ dele l’a văZut pregătind ruperea şi a auZit tenâlă întru instruarea tinerilor ţărani, ca sistăză espedarea făiei celor ce
sgomotul făcut de ruperea foiei. Biblio­
pierea Berlinului. S’a întâmplat, adecă, că să ne facă în aceste ţinuturi rare şi plă­
tecarul Aoademiei, Bianu, însciinţat a nu şi-au re’noit abonamentul.
o păreohie tînără să fiă învitată într’una cute surprinderi, şi tot-odată să lăţâscă şi
venit îndată şi a silit pe Iaţimirski să scotă
din seri într’o societate de cunoscuţi. Un foia furată. Present era la acesta şi pro­ întărâscă prin cunoscerea acestor frumfiso Administraţiunea
-ospe, care sosi ceva mai târZiu, saluta tînăra fesorul universatar N. Jorga. jocuri românesc! simţul naţional. „Grazetei Transilvaniei 44