Page 38 - 1899-07
P. 38
KEDACŢIUNEA, „qazeta“ ^se în Mcare ţi.
Administraţiunea şi Abonamente pentru Austro-Ungaria:
BSAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 N., pe ş6se luni
6 fI., pe trei luni 3 fl.
Scrisori ne francate nu
N-rii de Duminecă 2 fi. po an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franol, pe ş6se
INSERATE se primesc la ÂD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
«INISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
nrmătârole Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: N. Dukes Naohf. oiele poştale din întru şi din
H«x. Augenfeld 4 Emorloh Losnsr, afară şi la d-nii colectori.
lleinrloh Sohalok. Rudolf Kloaso.
A. Oppollks Nachf. Anton Oppellk. Abonamentul pentru Brasoy ■>
InBndapesta: A. V. Qoldber- Admmistraţiunea. Piaţa jraie
gnr, Eksteln Bsrnat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiţ'
burg; Marolyl 4 Llsbraann. I.; Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL IMSERŢIUHILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o colin» 6 or. cowaiiEnn una ass ann raa Cu dusul în casă: Pe un ai
şi 30 or. timbru pentru o pu Wcv 1 miiBEal wra sau 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pra tiei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sân 15 baol. — Atât abo
RECLAME pe pagina a B.a o namentele cât şi inserţiunile
seriă 10 or. sân 30 bani. simt a se plăti înainte. i
Nr. 150. Braşov, Sâmbătă 10 (22) Iulie.
Corul sirenelor. a suferit cele mai cumplite fîascurî şi îndreptăţirea de esistenţă şi des- germani din Austria. Foile guvernamen
cu încercările lui publicistice de prin voltare naţională şi culturală a na tale, firesce, fac tot ^posibilul să prevină şi,
In cele opt c^ile din urmă or „Pester Lloyd" pentru împăcarea Ro ţionalităţilor nemaghiare." dâcă se pâte, să zădărnicâscă intenţiunea
ganul apponyist, astăcjî guvernamen mânilor cu Ungurii dela putere, nu Baronul Zsivkovicî sperâză înse obstrucţioniştilor. „Linzer Volksblatt" bu-
tal, „Budapester Tagblatt" a publi prea are poftă de a se espune unui tote dela regimul Szell, aştâptă chiar năorâ face următârea propunere pentru de-
cat doue articole asupra cestiunei nou fiasco. Cu tâte acestea trebue se unâscă focul ou apa. Mai înainte lăturarea obstrucţiunei: Votarea, respective
politicei de pasivitate, atât de mult se ne aşteptăm şi de astă-dată la Zsivkovicî a fost şef de secţiune şi predarea biletelor de votare, să nu se mai
discutată în timpul din urmă în cfia- vr’o surprisă din partea sa, dâcă se forte plecat servitor al guvernului. facă în plenul şedinţei, ci afară de şedinţă
ristica maghiară. Unul din aceste va adeveri, că s’a înscris dimpreună De când s’a retras înse în pensiune, în chipul acela, că notarul designat din par
articole l’a scris deputatul sas pur cu Greorge Szerb între deputaţii, cari a manifestat cel puţin pe terenul tea presidiului va lua în primire în afară
guvernamental Fr. Pildner, br pe vor se ia parte la conferenţa inter bisericesc şi puţin spirit de oposi- de şedinţă biletele de votare. Faţă de
celălalt l’a scris Şerbul baron Ioan parlamentară din Cristiania. ţiune, fiind la ultimul congres bi acâstă propunere, citâză „Neue Fr. Presse"
Zsivkovics. Destul, că cei dela Pesta lu- sericesc al Şerbilor în contra proec- §-ul 65 din regulamentul de şedinţe al ca
Cel dintâiu sfătuesce pe Ro creză cu mare aparat, pentru a con telor guvernului. merei austriaee, care sună astfel: „La ale
mâni folosind argumentele cunos vinge ţera şi lumea, că regimul Szell Nu ne mirăm, că politicianul gerea preşedintelui, vice-preşedintelui şi
cute ale foilor ungurescî, se pără- are cele mai bune intenţiunî pentru şerb aştâptă cu tâte acestea scăpa membrilor delegaţiunei consiliului imperial,
sescă politica „sterilă" de pasivitate împăcarea Românilor şi a celorlalte rea tot numai dela guvern şi îndeo votanţii vor fi tot-dâuna chiemaţl pe nume
şi se se străduescă, prin participare naţionalităţi şi că nicî-odată situa- sebi dela regimul actual, dâr ne şi număraţi la depunerea voturilor în urnă."
la viitorele alegeri, a mări cu câ- ţiunea politică în Ungaria de trei mirăm, cum a aflat de bine a spri In chipul acesta oposiţiunea germană din
te-va noue mandate numărul mame- zeci de anî n’a fost mai favorabilă jini espectorările lui Pildner tocmai camera austriacă va putâ da din nou de
lucilor de naţionalitate română aleşi acestora. într’un moment, când pressa ma lucru guvernului Thun.
pe sprîncbnă, cari fac parte acjî din Herr Pildner şi gospodin Zsiv- ghiară agită în modul cel mai ve
clubul guvernamental, fără se aibă kovicî châmă dâr pe toţi malcon- hement în contra bisericei române
cunoscinţă ţâra şi lumea de esis- tenţii de alte „limbi" cu mic cu mare şi serbescî, cerând se se spargă şi Nouă lege de limbă în Austria.
tenţa lor. Celalalt îi vine în ajutor, la dieta din Pesta, ca se se convingă se se nimicâscă organisaţinnea lor Se dă ca positivâ soirea, că guvernul aus
aprobând ca Şerb vederile lui des ce minunat bufet va aranja acolo naţională. triac va octroa, pe basa §-lui 14, o nouă
pre oportunitatea participării şi con noul regim Szell pentru gusturile lege de limbă in Austria. Tot-odată va sista
lucrării Românilor în viâţa publică fiă-căruia, din ingredienţele „ideii de Introducerea pactului. Oficiosa ordonanţele de limbă, pentru cari atâta
constituţională, şi mai adăugând, stat naţional maghiar". „Wiener Zeitung , a publicat, după cum am certă a fost între Cehi şi Germani. Prin
11
că recomandă acâstă procedere nu Sasul Pildner susţine, că ceea semnalat şi eri, o patentă împărătâscă pe legea acâsta guvernul vrâ să facă o încer
numai Românilor din Ungaria, ci ce numesce el „procedere leală, re- basa §-lui 14, prin care se iau disposiţiunt care de-a pune „Reichsrath“-ul în posiţiune
tuturor naţionalităţilor nemaghiare cunoscere necondiţionată a legilor ou privire la încassarea dărilor de consum, de a lucra neoonturbat.
în genere, cari acum vre-o câţî-va statului maghiar, conlucrarea cinstită anume: a dărilor pe zahar, spirt şi bere. O
anî în „congresul naţionalităţilor" la cestinnile de cultură ale patriei" Altă patentă se va publica Duminecă, pri- Gestiunea fiumanl
din Budapesta au decis între altele se pâte forte bine uni cu o „inten vitore la pact, aşa că va rămânâ numai
politica de pasivitate. sivă cultivare a propriei naţionalităţi patenta privitâre la bancă. — După cum Oestiunea acesta începe ârăşl să dea
Un Sas şi un Şerb din aripa în cadrul autonomiei bisericesci şi şco se anunţă din Viena, după efectuarea pac material de discusiune în pressă. pilele
estremă guvernamentală vin dâr a lare". Şerbul Zivkovici este şi el de tului, Majestatea Sa monarchul va împărţi trecute ministrul preşedinte Szell a primit
întări propaganda maghiară pentru acâstă părere, înse pare ceva mai unele decoraţiunl miniştrilor, car! au avut pe primarul din Fiume Valencict, care a
părăsirea politicei de pasivitate. Lip- precaut decât Pildner, de vreme parte în aşa disa perfecţionare a pactului. întrebat pe mini«tru, că ce are de cuget
sesce acum se ’şî mai ridice vocea ce — pretinsa concordare a ideii de Se vorbesce, că contele Thun va primi or să facă în oestiunea fiumană. Coloman
şi vre-un Slovac adorator al „nouei stat cu interesele cultivării propriei dinul „St. Ştefan", Coloman Szell marea Szell i-a răspuns, că guvernul unguresc do-
ere" şi în' cele din urmă şi d-1 Dr. naţionalităţi, o lâgă de presupunerea, cruce a ordinului „Leopoldin", âr ceilalţi resce din inimă prosperarea şi înflorirea
Iosif Gfall şi Gfeorge Szerb, pentru că nici „statul maghiar" şi „idea de stat miniştri vor primi ordinul „Coronei de oraşului Fiume, nu pâte însă tolera, ca
ca chorul sirenelor guvernamentale maghiar" în postulatele ei se nu fiă fier" cl. I. pretensiunile fiumanilor să atingă, fiă cât
se fiă perfect. identificate în mod necorect cu stric de puţin, demnitatea statului ungar. Guver
Ţinem a observa în parantesă, tul „stat naţional maghiar", adecă Obstrucţiune la alegerea dele- nul va face unele concesiuni, cari nu ss opun
că — după cum am înţeles — Dr. Io- cu deplina maghiarisare a naţionali gaţinnei austriaee. Acesta e cea mai intereselor de stat şi uniformităţii institu-
sif Grall, după-ce în diferite rânduri tăţilor nemaghiare, care denâgă chiar nouă manoperă, ce preocupă pe radicalii ţiunilor introduse, oăcî legile în vigâre pe
FOILETONUL „GAZ. TRANS". apoi cu câţî-va paşi pe trepte în sus, cio să Ţol? Tu mi-ai premers deja cu exemplu virea, ce o aruncă prietinul său spre uşă.
căni încet la uşă şi întră în odaiă, fără să bun. Capul îmi cam da de lucru adl dimi El urmări cu ochii aceeaşi direcţiune şi-şi
mai aştepte pe „întră !" nâţă; a trebuit să mă scol, să ies să mai opri privirea pe pardisiul cassarului, care
Reyisuirea cassei. Cassarul şedea pe divan ou capul spri respir puţin aer. Tu asemenea ai făcut tot atârna de un cui ii.
De jinit în pălml, torturat, precum se părea, aşa, precum aflai jos dela gazda ta". „Aha", îşi cugetă directorul, „în bu
de negre gânduri. La intrarea prietinului Ernst îşi plecă ochii perples la pă zunarul pardisiului se află fără îndoâlă re
Frideric Thieme.
său se ridică îngrozit în sus cu o faţă mânt. „Da, da; dâr poftesce de şecjî, Al volverul". Acum privia ţîntă la cassar;
(Urmare.) /
turbure şi palidă, care arăta, că tâtă nâp- bert". acesta purta o jachetă uşâră de casă strîns
II. tea nu dormise. El sări repede în sus să El începu să se mai liniştâscă puţin. încheiată de-asupra la pept. O armă de
Locuinţa cassarului se afla în etagiul salute pe prietinul său. Se părea peste Fără îndoială încă nu soia nimeni de ne forma şi mărimea unui revolver s’ar fi pu
al doilea al unei case mici, a cărei pose- măsură turburat, căci probabil credea, că fericita lui întâmplare. Trebuia aoum nu tut fără îndoâlă observa pe dinafară, căci
sâră, o damă mai bătrână, se îngrijea tot fapta lui e deja descoperită. mai să se scape cât mai curând de acest buzunarele subţiri şi întinse ale jachetei ar
deodată şi de trebuinţele oasnioe ale chi Neumeister îl linişti momentan în âspe neaşteptat, cel puţin încă înaintea fi trebuit să fiă ieşite înafară în nisce col
riaşului său. Când directorul zări pe blăjina punctul acesta, zîmbindu-i îu modul cel mai timpului de birou; căci cassarul era decis ţuri bine marcate.
femeiă privind la ferestră cu obicinuita ei nevinovat şi Ţcându-i: în interiorul său, de a nu-şl mai părăsi viu „Trebue să mă conving", îşi dise
linişte, răsufla din greu. „Bună diminâţa, Ernst! cum te mai locuinţa. Neumeister însă de-ocamdată nu Neumeister în timp ce se întârse cu un oftat
„Este sus d-1 Vogt?" întreba el cu o simţi după cheful de-asâră ?" se prea părea dispus să plece momentan. prefăcut la Vogt: „asoultă Ernst, tu mi-ai
îngrijată încordare. Cassarul aruncă un moment o privire „Sunt opt şi jumătate", observă el ; putâ face o mare plăcere !’*
„A, bună diminâţa d-le Neumeister — scrutătâre asupra pretinului său. Oe căuta „dâcă n’ai nimic în contră, putem pleca „Ou ce te pot servi ?“
de bună semă e sus, mergeţi numai la el. proeuristul în locuinţa sa aşa de diminâţă? îndată împreună". „Ou o câşcă de cafea nâgră tare ; ţl-a
-
El a plecat acjl cam de diminâţă la preum Oe e drept, astfel de visite mai avuse el Cassarul rămase încremenit, dâr totuşi mai rămas ceva ?“
blare". pănă acuma, însă totdâuna ca un fel de ra nu putea să-şi arate nemulţămirea pe faţă, „Ou părere de rău nu, dâr îi pot dice
„Aşa------“ ritate, âră visita de acjl îi părea îndoit de la acâstă propunere, dâcă voia să nu deştepte dâmnei Pohling să pregătâscă la moment".
Văduva zimbi cu vicleniă şi-şi atinse curiâsă. Ou o nepăsare, ce abia şî-p putea bănuiala prietinului său. „Mi-ar face o prea mare plăcere. Dâr
fruntea cu degetul arătător dela mâna impune, întinse mâna pretinului său, în „Ou plăcere", murmură el, şi se aşeejă mi-ar cădâ cam greu să faci pe biata bă
drâptă. timp ce aruncă o privire cam timidă spre la ferâstră, în timp ce directorul, care sim trână să se mai urce pănă sus".
„Probabil îl cam arde aici, la cap! uşe: „Bună diminâţa Albert! Oe e pri ţea ce se petrece în sufletul prietinului său; „Lasă, mă duc eu pănă jos". Ernst
Bietul Vogt nu prea pâte suporta mult!“ cina, de..." îl esamina cu atenţiune. Vogt era bun bucuros să potă părăsi pen
„Se pâte", răspunse Neumeister, sări „M’am sculat aşa de diminâţă, vreai Neumeister surprinsese adinâorea pri tru câte-va momente pe prietinul său. Abia
