Page 39 - 1899-07

Pagina. 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 150.—1899.

întreg teritoral statului ungar nu se pot frica în sîn graniţa în Ungaria. Curios re­ ori se află puşi sub cură ostaşi surc}I, oar
scote din vigore pentru Fiume. Ministrul speră, gim „constituţional" în Serbia, unde din au de ol arat, că .şi-au pierdut audul în urma
că fiiumauii nu vor dori periclitarea inte­ causa unui simplu atentat, sunt puşi la umbră — 9 (21) Iulie palmelor, ce le-au primit dela mai marii lor,
reselor de stat, ci se vor uni cu toţii în partea cea mai însemnată a bărbaţilor po- âr cercetările medicilor au dovedit, că măr­
Români distinşi în şcola militară.
contra oposifiei, ca cestiunea fiumană să licl, cari nu jâcă după oum flueră un turisirile acestor nenorociţi sunt adevărate.
La şcola reală militară din Fischau (lângă
p6tă fi resolvată pe cale pacînică. In Milan ! Din causa acesta comandantul Schwitzer
Wiener-Neustadt) au făcut esamene splen­
Fiume — cjise Szell — se vor face alegeri opresca sub pedâpsă aspră pe ofioerl şi
De altfel, după cum am semnalat ieri, dide trei tineri români, anume: In cursul
nouă, din care ar fi de dorit să iese învin- suboficerl de-a pălmui pe feciori. La acest
„opera" lui Milan pare a-se încurca. Ţa­ IV a eşit prim eminent din întreg institutul
gătâre elementele moderate. Dâcă însă vor ordin uman ar fi trebuit să se adaugă încă
rul Nieolae II, a decorat pe ministrul ple­ tînărul Romul Bordca, fiul preotului militar
învinge agitatorii (ori autonomiştii), atunol luarea unor măsuri şi mai aspre, prin cari
nipotenţiar sârbesc la curtea din Peters- Paul Bordea din Viena; al doilea eminent
rămân în vigore masurile estra-ordinare pe un să se curme terorismul, ce prea adese-orl
burg, generalul Gruicî, cu ordinul „St. tînărul Alesandru Seracin, fiiul locotenent-
timp nedeterminat. se esercită asupra’fecilor, încât aceştia pre­
Ana . Acâsta e un semn de graţiă din par­ mareşalului campestru în pensiune Teodor
u
Ooloman Szell are dâr de gând să re- tea Rusiei pentru disgraţiatul diplomat din cav. de Seracin din Caransebeş. Amândoi fer să sufere, decât să-şi reclame dreptul
solve cestiunea fiumană în felul cum am ară­ partea lui Milan. Sava Gruicî, la îndemnul sunt împărţiţi la şcola reală superioră din la forurile competente.
tat: prin înfrângerea autonomiştilor şi prin guvernului rusesc, va merge la Belgrad şi Biserica-albă (Moravia). Cursul al treilea Limba germană în şcolele francese.
scâterea la suprafaţă a elementelor mode- se va presanta acolo regelui Alexandru. l’a absolvat eu succes fârte bun tînărul lacob Din statistica şcolară francesă asupra anului
rate-maghiarone, — căci aşa pretinde de- Presentarea acesta nu prea e pe placul Frumoşii, fiiu de căpitan din Mehadia- şcolastic trecut apare, oă limba germană
visa lui „lege, drept şi dreptate". aventurierului ex-rege şi cu greu se va re- începe să ocupe în şcolele francese locul
Se pare însă, că nici Szell nu va fi solva el să aresteze — după cum era vorba Taxele la universităţile din Bu- limbei englese. Limba germană cupi'inde
mai norocos decât Banffy, cu tâte-că abâtân- — pe diplomatul sârbesc provăcjut acum curescl Şi Iaşi. Ministrul instrucţiunei pu­ teren mai ales în şcolele comerciale.
duse dela atitudinea intrasigentă a aces­ cu paşaport rnsesc. blice român a adresat o circulară d-lor
tuia, ar voi să păşâscă pe terenul pactărilor, rectori ai universităţilor din Iaşi şi Buou- 9000 de vagone de fân pentru
Milan de altfel ţine să amăgescă Iu-, rescl, prin care le pune în vedere, ca cu România. Inspectorii domeniall, d-nii Ba-
D-l Szell fiind dor mare meşter în „pac-
mea cu aparenţa, că Serbia întrâgâ e pen­ începerea noului an şcolar să percâpâ taxe lăceanu şi Munteanu au cutrierat săptă­
turl" şi „formule".
tru el. ţtilnic îşi comandâză deputaţiunî, dela studenţii străini, conform legei învă­ mânile acestea tote părţile Ardealului şi
u
„Bilancia din Fiume publică scirea, cari merg să-l felioite şi să-şi esprime su­ ţământului superior. Taxele vor fi nrmă- au cumpărat pe sâma ministeriului român
confirmată şi de oficiâsa magliiară „M. H", punerea. Telegraful se pune apoi în miş­ târele: 60 de lei pe fiă-eare trimes'.ru pen­ de domenii 9000 de vagone de fen. Pentru
că deâre-ce ministrul Szell a început tra­ care şi umple pressa europână cu scirl es- tru facultatea de drept; 40 de lei pentru un vagon de fân s’a plătit 7C0 de lei; în
tări cu primarul Valencicî, âr nu cu gu­ traordinar favorabile pentru atitudinea re­ facultăţile de sciinţe şi de litere şi 90 de total deci statul român a cheltuit 6,300,000
vernatorul G-eza Szapary, acâsta nu însâm- gelui, care s’a detronat însu-şl. Intre altele
lei pentru facultatea de medicină. Studenţii lei pentru fânul cumpărat din Ardeal.
nă alt-ceva, decât dimisiunea guvernatorului. a primit alaltăerl o deputaţiune a profeso­ străini sîrguitorî vor pută fi scutiţi de taxă,
„Dâcă acâsta dimisiune se va întâmpla de rilor dela şcâla superiâră din Belgrad, cu Cât a furat Krivâny. După consta­
dâcă vor presanta un certificat dela deca­
fapt, Fiumanii — (Şic foile ungurescl — vor care ocasiune Milan a cfis urmâtârele: „Şi natul facultăţii, că sunt emineDţl, şi un tările oficiâse din urmă faimosul pungaş
căpăta curagiu şi nu vor da cu una cu între d-vostre, domnii mei, sunt bărbaţi, Krivâny n’a defraudat mai puţin de peste
act de paupertate.
două drepturile lor de autonomiă". De altă cărora li s’a dat posturi însemnate din în­ o jumătate de milion florini. Suma acâsta
parte parţida maghiaronă va pierde din crederea fiiului meu, oarl au ocupat func­ Victimile turburărilor dela Sla­ frumuşică are s’o restitue comitatul, că bag’
puterea ei şi d-l Szell îşi va atrage asu- ţiuni de miniştri şi secretari de stat, dâr tina. „Monitorul Oficial“ al României pu­ sâmă e întârsă legea firei în Zilei® de aZl în
are
prâ-şî odiul acelora, cari nu se pot împăca cu tote acestea au fost atât de laşi, să mă blică următorul comunicat: „Unele iŢ „fericita" Ungariă: unii fură, alţii plătesc.
din capitală au dat scirl neadevărate în
cu ideia, ca „statul maghiar să se doje- atace şi infameze pe din dos. Oa să nu fiă
sâscă la un pact c’o parte întregitâre îndoială, vă declar franc, că n’am vorbit privinţa celor morţi şi răniţi cu ocasiunea Miseriă în Croaţia. In lunile Iunie
a lui?" despre altul, decât despre Dr. Mihail Vuicî . turburărilor, cari au avut loc în gara Sla­ şi Iulie au fost în Oroaţia-Slavonia mari
u
tina la 7 Iunie a. e. Pentru cunâscerea vărsări de ape, cari au nimicit în mare
E de notat, oă şi de rândul acesta Biroul telegrafii din Belgrad scie să spună,
adevărului, ministeriul — în urma rapor­ parte recolta şi păşunile. Locuitorilor din
pressa şovinistă maghiară pretinde dela că toţi cei de faţă au privit asupra lui
tului cu Nr. 3865, ce a primit din partea unele părţi ale ţării nu li-a rămas nici să­
guvernul unguresc să confisce autonomia fiu- Vuicî, care galben ca oâra a clis: „Majes­ mânţa de sămănat. In urma acâsta o nâgră
manilor, dâoă representanţa lor nu vrâ să se tate, n’am făcut’ol* Membrii deputaţiunei d-lui prefect de Olt — aduce la cunoscinţa
generală, că numărul morţilor, atât cei că- miseriă ameninţă (biata poporaţiune dela
supună necondiţionat legilor ungurescl în însă i-ar fi adresat cuvintele: „Ruşine, ru­
cjuţî pe loo, cât şi cei decedaţi în spital ţâră. S’au făcut paşi la guvern pentru a
vigâre, adecă să nu mai fiă ei stăpâni în casa şine, jos cu Vuicî!" Dr. Vuicî, care mai veni în ajutor ţărănimei primejduite.
lor, ci elementele maghiarone importate. înainte a fost ministru de finanţe, profesor şi la domiciliu — constatat de d-l prefect,
împreună, că medicul primar, medicul spi-
Pusă cestiunea pe tema acâsta, lupta de universitate şi secretar de stat, a cerut Cutremure de pământ în Italia.
tatului şi d-l procuror • local, este în total
dintre autonomiştii fiumanl şi dintre cei, ministrului LozanovicI să-i mijlooâscă o S’a resimţit la 20 1. c. un mare cutremur de
17; — âr răniţi căutaţi atât în spital, cât
cari vor să-i despâie de privilegiile stră­ audienţă la regele, ca să se limpedâscă pământ la 2 âre 20 minute în Roma. O casă
vechi, promite a fi esarcebată şi interesantă. privitor la acusa, ce i-a adus „Majestatea şi la domiciliu, au fost în total 24, aclî în construcţiă a fost în parte dărîmată. Cu­
aprâpe toţi vindecaţi. Se publică acesta
Sa" Milan. tremurul a fost mai mare la Roccadi, unde
spre cunoscinţa generală şi restabilirea mai multe case au suferit stricăciuni. La
Revistă externă. Conferenţa de pace. Din Haga se advărului. castelul Gandolfo, o parte de biserică s’a
anunţă, că comisiunea a treia a oonferen- dărîmat. La Marino sguduiturile au fost
Din Serbia. Ex-regele Milan, căruia ţei de pace a desbătut alaltăerl §, 9 din Interdicerea pălmuiroi ostaşilor.
îi place să se numâsoâ „Majestate", conti­ proiectul despre tribunalul de arbitrii aleşi, Generalul major Ludovic Schwitzer, coman­ violente, uşâre la Tiumicino. La Frascati
nuă cu hărnicia opera de distrugere a par­ care vorbesce despre o comisiune censură- dantul corpului de armată al Timişârei, a s’au produs două sguduiturl forte violente,
tidei radicale sârbescl. Chiar şi cetăţeni târe. Delegaţii României, Serbiei şi Greciei adresat corpului său oficeresc un ordin multe case şi edificii au fost în parte dâ-
rîmate.
paclnicl şi nevinovaţi sunt espuşl mâniei au declarat, că guvernele lor nu pot să se forte interesant şi uman. In modul cel mai
lui „majestatice". Soirile telegrafice din alăture la instituţiunea acesta. Comisiunea strict le interzice de-a pălmui pe ostaşii de P6te face studentul „politică" seu
urmă spun, că terorismul esercitat de Mi­ a luat la protocol declaraţiunea şi apoi a rând şi le ordonă a veghia, ca acâsta in­ nu ? La acâstă întrebare mult discutată a
lan este atât de mare, încât bieţii radicali votat paragraful 9 şi cei următori ai pro­ terzicere să fiă cu rigâre observată şi din răspuns în mod fârte potrivit mai Zii®!
0
partea suboficerilor. Comandantul spune în
mai de sâmă nearestaţi, îşi caută refugiu iectului. trecute vestitul profesor de dreptul cri­
în străinătate; mulţi dintre ei fug, şi trec cu ordinul său, că în spitalele militare adese­ minal, consilierul Dr. de Lisst, cu ocasiu-

cu multă greutate şî-a putut ascunde neli­ sorbi ou o evidentă ticnă. De fapt însă de în posiţiunea sa se temea chiar şi de espli- cuta planul, deâre-ce sârtea aşa voise, în
niştea sufletului său ; inima îi bătea peste ticnit nu-i prea ticnea, căci întâiîi prietinul carea unor lucruri cu totul nevinovate, localul băncii.
măsura, âră respiraţiunea îi funcţiona forte său putea să descopere în tot momentul murmura câte-va cuvinte ne înţelese, fără „Aşa trebue să fiă, şi nu altmintrelea"
greu. I-a trebuit o deosebită sforţare pen- depărtarea patrânelor, âr al doilea îl tor­
de a se declara lămurit nici pentru, nici îşi Zise el decis.
tru-oa să pâtă privi în ochi pe prietinul său, tura târna, că bătrânul nu va sosi la timp contra. Mecanic porni el spre ocupaţiunea lui
pentru-ca să pâtă simula un ton indife­ cu suma de lipsă.
Fără de-a mai zăbovi mult, îşi îm­ obiolnuită, deschise dulapul cassei, scâse
rent. „Iţi cade bine aşa ceva, dâcâ ai ajuns
brăca pardisiul şi se găti de plecare. El cărţile afară, îşi puse în ordine cassa de
Cu grabă pleoâ să îndeplinâscă do­ să te trezescl" Zis® ®L „Putem pleca acum ?
nici pe departe nu era dispus să se pre- Zi, percurse repede epistolele primite —
rinţa lui Neumeister. Sunt aprâpe 9 ore".
sente acum înaintea logodnioei sale, care nu tâte ca şi altă dată, dâr totuşi cu totul alt­
Indată-oe să ’nchise uşa, sări acesta „Aşa să fiă de târZiu? Eu unul par’că bănuia nimio, âr pe de altă parte, nu cuteza mintrelea! Gândurile sale umblau departe
în sus, ajunse în două sărituri la locul, unde m’aşl mai duce puţin la Elisa..." să trădeze pretinului său intenţiunea de-a de ceea-ce făoea el; el numără banii, dâr
atârna pardisiul, şi pută simţi momentan „La logodnioa ta? rămânâ singur. Merse aşa dâră cât-va timp fără să scie cât conţine casseta; ceti o
în buzunarul din drâpta instrumentul cel „Numai ca să-i spun, ce vom face alăturea cu prietinul, fără să-i ZLă vre un epistolă de 3-orI, dâr fără să aibă ideiă de -
periculos. de sâră. Dâcă eşti atât de bun, să'pled! cuvânt, dâră când au ajuns pe dinaintea bi­ conţinutul ei; în fine se aşeZâ îndărăptul
Directorul de bancă era vânător şi înainte" ... roului, îşi schimbă dintr’odată hotărîrea. mesei şi înclinat presto o gazetă, să apro-
mare amator de arme, la cari se pricepea „Dâr vei veni imediat? Tu scii, că fundâ în întunecate gândiri.
„Mai bine nu mă mai duc la logod­
forte bine. Repede scâse arma din buzunar, aZl trebue să fim estra-ordinarl de punc­ Cu multă compătimire îl privea di­
se
nica mea“, Zi ®! posomorit. „Mă dâre
depărta ou iscusinţă patrânele şi o aşeZâ tuali". rectorul. Ce trebuia să se petrâcă îd su­
capul! şi abia i-aşl pute face o faţă mai
apoi erăşî la locul de mai înainte, âră după- Neumeister îşi luâ pălăria şi se prie- fletul nefericitului !
veselă. Cine scie, ce va cugeta văZându-mă
ce se asigura cu câte va pipăituri, că bu­ fâcu, că e gata să satisfacă dorinţei pre- Tot mai mult şi mai mult se apropia
aşa palid ? Mă tem apoi, că voih sta mai
zunarele hainei nu mai conţin nici o mu- tinului său. momentul fatal, care ave să decidă sârtea
mult, decât cum ar trebui. Ce cugeţl tu?"
niţiune de reservă, se aşeZâ din nou pe „Ah ce? 5 minute înoâce, 5 minute lui; încă o scurtă jumătate de oră şi avea
scaun cu cea mai nevinovată mină de pe încolo nu impârtă" esclamâ el, ca şi când „Oum afli tu de bine". să sosâscă momentul, în care el, oonscien-
faţa pământului. i-ar fi venit dintr’odată altă idee. „Scii tu Ernst se întârse şi amândoi porniră ţiosul, sorupulosul, de toţi stimatul funo-
„Aşa, acuma poţi puşca, nefericitule" ce Ernst? Te însoţesc şi eu presupunând, că spre localul ocupaţiunei lor Z’luice, direc­ ţionar avea să păşâscă înaintea superiorilor
murmura el. „De oe-a fost mai rău, am fi nu-ţî fac nici o supărare". torul peste măsură vesel, că a putut trece săi şi să-şi mărturisâscă greşâla sa infa­
scăpat". Cassarul nu s’a putut reţinâ de-a nu cel puţin peste cele mai mari greutăţi, âr mantă.
După cât-va timp să reîntârse eassa- faoe un gest de nemulţămire. Dâr deâre- oassarul cu o posomorită resignaţiune şi în (Va urma.)
rul cu băutura dorită, pe care Neuman o ce n’avea să deştepte nici o suspiţiune şi acelaşi timp cu firma hotărîre, de aşi ese-