Page 42 - 1899-07

REDACŢIUffEA,
AMstratiunea ţi Tipografia.
BRAŞOV, piaţa mare Kr. 30.
Scrisori nefrancate nu pe an.
ae primesc. Manuscripte şi străinătate:
nu se retrimet. an 40 franol, pe ş6se
IB SER A TE se primeBO la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
HINISTRAŢIUKE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
uimătdrole Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: B. Dulcea Naohf. oiele poştale din întru şi din
Bsx. Augenfeld JtEmerloh Loaner, afară şi la d-nii colectori.
Halnrloli Sohalek. Rudolf Moaae.
A. Oppollks Naohf. Anton Oppellk. Abonamentul pentrn Braştv
In Budapesta: A. V. Goldber- Admmistmfiunea, Piaţa nr aie
oer, Ek8tsln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagir
burg.- Barolyl 4 Llebmann. pe şest
PREŢUL INSERŢIUHILOR : o se­ 2 fi. 50 or.
ria garmond pe o ooldnă 6 or. ă: Pe un ai
şi 30 or. timbru pontru o pu- II. 6 luni 6 fl., po trei
blioare. — Publicări mai dese fl. — Un esemplor 5 or.
după tarifă şi învoială. sAu 15 bani. — Atât abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi iuserţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Jh. 152. Braşov, Lum-larţî 13 (25) Iulie.

„Noua eră“ şi Saşii. vernare cu simpatiă şi aplause, căci Yeszi, cjice „S. D. Tgbb", aparţine Dâr dăcă Saşii din Sebeş vor
văd în el spiritul şi principiile dea- acelui grup de patrioţi, cari au mult se fiă complesanţî, cum au fost atunci,
Acele dintre foile maghiare, kiste. piarele săsescî au aprobat în pe consciinţă, cari aţîţă necurmat când la rugarea contelui Bethlen au
cari în tăcere deplâng încă şi ac}î genere pasul făcut de deputaţii saşi ura de rassă în patria nâstră, carî ales pe Horvatb-Toldy ? Nicî acest
căderea lui Banffy, nu încetâza de şi numai acele ale „vercjilor" mai neîntrerupt se silesc a înflăcăra viul motiv nu-1 pâte accepta, şi cu drept
a accentua la orî-ce ocasiune, cât făceau icî-colo câte-o reservă. Pănă sentiment al Maghiarilor pănă la cel cuvânt, „S. D. TagblA. Ba tjice încă şi
de „încântate" sunt naţionalităţile în tjiua de acjî răsună prin colonele mai sălbatec şovinism. După acesta mai mult: „Dâcă guvernul reco­
nemaghiare, aceste „duşmane firesc!" foilor săsesc! speranţa, că în cele earacterisare generală numita foiă mandă unui cerc de alegere o per­
ale „ideei de stat maghiar", de din urmă „direcţiunea cea nouă" va spune, că înainte cu vre-o două luni sonalitate cu totul străină şi cercul
„noua eră" şi cât de mult aştâptă crea o situaţiune mai suportabilă. cfiarul „Budapesti Naplo", pe care-1 o primesce, pentru-că se teme de
ele dela ministrul-preşedinte Szell. Promiţând acestea, venim a vorbi conduceYandidatul de deputat Yeszi, urmări rele, dâcă va refusa, atunci
Nu voim se esaminăm aici va- acuma asupra unui cas forte carac­ a atacat în modul cel mai grosolan stăm faţă cu sistemul candidaturilor
lorea reală a acestor afirmaţiunî, teristic şi instructiv, atâtpentru „noua şi pătimaş pe primarul Sibiiului şi oficiale, şi acesta lucră cu corup-
cari au tendinţa vădită de a suspi- direcţiune" inaugurată de ministrul pe Saşî în genere, din causă că pri­ ţiune, indiferent dâcă sunt în joc
ţiona regimul Szell cu veleitatea de-a preşedinte Szell, cât şi pentru direc­ marul, la întrebarea ce i-s’a făcut bani gata ori nu. Şi şi o alegere de
câştiga diferitele popore nemaghiare ţiunea politică a Saşilor. de cătră oficiul statistic în afacerea temere nu este decât corupţiune" ...
prin âre-carî concesiuni, vătemătdre înainte cu trei cjile foile săsescî esecutării legii asupra numelor lo­ Caşul e caracteristic, pentru „noua
„ideii de stat maghiar", faţă cu care au fost surprinse de soirea, că comi­ calităţilor — a propus să se păstreze eră". Dâr 6re nu este el tot-odată
Banffy nu vru se audă de nici un tetul de cerc săsesc din Sebeş a de­ numele german al oraşului şi să se şi un product al direcţiunei politicei
fel de transacţiune. La timpul seu cis cu 9 contra 3 voturi a candida declare de oficial. Procederea lui a săsescî, care de mult a întrodus în
cetitorii noştri au fost informaţi des­ pentru locul vacant de deputat în numit’o 4i aru l unguresc de repeţite- calculii ei oportunişti şi acea fatală
pre impresiunile, ce le-a produs în­ cercul electoral al Sebeşului-săsesc orî „infamă". tactică de prevenire faţă cu adver­
e
tre popârele nemaghiare programul pe jidanul maghiarisat, şef redactor Şi acestui bărbat, 4i° S. D.
M sarii politici? Nu de mult s’a dat şi
guvernului actual. Ei sunt ac}i în al (jiarului şovinist „Budapesti Naplo", Tgbb", alegătorii saşî să-i dea man­ în comitatul nostru, în cercul Herma-
posiţiune de a sci, că devisa aces­ cu numele Yeszi (mai înainte Weiss). datul lor ? II vor alege pe basa pro­ nului, o probă despre acesta, dâr
tui guvern atât de mult sunătâre: Comitetul despre care vorbim este gramului poporal săsesc?... Nu este atunci, ni-se pare, organul sibiian al
„lege, drept, dreptate" şi „adevăr" un organ al partidei poporale săsescî o dejosire proprie, dăcă Saşii aleg Saşilor era pe partea comitetului să­
deja acum după patru luni şi-a pier­ şi representă interesele şi politica pe un domn ca acesta, ca om de sesc, care a stăruit pentru candida­
dut şi farmecul noutăţii, ce-1 mai Saşilor din acel cerc. Este decî lesne încredere al lor? eto. tul ungur în paguba candidatului na­
avea la început, şi a ajuns să fiă şi de înţeles, că cu tot oportunismul, înainte însă de a ajunge la ca- ţional săsesc.
ea înşirată între frasele învechite, de care e stăpânită atitudinea poli­ racterisarea faptului, ca proprie de­
de cari s’a folosit şi se folosesce ne­ tică a Saşilor, a trebuit să producă josire, 4i aru l săsesc sibiian destăi-
contenit despotismul naţional ma­ mare sensaţiune între ei hotărîrea nuesce ceva şi de după culise. El Germanii austriaci în contra
ghiar, pentru a îmbăta cu apă rece amintitului comitet. spune, că noui candidat a avut în pactului.
pe contrarii săi din ţâră şi a amăgi Nu numai organul Saşilor „verdî“ buzunar o prea puternică scrisâre
străinătatea asupra stărilor dină­ din Braşov „Kronstâdter Zeitung", de recomandare, cu-o subscriere de Partidele germane oposiţionale din
untru. dâr şi „Siebenburgisob Deutsches mare greutate. Şi acâsta era a mi­ Austria sunt tote în contra pactului cu Un­
Dăcă însă s’a manifestat în ade­ Tageblatt" din Sibiiu critică aspru nistrului preşedinte Coloman Szell. garia.
văr din vre-o parte bucuriă, că a şi condamnă procederea comitetului Eaţă cu unul din funcţionarii supe­ Deja în diua când oficiosa „Reichsge-
u
ajuns la cârmă un discipul al lui săsesc din Sebeş, ca forte păgubitâre riori ministeriali Szell, ca ministru seteblatt a publicat patenta împărătâseă,
Deak, şi dăcă s’au basat speranţe onorei şi vacjei poporului săsesc. de interne, şi-a esprimat eu t6tă ho­ pe basa §-lui 14, referitâre le pact, partida
pe „noua direcţiune" politică, acâsta Piarul sibiian arată, că nicî depu­ tărîrea dorinţa de a-1 vedâ pe Yeszi creştină socială a ţinut o adunare, în care
s’a întâmplat din partea şi din sînul tatul din urmă al Sebeşului n’a fost ales în Sebeş. a protestat în contra atitudinei guvernului
Saşilor ardeleni. Ne aducem aminte, un Sas, ci un Maghiar, contele Hor- Aceste sunt destăinuirile destul austriac şi în contra pactului. Adunarea a
că îndată după numirea lui Szell vath-Toldy, care fu ales- la rugarea de importante din cestiune. Ele luat un conclus ţinut în termini fârte ve­
ca ministru preşedinte, o deputaţiă contelui Andreiu Bethlen, căruia aruncă o lumină ciudată asupra chi­ hemenţi, aşa încât chiar nici foile vienese
a representanţilor saşi din dietă s’a Saşii aveau să-i mulţămâsoă mult. pului cum înţelege ministrul-preşe­ nu l’au putut publica întreg, ci au omis
dus la el şi l’a ielicitat spunându-i Horvath era un Maghiar de baştină, dinte Szell să dovedescă „caldele terminii aspri, cari ar fi căcjut jertfă ceu-
că ei au salutat cu mulţumire şi bu­ un cavaler în sensul adevărat al cuvân­ simpatii" pentru Saşî, despre care surei. Conclusul declară lupta cea mai în­
curiă venirea la cârmă a. lui Szell tului. Dâr noul candidat, Iosif Yeszi, a fost asigurat deputăţia, care l’a verşunată guvernului şi anunţă oposiţiâ es-
şi au primit programul lui de gu­ nu e nici Maghiar, nicî German. felicitat când a ajuns la cârmă. tremă în „Reichsrath" contra ordonanţelor

FOILETONUL „GAZ. TRANS". tot va fi mai având speranţă de scăpare...!? nuială. Personalitatea cassarului, care stătea „Sunteţi mulţămiţî ou mersul afa-
Neliniştit privia el pe cassar, care îşi arunca înainte-i, esehidea din capul locului orî-ce oerilor în luna acâsta ?“ întrebă consilierul
necontenit privirile pe ferâstrâ, fără în­ nedumerire. pe Neumeister.
Reyisuirea cassei. doială mai mult sub influinţa unei în- „Astăcjl am tăbărit peste D-vostră „Fără îndoială, deşi de astă-dată nu
grozitâre spaime, căci de sperat la nici un ceva mai de vreme ca de obioeifi", ob­ ni-a mers atât de bine, ca în luna trecută
De
cas nu mai putea spera. servă oonsilierul ou obicinuita sa manieră — te rog cassa d-le Vogt".
Frideric Thieme.
Dintr’odată’l zări cutremurându-se şi. colegială. „Ac}l avem puţin zor, căci după Cassarul să supuse inconsciu, fără să
— Fine. — apucându-se convulsiv de pultul mesei amâcjl va sosi un înalt funcţionar din scie de oe e vorba. ..
Nici bunul Neumeister n’a putut ră­ Prea târejiu! Revisorii apărură pe neaş­ Tokio, care la însărcinarea guvernului ja­ Cu diliginţâ să apucară doi din re-
mână indiferent la aeâstă privelisce. Ne­ teptate în birou — dece minute mai de ponez va avâ să studieze diferite institu- visorl să calculeze, în timp oe al treilea
contenit îşi întorcea privirea dela orologih vreme, ca de regulă! ţiunl oomereiale, pentru de a visita insti­ număra banii din cassă.
la ferâstră, în speranţă, că va zări în fine Neumeister îşi plecă deprimat capul tutul nostru; drept aceea la 3 ore la tot Vogt începu să strîngă masa con­
figura binecunoscută a bătrânului negustor ; la pământ. Acum nici o scăpare nu mai oaşul va trebui să fim ârăşl în reşedinţă. vulsiv; dintr’odată efise încet: „Am mai
cu mare atenţiune asculta la sunetul clo­ era cu putinţă, prietinul său era perdut! De altmintrelea seiu, că aici nu vom avâ uitat ceva domnii mei — vă rog să aveţi
poţelului, înşelându-se tot de atâtea ori în Ou un zîmbet amabil intrară în birou mult de lucru; tote sunt în cea mai bună puţină răbdare", şi dispăru într’o odăiţă
aşteptările sale şi privind tot mai înduioşat revisorii, oonsilierul Hermann în frunte, ordine oa de regulă, despre acâsta cea mai mică din apropiere, care servia pentru
torturile nefericitului său coleg. âr doi alţl’funcţionarl ai directoriului bănoii bună garanţă îmi sunteţi D-vostră amân­ conferenţe confidenţiale cu muşterii bănoii.
Dâcă din neferioire bătrânul nu va fi după el. Ou o privire veselă salută bă­ doi." Neumeister privi îngrozit în urma lui.
aflat pe directorul Held, seu dâcă acesta trânul pe domnii Vogt şi Neumeister, şi le „Sunteţi forte amabili, d-le consilier" „A plecat să-şi esecute planul", îşi
nu va fi fost în posiţiunea să-i procure mo­ strînse la amândoi mâna. îl asigură Neumeister. „Vă rog domnii mei, cug6tâ el, „ce să mai sciu eu face acum?"
mentan suma de lipsă, seu dâcă în fine ar O.u multă greutate şi-au putut păstra să binevoiţi a ocupa puţin loc; d-1 Vogt In momentul acela bătu cineva încet
preda bătrânului numai cu o âră mai târejiu amândoi cumpătul. Din norocire nu i-a bătut va presenta momentan cassa şi registrele". la uşa dinafară.
banii — căci el n’avea de unde să scie, că la ochi consilierului purtarea cam perplesă „Aşa e*, răspunse Vogt, aprâpe clă- Directorul tocmai voia să plece după
dela punctualitatea lui atârnă onârea şi a lui Vogt; el scia de altmintrelea, că la tinându-se şi întorcându-şl faţa sa palidă, ca pretinul său, să-l împedece în hotărîrea sa
viaţa unui om, — ce va fi atunci ? ocasiunl de felul acesta -funcţionarii mai mârtea, spre dulapul cassei. — căci de unde putea soi, că acela
Trei sferturi lacjece! El nu va mai tineri sunt totdâuna puţin agitaţi. Afară „Poftiţi, d-le consilier; aici este jur­ n’avea şi alte mijloce pentru esecutarea
putâ sosi la timp, şi dâcă nefericitul casar de aceea era liber şi de cea mai mică bă­ nalul de cassă, dincâoe maestrul". planului său? — acum nu i-a mai rămas