Page 43 - 1899-07

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 152.—1899.

privitore la pact. El provâcă la luptă în contra Noviny“, care făcând o privire retrospectivă du-se în popârele asiatice, s’a reîntors la vede, că n’au rămas fără efect nici asu­
Ungariei, unde „o clică domnesee asupra asupra adunărilor poporale slovace ţinute al doilea plan: vrâ sâ ăomnâscă în Apus. Cu pra cercurilor ofioiâse, cari în timpul din
u
c
e
intereselor Austriei şi a popârelor ei . In pănă acum, Zi° > & scopul acestor adu­ ajutorul guvernului Waldeok Rosseau şi-a urmă caută să se apropie tot mai mult de in­
fine provooă t6te popârele Austriei să se nări este de a da Slovacilor scolâ politică stemparat în fine dorul ai'Zător, a păşit digeni. Aşa s’au dat bună-âră serate şi ba­
unâscă, ca „împreună să respingă atacurile, pentru viitârele alegeri comunale, munici- * oficios pe pământul nostru. In uniformă luri în capitală, la cari au fost firesce în
ua
cari sistematic se îndrâptă mai bine de 30 pale şi dietale. — Amintim, că pe d' de ) de admirai german a mers pe corabia primul rând învitaţl Fiii penii, âr în bite-
de ani în contra onorei şi independenţei 30 Iulie s’a convooat încă o adunare po­ „Iphigenie", ca să primâscă onorurile cor­ tele de invitare s’a spus espres, ca tâte
Austriei". porală slovacă în O Tura. ţ)iarelor ma­ pului oficeresc şi să ţină o revistă asupra damele să se presente în pitorescul port
Partida progresistă germană din „Reichs- ghiare li ar plăcâ, ca guvernul să ia măsuri marinarilor.........Wilhelm II a trecut peste indigen.
rath" a dat alaltăerl un manifest, în care de a nu se mai întruni astfel de adunări cea mai grea operaţiă. Fiind-că n’a cutezat Filipenii la rândul lor dispun peste
declară, că pactul economic cu Ungaria s’a „panslaviste". a străbate la noi pe uscat, a venit pe tot de puternice corpuri de armată, şi
făcut prin călcare de constituţiă (§ 14). Cu­ mare. Succesul acesta îl va îndemna de peste tot, unde o patrulă americană pă-
prinsul pactului păgubesce simţitor pe Aus­ Revistă externă. sigur la perseveranţâ, încât lui nu i-se pare răsesce tabără, se vede în faţă cu trupele
tria şi dă îndărăt desvoltarea ei economică. imposibil de-a visita esposiţia dela 1900. indigene. Generalul Mc Arthur a însciin-
„Căci — cjice manifestul — deşi legile Conferenţa de paee. Delegaţii Sta­ Ne mai gândindu-se, că noi trebue să ne ţat guvernul american, că a fost închis jur
pactului garautâză uniunea economică ou telor Unite pun mari greutăţi marelui sfat apărăm onârea naţională, că avem datorii împrejur de un corp de armată al insur­
Ungaria pe mai mulţi ani, stipulaţiunile din Haga. Mai dăunăZl întrâga conferenţă faţă cu provinoiile cucerite, vrâ să ne im- genţilor în putere de vre-o 4000—6000 de
nenorocite referitâre la convenţiile nâstre era pe-aci să se împrăştie din causă, că puDă o pace, care să atârne singur dela el. omeni şi că nu se pote mişca din loc.
vamale şi comerciale cu străinătatea ates- Americanii nu voiau să primesca propune­ Din causa acesta ar voi să se reducă armata Pe de altă parte o nemulţămire ge­
tâză, că un alt pact nu va mai fi. După es- rea, ca decisiunile tribunalului de arbitrii frauoesă, ar vre să fiă mai mică, decum a nerală domnesoe şi între voluntarii ameri­
pirarea convenţiilor cu străinătatea nu vom să fiă definitiv valide şi contra lor să nu fost in campania josnică, ce a purtat con­
cani mai ales din causa purtărei arbitrare
mai fi în posiţiă de a-le prolnngi corect şi se pâtă apela. Ei ameninţară, cu părăsirea tra lui. O laudă cu tot prilejul, fiind-că
a generalului comandant Otis, din care
vom fi siliţi a continua răsboiul vamal . Ma­ conferenţei, dâcă propunerea va fi primită se teme de ea. Wilhelm II îndrăsnesce
u
causă generalul va fi transferat, âr volun­
nifestul încheie astfel: „In momentul acesta şi abia unei propuneri mijlocitâre i-a suc­ a Zice, că „s’ar simţi fericit, dâcă ar domni tarii vor fi înlocuiţi cu trupe regulare, ceea
nu putem face altceva, decât să protestăm ces de ai îndupleca să rămână. In şedinţa în Erancia, idealul lui ar fi să petrâcă şâse ce firesce va fi numai în dauna America­
în numele poporului german contra pac­ plenară de alaltăerl tot delegaţii americani luni la Paris, şi şâse în Berlin, împărţind nilor, căci trupele voluntare sunt deja aeli-
tului. Considerăm de ilegal acest pact, şi au fost, cari au creat greutăţi conferenţei astfel timpul între două popâre". împăra­ matisate şi obicinuite cu tâte strapaţele şi
deci de nevalid şi nul. Vom întreprinde la cestiunea aruncării esplosivelor din înăl­ tul Wilhelm II, care acum prin Minister manevrele indigenilor.
totul, ca să punem capăt acestei stări ţimea balânelor. Toţi delegaţii statelor au acum prin colonelul Schwazkoppen, sâu In fine opiniunea publică americană
ilegale". primit propunerea de a-se interZice arun­ chiar prin principe'e de Monaco ne înflu- încă a început să se revolte contra pur­
Alianţa Germanilor liberi încă a dat carea de bombe eşplosive, numai delegaţii inţâză şi se silesce a ne surprinde, ar
un comunicat în contra pactului şi declară, americani au fost în contra. America vrâ trebui să-şî gândescă ou ce pericol e îm­ tării inhumane a soldaţilor faţă de indi­
că modul în care s’a înfiinţat pactul este să pusce şi de aici înainte cu melinită puş- preunat un astfel de conţină, amestec. N’ar geni. Mare sensaţiă au făcut epistolele unui
voluntar publicate într’un Ziar din Phila­
acomodat de-a strica sentimentul moral al tiitâre, cum a făcut în răsboiul cu Spa­ trebui der să prea grăbâscă". delphia, în care se enarâză brutalităţile co­
poporului, de unde|se pot nasce pericole niolii, când ea n’a respectat dreptul inter­ mise mai ales faţă de femeile indigenilor,
neprevăzute. naţional de răsboiă. Tt&sboiul în Filipine. In legătură
cu cele amintite în numărul nostru ultim, cari sunt măcelărite fără nici o cruţare de
Conferenţa interparlamentară se o potrivă oa şi bărbaţii.
dăm după „M. N. Nachrichten" următârele
„Kreuzzeitung“ despre raportu­ va deschide în 1 August la Oristiania, ca­
amănunte referitore la răsboiul din Fi­ Cu un cuvânt posiţiunea Americanilor
rile dintre Austria şi Germania. Ma­ pitala Norvegiei. Din România au plecat
lipine : în Filipine e din cele mai nefavorabile şi
rele Ziar german „Kreuzzeitung“ publică din d-nii V. A. Urechiă, P. S. Aurelian, Em.
Singura deosebire între starea de le va trebui mult, pănă ce le va succede
până unui distins bărbat de stat, care timp Porumbaru, N. N. Săveanu, Beloesou, Ena-
acum a Filipinelor şi anul trecut este, că să pacifice şi să împace pe indigeni mai
îndelungat a fost în serviciul statului, un oovici, cari vor asista la conferenţă. La atunci se apărau în oraş Spaniolii, âr ales în sensul pretensiuuilor acestora.
articul, din care estragem următorea parte: Berlin grupul parlamentar român se va în­
acum se apără Americanii în contra popo-
„Cu îngrijire tot mai mare trebue să pri­ tâlni cu marchisul Rudolfi şi de acolo
raţiunei indigene. încolo mai nici o schim­
vim desvoltarea cea mai nouă a raporturi­ împreună vor pleca spre capitala Norve­ bare. Autorităţile sunt şi aZl tot atât de SOIRILE DILEI.
lor dintre Germania şi Austria, pe cari giei. „Drapelul" din BucurescI, ocupându-se *
divisate ca şi mai înainte. Pe timpul Spa­
Bismarck le-a legat într’o alianţă pe basa îu numărul său de Sâmbătă într’un prim — 12 (24) Iulie
niolilor esistă o partidă de reforme, care
relaţiunilor amicale dintre cei doi domni­ articol cu conferenţa interparlamentară,
lupta contra omnipotenţei clerului şi mă­ Nouă iobăgia. Am amintit despre
tori şi pe basa tradiţionalei simpatii a po­ sorie între altele: „E probabil, că deârece surilor draconice ale generalilor; astăZl tot oel mai nou plan de colonisare contemplat
pârelor din cele două imperii. Alianţa acesta conferenţa din Haga n’a discutat nici ces­
o astfel de partidă numită „comisiunea ci­ de contele Csaky cu ajutor de capitale bel-
esistă in formă şi aZl, ca şi mai înainte. tiunea armână, nici cea macedonână, nici
vilă" caută să paoteze şi să facă ochi giane. Se plănuesce, adecă înfiinţarea unei
Relaţiile amicale dintre cei doi domnitori cestiunea română, conferenţa dela Oristiania
dulgl indigenilor, pe când generalii îi sdro- societăţi pe acţiuni, care să porte numele
nu s’au stricat, însă esistă disonanţe între le va discuta. Acestea fiind punctele slabe
a
beso fără cruţare. v Agraria şi care esarendând moşii pe Al-
cele două guverne. Mai corect Zis, atitudi­ ale echilibrului internaţional şi acestea fi­
Sifuaţiunea Americanilor de-altmin- fold şi în alte părţi ale ţării să le parce­
nea anti-germană a guvernului austriac a pro­ ind cestiunile trecute sub tăcere la Haga ..
trelea nu e din cele mai favorabile şi plă­ leze în moşiâre de câte 40 de jugăre şi să
vocat în Germania un curent de fapt justificat e forte probabil, sigur chiar, că tocmai
cute. Insurgenţii] indigeni [sunt în de­ le dea ţăranilor, cari le vor lucra în parte
şi a condus la declaraţiunl, din causa că­ pentru aceea ele se vor discuta la Ori-s
plina stăpânire a întregei insule pănă sub şi cari să fiă îndatoraţi a-şl vinde produc­
rora guvernul austriac manifestă din pai’- tiania".
zidurile reşedinţei şi chiar nici acâsta n’ar tele numai societăţii. „Alkotmâny" vorbind
te-i âre-oare neplăcere".
Apropierea franco-germanâ. Sub fi în deplină siguranţă, dâcă n’ar sta sub despre acâstă speculaţiune a „Agrariei"
titlul „Din Berlin în Paris" cunoscutul pu­ scutul tunurilor vapârelor americane. înţe­ Zice, că sistemul acesta de esploatare a pă­
Mişcarea Slovacilor ’i supără pe blicist franoes Judeţ sorie în „Petit Jour­ legere cu Oabanii nu se pâte face, decât mântului este o iobâgiă mult mai grea de­
şoviniştii dela pressa maghiară. Guverna­ nal" un articul important în cestiunea cu binele şi anume pe basa uneia din cele cât cea înainte de 48. Acţionarii societăţii
mentalul „Budapesti Hirlap" provocă gu­ apropierii franco-gerinane. „împăratul Wil- mai estinse autonomii. Acâsta e de altfel devin stăpânii absoluţi şi monopolisatorii
vernul şi pe Maghiari în genere, să dea helm II — sorie Judeţ — şi-a realisat par­ şi părerea „oomisiunei civile", care a şi muncei ţăranului, pe care-1 împiedecă în
atenţiune mişcării Slovacilor. Motiveză tea primă a planurilor sale îndrăsneţe. Anul început să redacteze, în sensul acesta o libera mişcare şi-i ia dreptul de-a vinde
acesta printr’un pasagiu scos dintr’un ar- trecut a fost la Ierusalim, unde a putut să fâiă specială, „Democraţia" în limba spa­ cui vrâ şi când vrâ. „Agraria" ia jumătate
tioul al Ziarului naţional slovac „Narodnic viseze despre o domuiă în Orient. Iuşelân- niolă. Ideile profesate de acest Z' ar din produs, pe când vechiul sistem de io-

altoeva de făcut, decât să plece înainte cassarul înlăuntru să-şi descarce în frunte „Nu, nioldecum. Lucrul stă aşa, că murătore şi predete apoi pachetul reviso-
spre uşă, să se covingă în persână de cel arma omorîtâre; nici cel mai mic pocnet acum vre-o câte-va Zii© ni-a scris fabri­ rului.
ce bătuse la uşă; căci împrejurarea, că nu se auZi, decât sgomotul surd al coco­ cantul Moller din H., că îu 29 Martie,
întocmai precum mai înainte de temă
respectivul nu intrase înlăuntru îi spunea şului. Desperat îşi puse în buzunar revol­ aşadâră cum a fost erl, va disoonta un
şi turburare, aşa îşi pierdu şi acum cum­
în deajuns, că afară aştepta tatăl neferi­ verul, privi apoi înmărmurit câte-va mo­ cambiu de. trei mii de mărci."
pătul de bucuriă. După ce revisuirea s’a
citului cassar. mente jur împrejur prin odae, căutând Vogfc asculta cu o încordare mortală.
terminat şi domnii au plecat în cea mai
„N’am sosit prea târZiu?" întreba bă­ undeva mijloc de scăpare, apoi se întorse „Din întâmplare însă n’a avut timp mare grabă, ca se nu scape cumva trenul,
trânul cu buzele tremurătâre. aprâpe total lipsit de consciinţă în birou să se presente în decursul ârelor oficiâse, se repeZi Ernst Vogt în odaia de confe­
cu hotărîrea, de a-şl mărturisi fapta. — el va veni probabil cătră sâră la mine
„Nu mă mai întreba atât, — ai adus rinţe, unde să retrăsese Neumeister ; în­
Dâr nici măcar un cuvânt n’a putut —- şi aşa m’a rugat, să-i ţin bauii gata,
banii, sâu nu?“ chise uşa, oa să nu-i zărâscă nimeni şi se
eşi de pe buzele lui. Directorul îi arunca, pe când va veni. De vreme ce mi-e un
„Aici sunt; a trebuit să aştept, căci arunca plângând şi plin de recunoscinţă la
preste capetele revisorilor înclinaţi presto bun cunoscut, ,i-am făcut plăcerea şi am
domnul Held eşise la preumblare". peptul pretinului său.
registre şi cassă, o privire severă şi aprope escontat banii dela d-1 Vogt. Acum d-le
„Incâee cu ei, repede; pâte mai e imperiâsă. Vogt, te rog să iai suma ârăşî în primire. „Ori cum vei fi aflat de întâmplarea
scăpare. Acum nu mai poţi preda însu-ţl „Domnii mei", începu el să vorbâscă Banii sunt în dulapul odăei de oonferenţe. mea, tu mi-ai făcut un servioiti, care n’am
suma fiiului d-tale, fără de a deştepta bă- într’un ton liniştit, să scusaţi — dâră veţi Sâu pote ai trecut deja suma la catastif?" să-l uit nici când în viâţa mea. Ţie am se-ţl
nuell în el. Aştâptă afară pănă ce te voifi afla o mică diferinţă ...“ „Nu, încă nu" murmură cassarul râ- mulţămesc onorea şi viâţa mea".
chema". suflând din greu. O grea sarcină îi oăZu „Eu n’am făcut mai mult, decât ar fi
Vogt rămase ca şi înlemnit şi-şi pi­
Neumeister să întârse repede în odae roni privirea asupra pretinului său. Ore ce acum de pe inimă ; el înţelese momentan făout ori şi care în locul meu. Aşi fi pu­
punându-şl pachetul cu bancnote în bu­ voia acesta să Zică ? Să aibă cumva cu- tote cele petrecute : visita neaşteptată a tut eu privi în linişte, cum îşi ispăşesce
zunar. Prima sa privire şi o arunca spre noscinţă de defraudare? pretinului său, dispariţiunea patrânelor; un bărbat brav, ca tine, cu întreg viitorul
uşa odăii de conferenţa, care tocmai se „Diferinţă, cum aşa?" numai cu una nu se putea împăca: cum a său, o singură iregularitate, impusă lui de
deschisese şi apăru pe prag Vogfc fără cea „Din cassă lipsesc trei mii de mărci." ajuns directorul să soie de întâmplarea lui? dragostea fiâscă?"
mai mică urmă de sânge pe faţă şi ou Cassarul îşi apăsa mâna pe frunte. Ou o adâncă espresiune de mulţămită „Aşa dâră tu scii..."
privirea împetritâ. „Aşadără totuşi? Eu cugetam, că am luâ el în primire bancnotele, pe cari Neu­ „Da, tâte le sciu, şi n’am dorit alt­
se
Neumeister putu ceti din faţa lui ho- socotit eu greşit", Zi funcţionarul, care meister se prefăcu, că le aduce din odaia ceva, decât ca tatăl tău să fi venit mai în
tărîrea, ce o luase. Inzadar se ’ncercase revisuise cassa. de conferinţe; le număra ou mâuile tre­ grabă cu banii, şi atunci nici când n’ai fi