Page 44 - 1899-07

Nr. 152.—1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3

băgiă lua */ parte. „Agraria“ nu nu­ 1898/99, a plecat de-a dreptul la mănăsti­ putut fi stins în fine focul, alegându-se Speculanţii de bursă prin acâstă ma­
g
mai că ia jumătate, dâr obligă pe colonl rea nâstră din Hodoş-Bodrog, lângă Arad, câţi-va actori cu grave arsuri. Norocul a nevră a lor au isbutit într’o singură $i din
să-i vândă numai ei partea lor din pro­ unde Joi, în 8 (20) Iulie, a fost tuns întru fost, că publicul n’a sciut nimic de cele săptămâna trecută să păgubâscă pe cetă­
ducte, — ceea-oe „este o iobăgie modernă monach din partea Precuvioşiei sale Dom­ petrecute după cortină, căci la din contră ţenii agricoli cu 8 milidne florenî, căol ou
11
în ediţia sclavagiului negru . nului Augustin Hamsea, archimandrit şi în îmbulzâla cea mare, cine soie ce neno- atâta s’a redus preţul grânelor. Aoâstă
egumen al acelei mănăstiri. rooirl s’ar mai fi putut întâmpla. „jăfuire“, cum se esprimă fâia budapes-
Pentru masa studenţilor dela şco- tană, durâză de câteva c}^ şi va dura
6
lele române din Braşov au mai intrat Geildarmî brutali. Comanda de gen- încă cine soie pănă când. Cere, ca legisla-
jl. 5 dela Pâtruţ al lui Tdder, în loc de cu­ darmeriă din Seghedin a pornit cercetare 0 condamnabilă manevră la bursa ţiunea să ia măsuri pentru curmarea unor
nună pe sicriul decedatului învăţător Sf. contra a doi gendarmi, cari—după împărtăşi­ din Budapesta. manevre de bursă atât de păgubitâre pen­
fe
Popovicî din Hălchiu. — Direcţiunea şcole- rile cjiarului „Sz.N. —au comis dilele aces­ tru toţi oetăţenii statului şi din cari pro­
lor aduce vii mulţămite pentru nobilul dar. tea un revoltător act de sălbătăciă în ur- La bursa din Budapesta este lăţită
mătârele împrejurări: In timp de nâpte ei credinţa, că recolta de grâne a Ungariei fită numai clica speoulanţilor de bursă, oarl
Saşii si serbarea lui Petofi. Sub au intrat în casa economului din Maoău din acest an este de 44 milidne măjî me­ chiar şi acjl plătesc grânele ungare cu 25
9 »
titlul acesta publică „Egyetârtâs“ în nu­ Ioan Lengyel, l’au ridicat din aşternut trice. După statistica oficială a ministeriului cr. mai puţin, de cum le plătesc marile
mărul său de Sâmbătă o corespondenţă l’au ferecat în lanţuri şi l’au dus la oasarma unguresc de agricultură însă acâstă reooltă mori din Boemia, Moravi a şi Austria.
datată din Sighişâra, în care se debitâză cele de gendarmi din Maoău. Aci l’au pălmuit cel mult dâcă pâte fi de 34 miliâne măjl
mai înverşunate invective la adresa Saşilor strajnic şi apoi l’au trântit de cuptor, aşa metrice. Diferenţa între ambele socoteli
din Sighişora, oarl vor căuta să se absţină în că omul oăcju jos năpădit de sânge. De este aşa-dâră da 10 milidne măji metrice, Convocare şi concurs.
tot chipul dela serbările lui Petofi din Si­ gâba întreba nenorocita victimă, că pentru oeea ce socotind în bani ar face cam o sută Adunarea generală anuală a despăr­
ghişora, arangiând în aceeaşi di în modul ce îl torturâză, căci gendarmii îi răspun­ milidne fl >renî. ţământului XXVI-lea al „Asociaţiunei pen­
oel mai „ostentativ * o escursiune în pădu­ deau cu pălmile. De diminâţa pănă la 11 „Magyarorszâg în articolul său de tru literatura română şi oultura popo­
1
u
ricea din apropierea oraşului. Afară de 6re nâptea l’au chinuit mereu. Atunci îl fond de Sâmbătă, ooupându-se cu aceste rului român se va ţinâ la 10 August n.
11
acâstă „demonstraţiune antipatriotică , dia- duseră la Foldaâk, unde din nou îl chi- oonstatări, ajunge la conolusiunea, că aiol o. la 4 âre p. m. în şcâla gr. cat. din Re-
11
rul unguresc mai înregistrâză şi alt act nuiră şi-l bătură fără milă. Apoi ârăşî e vorba de-o oondamnabilă manevră de ghinul-săseso, la carea cu tot respectul
„antimaghiar şi de „impietate faţă de îl duseră la Macău. Pe jos omul nu mai bursă, care are de scop pîrjolirea mai în­ sunt invitaţi a participa toţi membrii Aso­
11
11
„eroul din 1848 căcjut pe câmpia de lângă putea merge, gendarmii însă ou săbiile tâii! a produoenţilor şi la urmă a oonsu- ciaţiunei şi toţi doritorii de înaintarea şi
u
Sighişora. E vorba tot de un Sas din Si­ soâse îl mânară înainte şi când nenorocitul menţilor. prosperarea poporului.
ghişâra, librarul Fritz Teutsch, care pe se opintea de obosâlă şi slăbiciune, gen­ Cum-că produoţiunea de grâne a Un­ Programul obiectelor deliberânde în
semne a scos în editura sa nisce corespon­ darmii îl loviau strajnic. Abia a treia cH gariei s’ar putâ socoti în aoest an cu 44 acâstă adunare generală se va pune la ve­
denţe ilustrate locale. Una din aceste co­ omul fu deslegat din lanţuri şi dus înain­ miliâne măjl metrice, nici vorbă nu pâte derea publică în diua prefiptă.
respondenţe are drept ilustraţiune casa oc- tea judelui de instrucţia Eduard Briick. La fi. Acâsta se întâmplă numai în caşuri es-
mitatului, în faţa căreia s’a ridicat în 1897 întrebarea judelui, gendarmii declarară, că oepţionale, în anii cei mai roditori şi mai Reghinul-sâsesc, 15 Iulie 1899.
statua lui Petofi. Şi închipuiţi-vă acum in­ crima victimei măcelărite de ei este „văte- favorabili agrioulturei, pe când anul acesta Petru Uilăcanu, Iosif Fopescu,
dignarea cjiarului unguresc, că de pe nu­ mare de onore . S’a întâmplat, adecă, că scie orl-ce econom, că a fost ploios, ne­ director. • secretar.
u
mitele corespondenţe lipsesce monumentul Lengyel a dis unei fete din Maoău: „tu, guros, multă rugină şi tăciune în grâne etc.
lui Petofi din faţa casei oomitatului. Cores­ muscă de piaţâ . Pentru aceste cuvinte S’au făcut chiar şi probe şi s’a dovedit, că
u
pondentul lui „Egyetârtâs afirmă, că sta­ gendarmii „cavaleri au ţinut să dea damei grâul la îmblătit sloblâde în anul acesta Adunarea generală a despărţământu­
11
11
tua ar fi fost intenţionat tot ca „demon- „ofensate satisfacţia aşa, cum sciu ei. Ne­ aprope numai pe jumătate atât, cum slo­ lui subscris, ţinută în 17 Iulie st. n. 1898
11
straţiune* delăturată de pe corespondenţă norocitul a fost pus în libertate, âr în con­ bode în anii oei buni. în Reghinul săsesc, a decis a da două pre­
din partea editorului sas.—Ce ţi-o fi şi iper- tra „cavalerilor s’a pornit cercetare. E olar deci, că socotâla speculanţilor de mii de câte 15 fi. acelor învăţători din
11
zelul acesta patriotic! Să vecjî demonstra­ H raionul despărţământului său, cari s’au dis­
bursă e falsă şi tendenţiâsă, cjice „Mg. Cea tins prin coruri de cântări fiă cu adulţi sâu
ţiune pănă şi într’o corespondenţă ilustrată, Din profeţiile lui Falb, oele referi-
adevărată est9 socotâla oficială a ministeriului cu copiii de scâlă; sâu prin pomărit, gră­
presupunând, că cele relatate sunt adevă­ târe la cjilele din urmă au fost esacte. Pen­
după care recolta de grâu a acestui an cel dinărit şi legumărit.
rate şi că statua de fapt lipsesce din ilus­ tru (jhele viitore prognosticul sună astfel:
mult dâcă pote fi soootită cu 34 miliâne
traţiune, — căci acâstă lipsă s’ar putâ es- Dela 26 pănă în 31 Iulie n. ploile se vor Spre scopul acesta se provâcă toţi
măjl metrice. Acâsta pâte s’o înţelâgă uşor
plica în mod raţional ou totul altmintrelea, spori din nou, asemenea şi furtunile. Tem­ acei domni învăţători, cari doreso a obţinâ
orl-ce econom cu âre-oare pricepere şi com-
— totuşi e ridicul şi mai ales ceva specific peratura se va urca într’un mod considera­ aoest premiu, ca să-şi aştârnă rugarea, ins-
binaţiunî, abstrăgând chiar dela împreju­
inguresc, şi caracteristic pentru logica şo- bil peste măsura med’ă, în chl ! din urmă truată cu atestatul estradat din partea eu-
0 0
rarea, că guvernul nu pâte avâ interes de-a
viniştilor dela noi! însă se va coborî din nou sub ea. Din 1 ratoratului bisericesc şi aprobat de ofioiul
presenta în punctul acesta o statistică falsă,
pănă la 7 August: ploi întinse, aduse de protopopesc concernent, subscrisei direcţiuni
„Cu inimă maghiară şi cu nume ma­ furtuni şi vor fi mai abundante cam oătră 6 oare n’ar putâ duce, decât la înşelarea şi pănă în preejiua adunărei generale din ăst
ghiar . Asta o cere inspectorul unguresc păgubirea poporaţiunei. an, care se va ţinâ la 10 August st. n. în
11
August, terminul critic de-a treia ordine.
de scâle din comit. Solnoc, patriotul pro­ Falsificarea s’a comis deci din partea Reghinul săseso.
Temperatura sc&ds sub terminul mediu.
blematic Eotvos K. Lajos într’uu apel bursei cu scop, ca să reducă preţul grânelor
Din 8 pănă în 11 August: Ploile scad Dela direcţiunea despărţământului al
adresat tuturor acelor învăţători din aoel aşa, ca speculanţii să le cumpere acjl ieftin
temperatura se urcă. XXVI al Asociaţiunei.
comitat, cari n’au nume ungurescl. ţ)ice, că dela producenţl pentru ca mai târejiu, după
din statistica învăţătorilor a văcjut cu „în­ Un cal pe scena unui teatru. Sâm­ ce grânele vor fi ajuns în mâuile lor, să Reghinul săsesc, 15 Iulie 1899.
fiorare *, că sunt peste 100 învăţători, cari bătă sera s’a representat în teatrul din le urce de-odată preţurile spre a-le vinde Petru Uilăcanu, Iosif Popescu,
1
n’au nume unguresc!. Ii provocă deci să-şî Oradea-mare piesa „O călătoriă în jurul soump consumenţilor. Atunci speculanţii director. secretar.
u
maghiariseze numele şi în anul viitor să unui tată . Pe la finea actului prim apă­ dela bursă îşi vor face socotâla alt-fel:
între în şcâle „cu inimă maghiară şi cu rând primadona călare pe scenă, calul s’a atunci vor face să se crâdă, că recolta a
11
nume maghiar . speriat de focul bengalic şi a aruncat pe fost mai slabă şi de oum au arătat’o sta­ P e t r e c e r i .
călărâţă de pe sine. Cortina a fost momen­ tisticile ministeriale, ba vor mai lua în
11
Dr. Roşea—monacii. „Tel. Român din tan lăsată în jos. Calul însă deveni şi mai consideraţiune şi împrejurarea, că recolta Tinerimea română din Sălagiu şi
Sibiiu scrie : Directorul seminariului nostru rabiat şi în înourcala şi panica cea mare I Rusiei, Americei, Franoiei şi mai ales a Chior învită la petrecerea cu dans, oe-o va
„Andreian , protopresbiterul onorar d-1 hainele unei actriţe au luat foc. Ceilalţi!, României e fârte slabă; tâte aceste împre­ arangia cu ocasiunea adunării Despărţă­
w
Dr. Eremie Remus Roşea, terminând aface­ grămădindu-se în ajutorul ei, asemene?, jurări le vor folosi drept motive spre a mântului XVI (Sălagian-Chiorean) al Aso­
rile sale oficiale şi încheind anul şcolar s’au aprins, şi după desperate sforţări a justifica urcarea preţurilor. ciaţiunei şi a Reuniunei Femeilor române
Selagiene la 3 August n. c. în Simleul-Sil-
vaniei în folosul bisericei gr. cat. de-aoolo.
ajuns, să scii, că şi eu am avut cunoscinţă n’am s’o uit nici când, chiar de a-şl trăi o tuia; el a încetat de-a mai risipi mijlâcele — Augustin Mareuşiu preşident; Valeriu M.
1
de afaoerea ta *. sută de ani. Cu tote acestea...“ sal9 proprii şi ale altora pentru salvarea Ostatea secretar I. Eugen Boroş eassar.
„0 scumpul şi nobilul meu prietin ! u „Nu vorbi aşa, Ernst, căci îmi cade unei afaceri, oare nu mai era de salvat. Victor Maior controlor. Dr. Cor. Meseşan
„Der acum, lasă-mă să ies, să-l scot greu. Tu scii, că eu sunt de vină la t6te u Mulţămită străduinţelor fiului său şi ale unor şi Lazar Maior vicepresidenţî; Aug. Mircea
pe tatăl tău din grâză şi nedumerire . — îl întrerupse ruşinat bătrânul negustor. prietini, n’a trebuit să anunţe concurs, oi a secretar II. Viotor Deleu şi Alimpiu Filip,
11
„Ecătă-1, aici e şi el !“ — „Fără ajutorul amicului tău şi a unei adus trâba la un compromis cinstit, după maiordoml. Pentru tinerime mai urmâză
Aşa e, el era deja acolo! După ce a întâmplări minunate, te-aşl fi împins acjl în care se angaja la o firmă bună, ca condu­ alţi vre-o 42 subscrişl.
/ădut pe domni eşind din birou, nu ’şi-a prăpastia peirei. Nebunul de mine cuge­ cător de afaceri, unde pentru prima âră Intrarea de persână 1 fi. în familiă
nai putut stăpâni nerăbdarea. El încă tam, că n’am să pot suporta ruşinea şi după atâţia ani de dile a început să se 80 cr. începutul la 7 âre sâra. Suprasolvi-
rărsâ lacrăml de emoţiune şi recunosoinţă, p’aoi era să desoarc asupra capului tău o simtă mulţămit şi fericit. rile generose se vor chita în public. In tim­
u
n timp ce se acusa pe sine însu-şl de oele grâznică pată, care nici când nu s’ar fi Şi în inima oassarului a început să-şi pul pausei se va juca „Căluşerul şi „Bă­
11
n'âmplate şi istorisi în proposiţiunl rupte şters. Nici când n’am să te mai turbur eu ocupe locul vioiciunea şi veselia de mai tuta . NB. Trenul de cătră Cărei sosesce
ote cele petrecute. cu grijile mele, acâsta am jurat’o în înainte; întâmplarea cea amară a început la gara Şimleu diminâţa la 10 ore, âr de
„De sine se înţelege, că secretul di- aceste câte-va grâznice câsurl. Mai bine să se pârdă tot mai mult în zarea trecutu­ cără Zelau şi Oarei d. a. la 5 ore. Pentru
ei de acjl va rămână pentru tot-dâuna în- bancrotul, decât grâza acesta de morte ! 11 lui, ca şi un înfricoşat vis, şi nici când mâncări va fi arangiat un ospătar.
re noi încheia directorul mişcat. „Nime- amintire nu s’a mai făcut de ea din par­
u
' „Ai tot dreptul, d le Vogt. Un sfxrşit
>ea n’are să scie de el, Ernst, nici cei mai nefericit a celor de acll ţi-ar fi apăsat inima tea celor trei bărbaţi, în urma unei înţele­
u
le aprope ai tâi . geri tacite. ULTIME SCIRI.
tâtă viâţa d-tale. Mai bucuros un concurs
u
„O, biata mea logodnică ! esclamâ onorabil, decât o esistenţă aparentă atât Ernst Vogt în curând după cele is­ Năseud, 23 Iulie. (Telegramă
ce«ta emoţionat. „Să fi bănuit ea tâte de scump plătită. D-ta ai lucrat, ca un om torisite şi-a serbat căsătoria. Când se urca part. a Gaz. Trans.“) Profesorul Fir-
11
oesuea, ar fi murit de durere . onest; nimeni nu-’ţl va putâ împuta ni­ în trăsură, pentru-ca alăturea cu iubita sa gil Şotropa a fost ales Sâmbătă una­
„Dâr să le uităm acum tote Ernst mic. Cine e de vină, dâcă te ajunge ne­ să plece în noua sa locuinţă, totuşi nu se nim director gimnasial.
M
- cjise directorul liniştindu-1; — „ţi-ai is- norocirea? 11 putu reţinâ să nu îmbrăţişeze pe probatul
ăşit deja pănă dincolo greşâla, ce ai Inoâ în aceeaşi cji sosiră banii mult său amic, care-1 cununase, şi să nu-i şop-
Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
Icut’o . aşteptaţi dela tovarăşul negustorului şi mo­ tâscă cuvintele: „Iţi mulţămesc din inimă,
11
„Numai Dumnedeu scie cât am sufe- mentan au fost predaţi directorului. Bătrâ­ Albert... şi nici când nu voiii uita eu re- Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
ua
u
t , — suspina cassarul — 4' de a*? 1 nul Vogt ’şi-a pus la inimă sfaturile aces- visuirea aceea a cassei". Trad. de ns.