Page 46 - 1899-07

REDACŢIUNEA, „gazeta* ie fa fl^re ^
Se
Admmstraţmnea şi TiDograiia. AOonamente neutru Austro-Ungaria:
BEAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe ş6se luni
Scrisori nefrancate nu 6 fl., pe trei luni 3 fl.
N-rii de Duminecă Z fl. pe an.
ae primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franol, pe şĂse
INSERATE se primeso la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
BINISTRAŢIUKE în Braşov şi la
ormătârele Birouri de anunolur!: N-rii de Duminecă 8 franol.
In Viena: B. Dukos Nanhf. Se prenumeră la tdte ofl-
Efax. Auşenfold A Emorloh Loaner, ciele poştale din întru şi din
Helnrloh Soholek. Rudolf Moaşe. afară şi la d-nii colectori.
A. Oppellks Naohf. Anton Oppellk. Abonamentul pentru Braşov
InBudaposta: A.V. Goldber- Aiministrafiunea. Piaţa urare
ger, Eksteln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagit
burg: Marolyl A tlebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o oolână 6 or. Cu dusul în casă : Pe un ar
ţi 30 or. timbru pentru o pu­ A N U L L ^ I I . 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pro trei
blicare. — PublioărI mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. seu 15 bani. — Atât abo­
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele cât şi inserţiunile
seria 10 or. sân 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 153. Braşov, Miercuri 14 (26) Iulie.

Proteste în contra pactului. lui fac se apară deja astăcjî, ca şi Adunarea Slovacilor din Lipto- din diecesa sa la Viena, lăsând în ţâră, ca
sigur, că nu va mai fi reînoit. Pac­ SZentmiklos ţinută Dumineoâ, a fost cer­ dar, înainte de plecare gonă nebună în con­
Precum am anunţat de mai îna­ tul aduce o urcare a dărilor de con­ cetată de peste 5000 de participanţi. „Bud. tra studenţilor români. La Viena, reîntor-
inte, partidele oposiţionale germane, sum, mai ales el urcă impositul pe Hhyp" spune, oă adunarea acâsta a scos la cendu-se, a lăsat un dar analog, gona în
îndată-ce s’au publicat ordonanţele zahar. De urcarea cvotei nu mai e ivâlă tendenţa Slovacilor de a-se organisa oontra multor studenţi (români şi membri
împărătesc! privitdre la pact, prin vorbă, aşa că se prevede, că şi în pentru viitărele alegeri de deputaţi dietall, ai colonie române din Viena. Re’ntors în
cari se ridică dările şi în deosebi viitor guvernul, neavend mijloce de căci Slovacii vor să trimită în dietă depu­ Bucovina, darul nefast ce-1 aduce este di­
impositul pe zahar, au deschis lupta a sili Ungaria se ridice cvota, Austria taţi pe basa unui program naţional slovac. solvarea Congresului. Acest Metropolit este
ce
în contra pactului şi au protestat va plăti tot 70 procente la chel­ Discuţiunile — (fi aceeaşi foiă — au fost o nefericire. Lipsit de sciinţă, de înţelep­
în contra octroării lui cu ajutorul tuielile comune. Prin noul statut al forte agitate şi toţi oratorii au fost „chiă- ciune, de blândeţă apostolică, de adevărul
faimosului §. 14. băncei comune, acâstă instituţiune maţl la ordine“, âr redactorului Salva i-s’a buzelor, de moral şi de demnitate, el nu
Deşi întrega oposiţiune ger­ se dă cu totul pe mânile Ungurilor. retras cuvântul. Motivul pentru care repre- are nici o calitate, care să-l facă vrednic
mană este în contra pactului înche­ In fine partida progresistă pro- sentantul autorităţii politice a procedat de a fi arcbiereu"...
iat cu Ungaria de cătra guvernul testâză în contra procederei guver­ atât de unguresoe, îl redă numita f6iă prin
Thun, diteritele partide, din care se nului şi a încheierii pactului cu Un­ cuvintele : „In Ungaria nu se pote validita,
compune ea, nu şi-au formulat şi garia, pe care îl declară nevalabil. decât o singură politică în interesul mo- Situaţia în Austria.
1
publicat protestele lor în comun, ci narchiei: politica naţională maghiară' . Adecă
Adevărul este, că prin proce-
fiă-care în parte, de6re-ee partida tot natul de pe globul unguresc n’are voie Organul Cehilor tineri „Naroilnl Listy* se
derea oposiţiei germane s’a învede­ ocupă într’unul din numerii sei mai noi cu si­
creştină-socială a preferit a procede rat şi mai mult, că în realitate pac­ să facă decât „politică naţională maghiară". tuaţia în Austria. Etă ce elice între altele cţiare; 1
de sine stătător, lansând încă de tul încă nu este definitiv încheiat Minunat concept de drept şi libertate în fruntaş ceh ;
mai înainte un protest în contra politică!
între cele două state dualiste, pănă Nu încape. îndoiâlă, oă politica aces­
pactului. In urma acesteia a publi­
ce nu va fi primit şi de parlamen­ tui imperiu întră acuma într’un period de­
cat şi partida germană progresistă, tul central austriac. Disolvarea congresului biseri­ cisiv. Pactul austro-ungar e terminat, şi
precum şi aşa numita „libera aso- Ce va fi în luna lui Octomvre, cesc din Bucovina. In şedinţa de Joia acuma e rândul guvernului de a face ren-
ciaţiune germană" declaraţiunî deo­ când se va întruni fteichsrathul, nu consistoriului archiepiscopesc român gr. or. duială şi în acâstă jumătate a imperiului.
sebite de protestare. se scie. Probabil, că guvernul se va din Cernăuţi, metropolitul Aroadie a făcut Nici un politician cugetător nu crede, că
Deputaţii germani, ca se-şî es- răzima pe majoritate şi va încerca declaraţia laconică şi lipsită de orl-ce co- disordinea în Austria s’a născut prin pu­
cuse atitudinea obstrucţionistă, prin tot posibilul spre a înfrânge obstruc­ mentar, că Congresul bisericesc al archidie- blicarea ordonanţelor de limbă. In Austria
care s’a zădărnicit desbaterea în par­
ţiunea germană, încercare grea şi cesei este disolvat prin o resoluţiune recentă e luptă din contra pentru două principii
lament a proiectelor relative la pact,
cu mult risic împreunată. a Coronei. „Patria* ocupându-se cu Gestiu­ politice, pentru principiul dreptăţei necondi­
declară, că ei în principiu n’au fost Guvernul Thun s’ar păre pen­ nea acâsta, conclude, că disolvarea congre­ ţionate pe deoparte, şi pentru principiul
în contra pactului şi că n’au voit
tru moment, că e decis să continue sului nu pdte fi decât în interesul nemer­ necondiţionatei egomenii a unui popor asu­
se-1 împedece, ci obstrucţiunea au
lupta cu oposiţiunea germană. Dăr niciei şi al relei credinţe, în interesul di- pra celorlalte popâre, pe de altă parte. O
făcut’o numai spre a feri Austria de 6re rămână-va el constant pănă în sordinei şi ilegalităţii. „Patria" continuă remediare zace numai în respectarea primu­
calamitatea unui pact nefavorabil şi
sfirşit şi este el pregătit pentru mo­ apoi astfel: lui principiu. Absolutistic nu se pdte gu­
asupritor pentru ea.
mentul, când se vor ridica în parla­ „Dâcă disolvarea Congresului constitue verna mai departe sub nici o condiţiune.
In ce privesce declaraţiile par­
ment de-o dată un şir întreg de ces un act, care în momentele grave, în cari se E dor imposibil, ca în o jumătate a impe­
tidelor, cea mai categorică este aceea
tiunî de cele mai grave ? află biserica, este în detrimentul ei şi lo- riului să se guverneze absolut, âr în cea­
a partidei progresiste, cea mai în­ vesce în interesele vitale ale ei, pentru-că laltă constituţional, şi noi din punctul nos­
Despre acâsta ne vom convinge
semnată şi numerosă dintre parti­ este menit a acoperi cu tăcere administra­ tru de vedere liberal nu dorim de loc gu­
în curend. De-ocamdată matern con­
dele germane. Ea se plânge, în de­ rea nefastă şi periclitarea ortodocsismului, vernul absolutistic.
stata, că de cătră o par|e mare a
claraţia ei de protest, adresată ale­ pentru-că are tendenţa de a sustrage fac­ Guvernarea trebue să fiă deci consti­
gătorilor, mai întâiu în contra „sla- poporaţiunei din Austria s’a decla­ torii culpabili de sub acusele forului auto- tuţională. E însă acâsta posibil cu parla­
rat răsboiu pactului dintre ambele
visării pe cale administrativă", care, risat al diecesanilor, atunci pentru acest mentul actual ? Nu! Considerând vastul
state şi prin acâsta implicit şi dua­
4ice, face progrese uimitore; mai act nou şi duşmănos bisericei, sunt respon­ său cerc de conpetinţă, unde fiă-care ces-
lismului.
departe protesteză în contra abusului, sabili înaintea lui Dumneifeu şi a credin­ tiune e încurcată cu cestiunl politice şi na­
ce se face prin aplicarea §-lui 14 al cioşilor bisericei Metropolitul şi guvernul. ţionale, lucrul acesta nu-i de loc posibil.
constituţiei aşa, că de fapt consti­ Convocarea parlamentului aus­ Metropolitul este o năpaste pentru diecesă, Numai prin lărgirea competenţei dietei pro­
tuţia este desfiinţată; declară pactul triac. „Neue Preia Presse" aduce scirea, biserică şi credincioşii bisericei. De orl-ce vinciale va fi posibil a face pace. Se cjice, că
cu Ungaria de păgubitor intereselor că parlamentul austriac va fi convooat în­ pas al său se lâgă urgiă. Biserica este ru­ dâcă dietele provinciale, ca corpuri consul­
economice ale Austriei, ba chiar tre 10 şi 15 Octomvre. şinată şi faptele lui au ruşinat’o. Gonit de tative, vor fi oonvooate, nu s’ar întruni
fatal pentru acesta. Disposiţiunile furtuna nemulţumirei, Metropolitul a fugit tote dietele, şi anume acele nu, în cari Ger-

EOTLETONUL „GAZ. TRANS". bipotesă a sa şî-a basat’o savantul principe- două forme, precum şi clarifioarea raportu­ validiteze mai ales întru susţinerea şi ar­
istoriograf mai ales pe faptul, că Moldo­ lui, genetic dintre ele. gumentarea teoriei dacismelor în limba ro­
venii îşi introduceau cântecele de luptă de Cestiunea va fi aşa-dâră pe de-o parte: mână. Amintesc numai articolul asupra cu­
Doina si daina. regulă priutr'o formă, sâu combinaţiune a de ce origine este cuvântul doină, âr pe vântului „Basarab" din „Etymologi cum mag-
»
ce
De cuvântului doină. „Praeponitur enim — (fi de altă parte: care dintre cele două forme, num". Cel mai puternic argument întru sus­
el — cunctis, quae fortiter in bello refe- ţinerea şi documentarea elementelor dacice
Nicolae Sulică. doină şi daină, e forma originală a cuvân­
runt, eanticis, ac praeludiis, qnibus gens tului ? în limba română, au fost şi sunt pentru d-1
Doina, sub forma doină, e amintită
Moldava ante cantum modulari consuevit, D l Haşdău, în mai sus amintitul său Haşdău elementele analoge ale limbei al­
deja la principele D. Cantemir, care a emis
textum largitur". articol despre doină, deşi constată eu tâtă baneze, pornind din bipotesă încă nedocu­
pentru prima-oră părerea, că numele aces­
In punctul acesta e interesantă no­ positivitatea, că „daina" cu sensul special mentată, că strămoşii Albanesilor au fost
tei atât de caracteristice specii de cântec-
tiţa. ce o face G. Bariţiă, în calitate de de cântec poporal, dintre tdte limbile indo- din aceeaşi familiă limbistică, aşa-dâră in­
poesiâ a poporului român, ar fi de origine
redactor al „Transilvaniei", la articolul des­ germane europene obvine esclusiv la Lit- tim înrudiţi, ca limbă, ba chiar fraţi, de
dacică, derivându-1 sâu mai bine cjis iden-
pre doină al d-lui Haşdău, reprodus în nu­ vani, susţine totuşi, că doina românâscă, nu identici, cu vechiul popor al Dacilor.
tifiicându-1 ou numele unui bipotetio dău,
mărul din 15 Martie 1883 al numitei foi atât ca element limbistic, oât şi ca gen Teoria d-lui Haşdău însă susţinută
sâu cjeiţă a răsboinlui la Daci*); âr acâstă
din „Columna lui Traian" (pag. 397 şi 519), poetio-musical, nu p6te fi decât de origine de-altmintrelea pare-mi-se pentru prima-6ră
în care notiţă se constată, că în munţii dacică, şi aoâsta mai ales din motivul, că de Kopitar, apoi şi de Miklosicb şi Schu-
*) Martis vel Bellonac Dacis usitatum
nomen fuisse videtur. Descriptio Molda- apuseni cântecele de dor şi jale asemenea dintre cei doi protopărinţî ai neamului ro­ hardt, ni-se presentă deja din capul locu­
viae, ed. Papiu, BucurescI pag. 141. Fără se introduc pănă în (fi de 4* cu for­ mânesc, poporul roman n’a avut nici când lui tare deocbiată prin faptul fundamental,
ua
a
îndoâlă, sub influinţa acestui pasagiă al lui mula: „aina" — sâu „haina—daina", în­ o deosebită aplicaţiune spre poesiă peste că limba Dacilor afară de câte-va nume
Cantemir, s’a compus varianta cunoscutului tocmai ca şi în alte părţi cu „frunclă verde". tot şi şi mai puţin spre poesia sentimen­ proprii de persone şi localităţi, precum şi
marş vitejesc al lui Iancu, cu refrenul: .
Doină, doiniţă, Pe noi de-ocamdată ne interesâză tală, pe când seminţia Tracilor în genere, afară de cele câte-va numiri de plante, con­
Zină plăviţă faptul de-altmintrelea inoontestabil, că graiul din care se chee, că făceau parte şi Dacii, servate la Dioscorides, Apuleius şi Gălb­
Cu noi să fi ! viu românesc, paralel cu forma mai gene­ după testimoniile celor vechi a fost un enuş, e absolut necunoscută.
Tu însoţesce rală „doină , cunosce şi o formă secundară neam şi poetic şi musical. In caşul de faţă în special, în espli-
0
Şi însufleţesce
Pe ai tăi fii! „daina* a cuvântului, âr problema, ce vom Are d 1 Haşdău mai ales pe terenul carea originei cuvântului „doină", d-1 Haşdău
unde e evident, că doina e luată ca c}eiţ&, avâ s’o resolvăm, va fi tocmai stabilirea ori- etimologiei multe esplicărl ingeniose şi să — care în conformitate cu cele schiţate
fină a răsboinlui. ginei sâu a etimologiei scienţifice a celor scie, că puterea ingeniului său a căutat s’o mai sus, în ceea-ce privesce esenţa cestiu-