Page 47 - 1899-07
P. 47
Pagina. 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 153.—1899.
manii au majoritatea, căci aoeştia nici navigaţiunei pe Dunărea mijlocie şi de jos jament; că ar trebui aplicate păstrându-se Episcopul Constantin Scliuszter
când nu se vor lăsa restrînşi la un parla şi sperau să nu-1 piărdă nicl-odată. Der totă libertatea de acţiune; că România ac din Vaţ a reposat alaltăerl. Gât a fost
ment al dietelor. flota română comercială s’a făcut. Vasele ceptă angajamentul pentru tot restul pro episcop, a creat o mulţime de fundaţiunl şi
In interesul guvernului şi al imperiului române au străbătut pănă la Belgrad în sus iectului de arbitragiu, pentru-că ar pute ţinâ a înfiinţat multe biserici şi şcole. S’a năs
trebue însă să se păşâseă la un principiu, a şi cu desvoltarea, ce se proiecta, ele aveau acest angajament, der nu s’ar pute lega cut în 1817 şi la 1886 a fost numit episcop
cărui temeliă oferă deplină dreptate tutu să mârgă şi mai departe ... Constanţa la în cestiunea comisiunilor internaţionale de al diecesei Vaţului. Pentru jertfele în bani,
ror poporelor. Cetim în gazete, că guvernul mare şi Turnul-Severin pe Dunăre înce anchetă, pentru-că i-ar fi imposibil să le cari trec peste 1 milion fi., Maj. Sa l’a
va mobilisa tote mijlocele, spre a face par puseră să fiă centrele de retaşamente {ale aplice. Dificultatea este încă mult mai mare distins cu marea cruce a ordinului „Franciso
lamentul capabil de lucrare. Nu credem navigaţiunei române naţionale, menite să pentru ţările, în care esistă libertatea Iosif“, mai târejiu cu ordinul „Corâneide fier**
însă că acâsta îi va succede. Dâoă el ar scuture încă unul din grelele juguri, ce le pressei. ol. I, âr la 1896 cu marea cruce a „ordi
voi să-l facă capabil de lucrare prin suferia România: transportul mărfurilor de nului Leopoldin**.
Congresul Âlbanesilor. In congre
mijlooe, cari sunt contra nâstră, atunci esport de cătră vasele străine...
sul Albanesilor, ce se va ţinâ încurând, în Furt de o jumetate de milion. Din
noi vom păşi ca combatanţi la armă, âr Foia bucuresceană arată în fine, că
tre altele se vor discuta şi următorele ces Oradea-mare se vestesce, că de ani de cjile
guvernul nu va molcomi obstrucţia ger scopul urmărit de Unguri în tâtă cestiunea
tiunl : 1) Albania sub suzeranitatea Sulta pădurile episcopiei latine de acolo erau
mană, dâeă nu-i va concede deplina ego- regulării Porţilor de fier pănă la stabilirea
nului. 2) înfiinţarea şcolelor naţionale. 8) pustiite de-o societate criminală, oare a
meniă. Dâcă însă o concede, atunci are taxelor, a fost de a lovi pe un concurent
Formarea unei miliţii naţionale, compusă păgubit averea episcopiei cu peste un ju
în contra sa tote partidele slave şi auto- leal (România), care se hotărîse a-şl face
din musulmani şi din catolici şi ortodoxl. metate de milion fi. Capul bandei era ne
nomistice. afacerile singur, şi întrebă guvernul român,
4) Cele patru vilaeturî vor fi încorporate guţătorul de lemne Weiss A., care câţî-va
ţfisesem nu de mult: „Seu se va îm oe paşi are de gând a face în acesta Ges într’un singur vilaet, cu un guvernator ge ani mai înainte era sărac lipit pământului,
plini, ce ni-s’a promis, său vom schimba tiune.
neral. 5) Graţiarea refugiaţilor. 6) Adunare dâr de-odată s’a ridicat la o avere atât de
posiţia frontului nostru . Persistăm nes Dâr nu numai România, Serbia, şi
w
naţională. 7) Veniturile să se cheltuescă însemnată, încât era supranumit „nababul**
chimbat pe lângă acest punct de vedere. Bulgaria, oi şi celelalte state europene sufer
numai în Albania. 8) Limba oficială : turco- Bihorului. Lemnele furate de omenii şi
Tot aşa de resoluţl şi perseverenţi, cum şi pagube mari în urma taxelor prea urcate
albanesă ; şi altele. Aceste sunt punotele, agenţii lui, le vindea la comercianţii din
de precauţi trebue să fiă deputaţii noştri impuse. Sufere Austria, der sufere şi Ba- cari vor forma obiectul unui memoriu, pe Giula, Braşov şi Cluşifi. In urma arătării
în apărarea intereselor nostre naţionale, varia. Se crede, că tâte aceste state vor
care congresul îl va înainta cabinetelor făcute în contră-i, "Weisz A. a fost arestat.
ca nu cumva prin intrarea lor precipi protesta din nou în contra regulamentului europene. Descoperirile făcute au produs sensaţiă în
tată în acţiune, să se creeze o situaţiune, şi taxelor la care vor fi supuse vasele, ce
Oradea, unde se aştâptă să fiă arestate nu-
oare să nu corăspundă nici dorinţelor vor trece prin Porţile de fier. mărose persone implicate în acest furt.
SOIRILE BILEI.
lor, nici celor ale poporului ceh. O subită
intrare în acţiune în situaţiunea actuală Epopee musicală româneseă. D-1
n’ar pute servi decât obstrucţiunei, âr nouă Revistă externă. — 1B (25) Iulie Jaurez Movilă lucrâză o epopee musicală
ni-ar strica. Noi deci trebue să ne prepa Principele Ferdinaml al României românâscă cu teme naţionale. Noua sa lu
Cenferenţa de pace. A treia con-
răm pe tote punctele, până ce va veni o a sosit erl diminâţa în oapitală. A. S. R. crare portă titlul de: „Simfonia răsboiului
ferenţă a comisiunei păcei a adoptat în
situaţiune, în urma căreia vom schimba a stat numai pănă asârâ în BucurescI, de din 1877“. „Originalitatea temelor nostre
unanimitate proiectul privitor la o înţele
posiţia frontului nostru, intrând apoi în unde a plecat la Sinaia cu trenul dela naţionale, subiectul istoric al luorării, modul
gere pentru soluţiunea paclnioă a diferen
acţiune în modul cel mai hotărît şi energic. orele 5.40. Dela Sinaia A. S. Regală va de orchestrare şi ou deosebire inovaţia in
delor internaţionale. Articolul 9 a fost
pleca ac]I la Coburg, însoţit de A. S. R troducerii instrumentelor musicale româ-
adoptat cu redacţiunea propusă de delega
Principesa Maria şi de micii principi. ne9cl într’o simfouiă — scrie „Drapelul" —
Taxele dela Porţile de fier. tul român. Lucrările oomisiunai s’au sfîrşit. vor produce de sigur mare sensaţiă la es-
5 închiderea conferenţei va ave loc Joi său Mandatul din Ceica. „Pol. Ert."
Seim, că guvernul unguresc a publi Sâmbătă. anunţă, că unul dintre candidaţii la man posiţia din Paris, unde d-1 Movilă va face
cat regulamentul şi taxele de tot urcate la ţfiarul Le Temps aduce amănuntele datul de deputat din Ceica, Dr. V. Kupsa, să se esecute lucrarea sa.“
u
r
oarl vor fi supuse vasele, cari vor trece următore asupra incidentului ridicat la con- şi-a retras candidatura, rămânând acum
0 nouă lucrare spiritistă. D-1 B.
prin Porţile de fier, aşa cum se proiectase ferenţa păcei de d-1 Al. A. Beldiman, pri singur candidat T. Fassie din Beiuş.
P. Haşdău prepară o nouă lucrare spiri
la început. mul delegat al României:
Femei în contra pactului. In Gras tistă, al cărei titlu va fi: „Dincolo**. In noua
Regulamentul acesta este aspru criti Comisiunea a treia (arbitragiu) s’a în sa operă autorul va resuma ultimele des
s’a ţinut Sâmbăta trecută un mare meeting,
cat de „Neue Freie Presse", căci comerciul trunit MercurI diminâţa sub preşedinţa d-lui coperiri spiritiste.
la care au participat peste 4000 femei.
vienes şi chiar tot comerciul Austriei, este Bourgeois. La începutul şedinţei d-nii Bel
Meetingul a protestat în contra pactului
în mare măsură păgubit prin taxele amin diman (România), Delyannis (Grecia) şi Corabiă francesâ într’un port ger
cu Ungaria, pe urma căruia zaharul se va
tite. Tot atât de nefavorabil se esprimă MijatovicI (Serbia) au presentat o moţiune man. Să scie, că mai dilele trecute împă
scumpi considerabil dela 1 August pentru
despre el „Le Temps din Paris, deşi Fran- comună, cerând suprimarea totală a cinci ratul Wilhelm al Germaniei a visitat pe
u
Ungaria şi dela 1 Septemvre pentru Aus
cia are mai puţine interese pe Dunăre. articole relative la comisiunile internaţionale cadeţii francesl de pe vaporul „Iphigenia**.
tria. Darea după zahar urcându-se la maja
Marele rjiar frances (Ţ ©, taxele insti de anchetă. Acum să anunţă, că Francesii la rândul
0
metrică cu 6 fi. mai mult, ca pănă acum,
tuite de Ungaria vor avă, ca urmare, împie D-1 Beldiman, vorbind în numele de lor vor căuta să întorcă visita împăratului
e firesc ca în comerciO el să se vândă mai
decarea desvoltării comerciului statelor ri legaţilor acestor trei ţări, a desvoltat timp german, trimeţendu-se spre scopul acesta
scump cu 4 — 5 cr. la chilo. Mai scump va fi u
verane, în special al României, Serbiei şi de-o oră argumentele, pe care se întemeâză vaporul „Ibis în portul dela Kiel, unde va
şi petroleul, de asemenea berea- Femeile din
Bulgariei, ba vor contribui chiar la înăbu moţiunea. A esplicat, că doresce forte mult Graz au protestat energic în contra urcării petrece timp mai îndelungat.
şirea şi ruinarea lor. să dea tot concursul său operei umanitare
preţului la zahar şi vorbirea ce a ţinut’o Concert în Sofia. Ni-se scrie din
„Drapelul“ din BuourescI ocupându-se datorite iniţiativei Ţarului, dâr că comisiu deputatul Resel le-a înflăcărat atât de mult, Sofia, capitala Bulgariei: „De câteva cjile se
şi el cu cestiunea aoăsta, c}ice, că taxele nile de anchetă nu erau înscrise în pro
încât el începură să înjure guvernul aus află aici tenorul român Vasiliu, care îm
ce Ungaria le va lua din Septemvre înce gramul din circulara Muraview; că sunt triac şi Ungaria, din care causă un comisar preună cu pianistul Domeier a dat câteva
pând pentru trecerea vaselor prin Porţile contrare principiului suveranităţei naţio de poliţiă le-a împrăsciat adunarea. Ele oonoerte. D 1 Vasiliu a fost primit forte
de fier, lovesc în special România. Marina nale ; că nu constitue o cestiune de drept însă nu s’au lăsat cu atât. Alăturându-li-se călduros de cătră colonia română de aici,
comercială română aşa de desvoltată pănă internaţional, ci de politică interiâră pen un număr mare de muncitori, au traversat precum şi de cătră publicul bulgar, oare
aBtăclî şi cu tendinţa de a lua un admi tru fiă-care ţâră, având necesităţi politice stradele oraşului între strigări continue de a visitat în număr mare concertele sale.
rabil avânt pentru viitor — scrie diarul de care trebue să se- ţie semă; că comi-
„abzug" la adresa guvernului. Muncitorii Astăcjl, în 7 Iulie v., colonia română de
bucurescean — a fost întotdâuna un spin siun'ile ar putâ fi esceiente prin ele însă-le, s’au încâerat cu poliţia şi totul s’a sfîrşit aici a dat un banchet în onorea tenorului
în ochii Ungurilor, cari avuseră monopolul der n’ar trebui să fiă resultatul unei anga-
fârte sgomoto3. Vasiliu, la care au luat parte vre-o 200
persone. Preşedintele a salutat mai întâiîi
Mortea lui Dumitru Stăncescu.
pe artist şi l’a felicitat pentru frumâsele
piarele din BuourescI sunt informate, că
nei, nu face alt-ceva decât că reia teoria In punctul acesta aflu de bine a atrage succese dobândite. S’a ridicat apoi un toast
talentatul scriitor şi escelent traducător
principelui D. Oantimir, dâr firesce, într’un atenţiunea anatomiştilor, şi în special a ar- în sănătatea ministrului Tache Ionescu,
Dumitru Stăncescu a răposat în Axen-Fels
mod mai consciu şi mai metodic — d-1 cheologilor noştri, asupra unui important ram adresându-i-se şi o telegramă căldurosă
(Elveţia) în urma unei crude bole (oftică).
Haşdău aşa-dâră e lipsit chiar şi de obici soienţific al areheologiei, asupra craneologiei, imediat, în numele întregei colonii. La des
Dumitru Stăncescu lasă în urmă-i multe
nuitul său argument: un element analog cu ajutorul căreia s’au obţinut deja cele părţire s’a cântat „Deştâptă-te Române". La
u
scrieri de valore. A scris „Crâmpee ,
ca sens şi oa formă al limbei albanese ; âr mai surprinejătâre resultate pe terenul în- dorinţa elitei din Sofia, Vasiliu va mai da
4
motivul invocat de d-1 Haşdău: presupusa tuneoat al aroheologiei şi în primul rând al „La gura sobei* , „Basme**, „Alte basme**, un concert astădl, 21 Iulie. Tenorul român
„Snâve", „Poveşti şi glume" etc. A tradus
fire poetică-musicală a poporului dac—în geneologiei, al înrudirei diferitelor rasse şi fu decorat cu ordinul Alexandru I, âr pia
tocmai ca şi hipotetioul 4 răsboinic al popore, — căci pe teritorul anticei Dacii „Denisa" lui Al. Dumas, novele de F. Coppâ nistul Domeier cu orucea pentru merit."
eu
lui Cantemir — e cu mult mai nescienţific, se vor fi aflând fără îndoâlă din epoca „Economia politică" de Corse; a fost ini
ţiatorul înfiinţării „Bibliotecei pentru toţî , Telegrafare fără şîrniâ între Triest
a
decât ca să potă servi drept substrat solid, nemijlocit premergătâre colonisării Daciei,
ba chiar serios la susţinerea unei etimo preoum şi din epoca posterioră romană, âr în ultimul timp a dirigeat „Revista şi Veneţia. încercarea în sensul acesta s’a
pentru toţi**. Literatura română pierde în făcut Mercurea trecută din partea ingine
logii, căci abstrăgend dela multe altele, în destule cranii deosebite cât de puţin de
Dumitru Stăncescu un talentat scriitor şi un rului Ioan Sohăfer, care a espedat din
rudirea peste tot şi în special gradul de craniile, despre cari s’a constatat deja, că
eminent traducător. — Notăm, că tot pe farul Triestului unei corăbii din portul Ve
Înrudire al poporului dac ou vechia semin- sunt cranii romane, sâu cel puţin se soie,
ţiă a Tracilor,: e un punot tot atât de- ob cărei rassei de popor au aparţinut ele. timpul acesta anul trecut se răspândise prin neţiei următârea telegramă aeriană : „Buda
cjiarele dm BucurescI soirea, că D. Stăn- pesta, Fiume, Abbazia, Pola, Triest.* Dis
scur, ca şi în genere originea poporu Se vor face deol săpături archeologice
lui dac. şi se vor studia craniile conservate daoice, cesou ar fi murit, soirea însă nu s’a ade tanţa între oele două puncte e de 65 chilo-
verit. Ne-am bucura, dâcă nici de rându metri. Telegrama s’a espedat la 3 ore
A ridica deci un întreg edificiu eti şi pe calea acâsta e forte probabil, că se
acesta nu s’ar adeveri. diminâţa, âr răspunsul s’a trimes pe aceeaşi
mologic pe un astfel de substrat hipotetic va elucida odată şi cestiunea mult contra-
cale la 8 ore a. m., având conţinutul: „Vă
şi în esenţa sa aprâpe fantasio, scienţifice versată a originei poporului dac, şi aşa pote Un club român peste Prut. „Patria**
împărtăşim, că semnele vi le-am primit de
e hazardat, şi prin urmare incorect şi ne şi a limbei dacice. din Cernăuţi află, că preoţimea română de
admisibil. Şi apoi eu mai cuget, că în ur Insă acum la obiect. peste Prut şi reejeşimea, diregătorii români tot ourat pe corabia nostră în distanţă de
ma urmelor în cestiunl de felul acesta for eţc., se vor întruni în anul aoesta probabil 65 chilometrii, Cassovics Soarpa, căpitanul
(Va urma). vaporului „Prinz Ferainand Maximilian".
mula de predilecţiune a unora: Si non e în Vijniţă, Ooţman, ori în alt loc po
vero, e ben trovaio, e o slabă mângâiere trivit, spre a pune la cale înfiinţerea unui Arestarea unui nihilist rus în
scienţifică. club român prin părţile acelea. Paris. In timpul din urmă a fost deţinut
