Page 48 - 1899-07

Nr. 153—1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3

în Paris un nihilist rus eu numele Govelov, Biblioteca gimnasiului s’a augmentat prin asta prooedură salarisarea celorlalţi pro­ bia, îşi vor recăpăta libertatea. Pa-
11
angajat ca lucrător la clădirea palatului prin oumpărare cu 10 cărţi, apoi prin do- fesori în saroina fondului „Basilitan . sicî şi Tausanovici au refusat ofer-
siberian al esposiţiei universale. Deţinerea naţiune dela Academia Română din Bu- Eu am sulevat cestiunea acâsta. Cei tul declarând, că ei aşteptă drep­
nu s’a putut faoe fără greutăţi, căci to­ curescl, dela Asociaţiune, dela Academia mai competenţi vor afla pote şi alte fân­ tate dela judecători, altă graţia sbu
varăşii lui Govelov s’au opus cu toţii. Ares­ maghiară din Pesta, minist. reg. de culte tâni, de unde s’ar pută acoperi spesele mod de mântuire nu aşteptă.
tarea a făcut mare sensaţiă preste tot, căci şi instrucţ., dela autori şi editori, dela I. augmentării salariilor profesorescl, oare în- Neoplanta, 24 Iulie. Emigranţi
precum să soie, Ţarul încă va visita esposi- Bardoşi, Ioan Dobrota, Aron Lupean, Ius­ tr’adevăr este o întrebare arZătdre şi care serbî trec în massă graniţa ungară,
•ţiunea, şi faptul, oă nihiliştii deja de pe tina Greavu născ. Popp şi Petru Sântion aştâptă deslegarea sa în timpul cel mai mulţi din ei cu familii cu tot. „Zas-
aoum au început să se pregătâscă, nu e din Sibiiu, cu mai multe cărţi şi opuri va- apropiat. tava“ face atenţi pe Serbii din Un­
unul din cele mai bune presemne. lorâse. Biblioteca tinerimei gimn. dispune V. H. garia se se ferâscă de astfel de emi­
de 2267 opuri în 2533 volume. Aceea încă granţi, căci ei nu sunt, decât nisce
fu augmentată în mare măsură prin cum­ Societatea „Inocenţiu M. Clain“. spioni ai lui Milan, cari vor se spio­
Scolele din BlagitL. părare şi donaţiunî. Studenţii se folosesc neze pe adevăraţii radicali din Ser­
mult de acâstă bibliotecă, căci circulaţiu- Societatea de lectură a teologilor din bia şi se le afle părerile.
a
Clnşiii, 20 Iulie n. 1899. nea cărţilor între ei ni-se presentă în total Blaşiii, „Inocenţiu M. Clain , s’a înfiinţat
înainte cu vre-o 35 de ani. Din raportul
Onorate D-le Redactor! In N-rul 146 ou cifra de 1158. Tot asemenea s’a înmul­ comitetului despre activitatea sa în anul IU V Ii m 8 Ii.
11
•al „Gazetei aţi binevoit a face nisce no­ ţit prin cumpărare şi donaţiunî museele de Aerul atmosferic în lună. In re­
tiţe sourte despre programa gimnasiului naturale şi geografiă, de fisică şi chemiă, şcolar 1898 — 99 estragem următârele: vista „Comptes rendus , ce apare în edi-
11
Societatea a ţinut în cursul anului 13
superior gr, cat. din Blaşiii. Să-mi daţi de archeologiă, istoriă şi geografia. S’au ţiunea academiei de sciinţe din Paris, s’a
voiă, ca în interesul causei, să citez încă cumpărat mai multe rechisite pentru sala şedinţe, intre care a fost una festivă-iubi- publicat de curând un interesant articol re­
oâte-va împărtăşiri din acâstă programă, de gimnastică, cea de musică, şi s’au pro­ lară din incidentul împlinirei a 25 de ani, feritor la întrebarea, dâcă esistă aer atmos­
oare oonţine datele celui mai vechii! aşe- curat mai multe plantaţiunî pentru grădina de când societatea pârtă numele fericitului feric împrejurul lunei sâu nu? Articolul e
ârchiereu In. M. Clain.
cjăment cultural românesc. botanică. însoţit şi de câteva fotografii, cari redau
In anul acesta s’a iniţiat din par­
Este bătător la ochi, că pe când în pănă în cele mai fine amănunte chipul lu­
Studenţii au folosit cu totul stipen­ tea societăţii traducerea şi tipărirea unui
anii trecuţi, timp de vre-o două decenii, nei. Loewy şi Puizeux, autorii articolului
dii în suma de 4740 fi. 50 cr. şi anume nou op, anume „Tragedia Calvarului , de
11
programa conţinea datele — afară de se­ din cestiune, susţin, că vulcanii din lună
din fundaţiunile: Constantin Alutan, Cer­ Henrio Bolo, care deja se află sub pressă.
minarul preoţesc — dela tote celelalte in­ s’au stins nu tocmai de mult şi oă au fost
cul Orăştiei, I. Chirilă, Timotiu Cipariu, Se mai spune în raport, că s’au luat
stitute de învăţământ român gr. cat. din încă activi, după-ce săcaseră deja mările
I. M. Clain, Ales. Miou, Ioan Negruţiu, tote măsurile, pentru-ca statutele societăţii
Blaşiii, pe atunci programa presentă pri- de acolo. Păreţii prăpăstioşi ai craterelor
Bota Pop, Dr. Simeon Romanţiai, Rudclf să fie înaintate la guvern spre a fi întă­
vesce numai gimnasiul. Eu nu soiu, ce vulcanilor dovedesc puterea aceea enormă,
(diecesa Lugoşului), A. Şterca Şiuluţiu, Da- rite. Timp de 35 de ani a putut să func­
pote fi motivai, că preparandia, şcola şi cu care au fost aruncate materiile vulcanice,
vid Baron Ursu şi Dr. Ioan Vancea de ţioneze acâstă societate în linişte, fără a
internatul de fete „Vancean“, şi şcola de âr acâstă putere a fost potenţată şi prin
Butâsa. La beneficiu de pane concurge avâ trebuinţă să recurgă la întărirea mi­
aplicaţiă au rămas neconsiderate. Pote să puterea relativ mică de gravitaţiune a lu­
fondul basilitan seminarial şi domeniul me- nistrului, care n’are de-a face nimic cu bi­
fiă lipsa de mijlbce materiale, dâr în tot nei. Dimpreună cu massele de pâtră, au
trop. fiă-care cu câte 800 ferdele de grâu serica şi cu orescerea tinerimei teologice.
caşul, interesul acestor aşezăminte cultu­ trebuit sâ erumpă şi masse de gazurl, căci
pe an. Din acesta au fost împărtăşiţi 182 Cum vin aoum tinerii teologi să câră pe­
rale reoere, ca programa aoelora să se pu­ la din oontră cenuşa aruncată ar fi trebuit
studenţi. Din fondul „premiilor s’au îm­ cetea ministrului asupra societăţii lor, nu
11
blice separat, seu, dâcă acesta nu s’ar pută, să cadă ârăşl înapoi în cratere, sâu cel pu­
părţit cărţi şcolastice în preţ de 290 fi. seim şi nu înţelegem, căci n’am auZit să
direcţiunea să publice în Ziarele nostre co- ţin în apropierea lor; oercetările făcute însă
Pe lâugă acestea a dat cărţi de premiu se fi pretins acâsta nici chiar din partea
tidiane, cât şi în cele de speoialitate, câ- documeutâză, că de fapt a căZut în dis­
(unguresol) ministrul reg. ung. de culte, cât autorităţilor unguresol. Societatea „Ino­
"te un raport detaiat despre tâte datele şi tanţe colosale dela vulcani. Faptul acesta
şi d-nii Virgiliu Popescu şi luliu Bardoşi. cenţii! M. Clain este o societate şcolară.
11
istoria anuală a acestor institute, ca aşa documentâză in mod incontestabil esistenţa
a
In internatul de băieţi „Vancean au fost De când se pretinde, ca şi o societate şco­
publicul interesat şi cu deosebire părinţii gazurilor, cari au trebuit să porte cenuşa.
întreţinuţi 124 de elevi. Fondul pentru lară să aibă statute aprobate de guvern ?
să fie în curent despre ele şi să scie, cui Un fenomen de felul acesta s’a putut ob­
ajutorarea şoolarilor miserl în cas de morb Noul comitet pentru anul şcolar vii­
îşi vor încrede eduoaţiunea copiilor lor de serva şi la erupţiunea Krakataniei, când
s’a augmentat cu 271 fi. Direcţiunea gim- tor, s’a ales: V. Suciu preşedinte; P. Sân-
ambele secse. Cu privire la programa gim­ părticelele de cenuşă au ajuns pănă în Eu­
nasială făcea forte bine, dâcă publica cu toma v.-preşedinte, secretar: Em. Andre-
nasiului observ, că: ropa Pe de altă parte, oei doi învăţaţi sus­
asta ocasiune şi statul activ al capitalului şan; cassar: A. Maxim; controlor : V.
D-l profesor C. B. Groze publică la ţin, că aceste erupţiunl u’au încetat nici
fondaţional, căol precum se scie, se inten- Hăţegan; archivar: V. Micu; bibliotecar:
începutul programei, în legătură cu diser- acum şi, prin urmare, că curentul de gazurl
ţionezâ a înfiinţa un spital regnicolar din I. Şuteu. Notarul se va alege dintre teo­
taţiunea sa forte instructivă din programa se continuă şi acum. Pe basa acestora se
acest fond, şi aşa publicul contribuent ar logii, cari vor întră îu anul prim. Bi­
gimnasiului pe anul 1898, un studiu des­ pote lua aprope ca sigur, că luna întocmai
trebui să scie, la ce sumă s’a urcat fondul blioteca societăţii s’a înmulţit cu 114 opuri
pre „Constituţiunea Romanilor pe timpul ca şi pământul, deşi în măsură mai mică,
acesta cu menirea aşa frumâsă umanitară. şi constă cu totul din 2173 opuri. ţ)iare
u
republicei , — o lucrare forte acomodată e încunjurată cu gaz aerian.
Ca studiu estraordinar s’a propus limba a avut 23 dăruite, între cari şi unul ger­
pentru lectura instructivă a tinerimei nos­ Ce devine posteritatea 6menilor
francesă şi musica instrumentală. man, âr două abonate. Averea în bani
tre, având acesta ocasiune de a învăţa pe mari. Anuarul Londrei ne arată, că Oli-
scurt instituţiunile legislative ale străbuni­ VăZend publicul din datele aceste, ce a societăţii constă din 1186 fi. 88 cr., mai vier Cronrwell e astăZl otelier; Luther ţine
mult cu 110 fi., decât în anul de mai
lor noştri. progres frumos fac tinerii noştri în acest înainte. Averea totală a societăţii, socotită un restaurant; Shakespeare e fabricant de
Ca director funcţionâză domnul Iosif vechii! şi renumit institut cultural, îmi per­ fiind şi biblioteca, mobiliarul etc. se eva- trăsuri, Milton ebenist, Pitt e cismar, Tho-
Hossu, can. metr. Profesori de studii or­ mit a atrage atenţiunea forurilor compe­ mas Gray antreprenor de zidării. La Ber­
dinare sunt d-nii: I. German, N. Popescu, tente la ne mai evitabila augmentare a sa­ luâză la 10.000 fi. lin vedem pe Wilhelm Teii, că împăiâză
Dintre cărţile edate de societate se
■O. B. Groze, S. Nestor, A. TJilăcan, A. Vi­ lariilor profesorale. La nici un gimnasiu păsări; Tanhauser servind oa bărbier, Kant
ciu, A. Deao, O. Bonfiniu, E. Viciu, Dr. dintotă ţâra profesorii nu au plată aşa puţină, mai află de vânZare: „Epistole cătră un dirigâză un birou de servitori, Richard
11
A. Cheţan, G. Precup, I. Fodor, Dr. I. oa în Blaşiii. Un tîner cu maturitate, decă preot tînăr partea I â 70 cr., partea II â inimă de leu se ocupă de chimiă. Se mai
11
Sâmpălean, V. Suciu, Dr. V. Suciu, A. merge la filosofiâ, în 3, cel mult în 4 ani 75 cr.; „Pregătire la morte â 80 cr; află în acest oraş un Valois, care e impie­
11
Ciura. Profesori de studii estraordinare şi ajunge în gimnasiul de stat profesor cu „Duch muscâlesc â 10 cr. gat într’o companiă de asigurare; un M&-
facultative sunt d-nii: A. Papiu, A. Viciu, 1200 fi. salar anual, la care adăugându-se rius lucrător în aramă. Lyonul posede un
I. Mureşianu, I. E. Prodan. Catechet pen­ euincuenalele legale, după un servicii! de F e t r e c c r a . Voltaire legător de cărţi şi un Barras mă­
tru confesiunea gr. or. d-l S. Sabo, âr 30 de ani capătă un profesor de stat 2100 celar. In acelaşi oraş, Ooligny ţine o ca­
Inteligenţa şi tinerimea academică ro-
pentru cea mosaică I. Griinbaum. fiorini pensiune, pe când profesorii noştri, română din Şintereag şi jur îuvită la pe­ fenea, Murat s’a transformat în paclnic pos-
Din datele statistice vedem, că la pe lângă filosofiă, au să absolve şi teolo­ trecerea de vară, ce se va arangia Dumi­ tovar şi Richelieu tronâză într’un kiosk de
gia şi totuşi nu ajunge nici unul nici la
începutul anului au fost înscrişi cu totul necă în 30 Iulie n. c. în sala şcoleigr. cat. din jurnale. La Paris, Robespierre fabrică
1000 fi. salar anual.
451 elevi, până la finea anului au rămas Şintereag. In pausă se va juoa: „Căluşerul , chibrituri, Racine vinde fân, Moliâre e ser­
u
436. Dintre aceştia 352 au fost gr.-cat., 83 Pote că-’mî va obiecta cine-va, că „Bătuta şi „Romanul . începutul la 7 vitor, Hugo e dentist. Statele unite nu stau
11
11
gr. or., 3 rom. cat. şi 5 israeliţl. După na­ fondul basiliţilor nu dispune de venitele ore sera. Intrarea de personă 1 fi., în fa- nici ele mai rău cu numele mari. Edgar
ţionalitate: 435 Români, 6 Maghiari şi 2 necesare, ca dintr’acela să se augmenteze miliă 80 cr. Venitul curat e destinat pen­ Allen Poe ţine o dughână în Texas; Fe-
Germani. (Der Israeliţii unde sunt? — Red.) după recerinţele timpului salariile profeso­ tru edificarea un pavilon de joc. Ştim. fa­ nimore Cooper e pădurar ; George Wasching-
Da studiu supl. de limba grâcă nu s’a în­ rale, dâr atunci celelalte fonduri şi funda- milii sunt avisate la provisiunea proprie. ton vinde paste pectorale în stradele ora­
scris nici 'unul. ţiunl, da cari dispune Prea Ven. Consistor Pentru cuartire şi beuturl bune se va în­ şului Baltimore.
Partea cea mai mare a părinţilor, metrop., ar pute suplini lipsa. Bună-oră griji comitetul. Staţiunea căii ferate în loc. O însurătOre din causa unui
adecă 203, sunt agricultori. După aceea cum este fondul seminarial, care în pro- Pentru comitetul arangiator: Mihail câne. piarele franoese istorisesc următârea
întâmplare nostimă : Acum câţi va ani o
preoţi, advocaţi, funoţionarl şi de altă stare porţiune cu erogaţiunile sale este cel mai
Făgărăşianu, protopop, preşedinte; P. Fă- ddmnă din Provence fusese nevoită să-şi
socială. Domiciliul îl au părinţii 39 în bogat, ar pute provedâ salariile barăml la gărăşianu, preot, v.-preşedinte; Grig. Rus, părăsâseă cânele, pe care-1 iubea forte mult.
BlaşiQ, 133 corn. Albei inf., 267 în cele­ 4 profesori, oăcl preourn seim, gimnasiul preot, secretar I; Ioan Rus, preot, cassar; Nevoind să-l lase pe drumuri, ea îi căută
lalte comitate ale ţărei, 3 în România şi 1 din Blaşiii este aşa Zicând o şcălă pregâ- Ioan Belciug, preot, secretar II; Grigore un loo bun şi ^âsi în Normandia un domn,
în Istria. Starea sanitară şi purtarea mo­ titore pentru seminarih, fiind-că dâcă n’am Mureşan, preot, şi Bartol. Sigarteu con­ care luâ animalul. Peste câtă-va vreme fe­
meia voi să aibă ârăşl un câne; ea se duse
rală a elevilor a fost cu privire la împre­ avâ gimnasiul, nici seminariul n’ar dis­ trolori. Urmâză încă 20 membri în co­ în Normandia şi oferi stăpânului fostului ei
jurări oorăspunZătore; asta o putem Zic® pune de iudiviZl, pe cari să-i primâscă mitet. câne o sumă destul de frumosă, ca să-i dea
şi cu privire la cercetarea prelegerilor. la teologiă. La rom. catolici se pri­ îndărăt animalul. Noul stăpân însă refusâ,
După progres, din tote studiile au avut mesc candidaţii la teologia deja din a VII ULTIME SCIBI. deşi cânele arătă cea mai viuă bucuriă,
eminenţă 24, cel puţin bun 69, suficient ol. gimnasială, ba în Strigon din a IV cl., oă-şl revede stăpână. După multe tratări,
oei doi omeni se învoiră să se urce pe o
249, un nesuficient 63, 2 nesul’. 9, mai oăpătând, pe lâugă întreţinere în seminariul Belgrad, 24 Iulie. Ministrul de
colină din apropiere, să pornâscă apoi în
mulţi nesuficienţi 29. preoţesc, încă şi reverendă şi cercetând finanţe Petrovicî a visitat, la însăr­ direcţii opuse, şi după cine se va lua câ­
Şcolarii au ascultat în t6te dumine­ prelegerile gimnasiale şi absolvându le ace­ cinarea lui Milan, pe conducătorii nele, a aceluia să fiă. Când se despărţiră însă,
cile şi sărbătorile st. liturgiă şi predică în lea ca internişti seminarial!. N’ar pută ore radicali Pasicî şi Tausanovici în închi- cânele alerga oând spre noul stăpân, când
biserica catedrală. tot după cinosura asta suporta fondul semi­ sore, şi li-a comunicat, că decă vor spre femeiă, nehotărându-se pentru nici
unul. Deore-ce nici omul, nici femeia nu
Esamenul de maturitate l’au depus 4 narial tote spesele împreunate cu susţine­ da un manifest, în care se declare,
voiau să se despartă de câne şi amândoi
cu eminenţă, 7 cu calcul bun şi 15 s’au rea profesorilor din gimnasiul superior, seu că disolvă pentru tot-dăuna partida fiind mişcaţi de „credinţa animalului , tran­
11
declarat simplu maturi. cel puţin să solvescă 4 profesori, rămânând radicală şi dâcă ei vor părăsi Ser­ şară cestiunea astfel, că... se căsătoriră.