Page 5 - 1899-07
P. 5
REDACŢIUNEA, „&azeta“ iese în flecare ţi.
Âârâisîraiiiiiiea şi Tipografia. Abonamente pentru Austro-Ungaria:
B3AŞQV. piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fI., pe şăse luni
6 fI., po trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă £ fl. pe an.
«e primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franol, po şăse
IESERATE bh priinooo la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
BIMISTRAŢIUNE In Bra?ov ţi la
nîmătrirelo Birouri de «nunoiurl: N-rii de Duminecă 8 franol.
In Viena: M. Dulcea Nachf. Se prenumeră la tdte ofi-
3ax. Auqonfeld & Emerloh Looner. oiele poştale din întru şi din
Heinrloh Sohalok. Rudolf Sosse. afară şi la d-nii colectori.
A. Oppsllks Nachf'. Anton Oppollk. Abonamentul pentrn Braţe?
In Budapesta : A. V. Qoldber- Administrafiunea, Piaţa nan
aer, Ek8toln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, elaşit
burg: Karolyl k Llehmann. I.: Pe un an 10 fl., po şăsf
PREŢUI. IKSERŢIUNILOR : o se- luni 5 fl., po trei luni 2 fl. £0 or.
îiă garmond po o coldnă 6 or. Cu dusul în casă: Pe un ai
şi 3d or. timbru pentru o pu 12 fl., po 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publioârî mai dese luni 3 fl. — Un esomplar 5 or.
după tarifă şi Învoială. v. a. său 15 bani. — Atftt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cftt şi insorţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 143. Braşov, Vineri 2 (14) Inlie.
Unde ţîntesc comunicatele. statului faţă cu „uneltirile irreden- Alt comunicat despre pasivita Ajutorul de stat al preoţilor
44
tiste . tea Românilor. „Voi. Corr. din Viena
u
Am recunoscut întotdeuna, că Câte afirmări, atâtea minciuni publică o scrisore din Budapesta, care con gr. cat“.
Maghiarii sunt buni tactici în poli neruşinate. Der că nu voim stată, că soirea despre sistarea pasivităţii Sub titlul acesta publică „Allcotmdny
44
tică, deşi li-am negat acea preve să intrăm în polemiă, ci vom con Românilor n’a aflat confirmare pănă acuma dela 12 Iulie un articul, ce fiice, că-1 pri-
dere, pe care o pretinde o bună stata numai încă o îrnprej urare fbrte ca din parte competentă. Se pare — (fi P. mesce dela o personă, care cunosce funda
06
n
strategiă politică. Şi acbsta mai ales racteristică. Comunicatul în Introdu Corr. — că cercurilor dacoromâne le vine mental afacerile archidiecesei române gr.
44
în ce privesce politica lor interioră, cere mai spune, — şi acesta este cam peste mână o asemenea decisiune. Din cat. de Alba-Iulia şi Făgăraş şi ale cleru
raporturile lor cu naţionalităţile ne scopul principal, ce-’l urmăresce — partea acâsta adecă s’a declarat, că numai lui român gr. cat. Artioulul acesta răspunde
maghiare. că comitetul naţional român a fost aşa numitul comitet naţional e chiămat a punct de punct la cele ce le-a scris Bartha
In punctul consolidării interiore disolvat şi că el nu pote spera nicî decide în acâsta cestiune. Acest comitet de M. în numărul dela 6 Iulie al lui „Ma-
44
pe calea cea mai firescă a bunei în cât de puţin, să ’i-se concedă de a-şi agitaţiune însă a fost disolvat, din causa gyarorszâg , în care I. P. S. Sa Mitropo
ţelegeri, a respectării drepturilor ne continua lucrarea; tot-odată face uneltirilor sale contrare statului, şi nu este litul Dr. Victor Mihalyi era numit „trădă
44
prescriptibile ale celorlalte popore amintire despre mandatul de depu nici cel mai mic prospect, că i-se va per tor de patriă , sprijinitor al „tendinţelor
44
conlocuitore, prin echitate şi drep tat, ce l’a esercitat fostul vicar Ioan mite a-şî relua agitaţiunea. Pasivitatea Ro irredentiste şi „duşman al patriei ma
44
tate, politicanii ungur! au fost şi Groldiş, spunend, că în locul lui va mânilor este de altmintrelea numai o de- ghiare .
sunt pe cât de pătimaşi, pe atâta ajunge acum erăşî un Român. visă, pe a căreia însemnătate pare a-se După-ce face istoricul peripeţiilor,
de orbi. De aceea totă lucrarea lor Tote acestea combinându-le la pune prea mult preţ. O pasivitate în ade prin cari a trecut acest ajutor dela 1863
politică este o lucrare numai de a c | î olaltă resultă, că politicianii ungur! văr nu esistă; devisei sale massa alegăto şi pănă la 1895, timp în care Consistorul
pe mâne, o nisuinţă constantă de a dela cârmă fac cunoscut urbi et orbi, rilor români, cari tot-dâuna se presentă la din Blaşiă l’a împărţit însu-şl preoţilor lip
esploata, fără de nici o precugetare că pasivitatea Românilor în adevăr votare, nu urmâză nioî decum. Şi deputaţi siţi, după merit, şi după-ce arată cum în
mai adencă şi fără de nici o cru nu esistă, căcî ţărănimea română şi o de naţionalitate română se află, pe cum 1896 guvernul a pretins dela Consistorih,
ţare, constelaţiunea şi situaţiunile parte însemnată a inteligenţei ro seim, în dieta ungară, şi mandatul dela să-i trimită spre aprobare lista preoţilor,
favorabile pentru ei într’o direcţiune mâne, în frunte cu noul episcop Grol Oeica devenit vacant prin alegerea depu autorul articulului întrâbă:
şi cu o ţîntă, care minţii sănetose diş, vor merge cu guvernul Szell şi tatului Ioan Goldiş, ca episcop româu or „Ce a făcut Metroplitul Mihalyi?
a orî-cărui om cugetător trebuie vor lua parte la alegeri, er încât pa todox în Arad, va fi dat ărăşî unui Ro Aceea, ce avea datoria strînsă să facă în
se-i apară imposibilă de realisat. sivitatea totuşi ar esistă, „ca de- mân, Dr. Kupşa. Politica de malcontenţî a calitatea sa de cap bisericesc conscienţios.
Nu ne vom ocupa ac}! de acestă visă , cei ce vor umbla să continue dascălilor şi literaţilor stăpâniţi de utopiile A luat posiţiă pentru drepturile legale, ce
44
mare scădere a bărbaţilor de stat lupta naţională nu sunt, decât agi daco române se pote numi numai într’un le-a avut guvernul bisericesc şi le-a eserci
ungur!, ci |vom continua a urmări tator! dacoromân! şi irredentiştî, că sens impropriu pasivitate a Românilor. tat neconturbat. A cerut şi a pretins pen
cu atenţiune cea mai nouă lasă a rora guvernul nicî într’un cas nu le Ţărănimea română în Ungaria, cu tote tru el şi consiliul său bisericesc dreptul
tacticei lor politice faţă cu Românii, pote concede să-şî continue agitaţiu uneltirile agitatorilor, nu e irredentistă şi distribuirii ajutorului de stat, cura l’au
a tacticei, în care, cum am <^is, sunt nea. Cu alte cuvinte opiniunea pu nici dacoromână, âr acea parte îusemnată avut şi l’au esercitat antecesorii săi, de
mar! meşter!. blică n’are să se aştepte dela guver a inteligenţii române, care acuma ia parte care drept numai el a fost despoiat fără
îndemnul ni-1 dă un nou comu nul Szell la vre-o schimbare a ati- viuâ la viăţa publică, ar sci să contras- nici o motivare deja în primul an al ar-
nicat, cu care debutbză acum „Co tudinei, ce a avut’o regimul Banffy tea de sigur în lupta deschisă electorală cu chipăstoriei sale, şi încă din partea unui
respondenţa Politică din Viena, faţă cu Românii naţionalişti şi dăcă succes agitatorilor duşmani statului. Chiar guvern, căruia guvernul actual vrâ să-i fiă
44
organ oficios al ministeriului de es- aceştia, precum se prevede, nu se şi în cas când câţl-va agitatori ar dobândi tocmai contrarul în ceea-ce privesce respec
terne, vorbind cătră opiniunea pu vor grăbi de a-se lăpăda de pasivitate, mandate, pare a fi chiar un avantagiu ho- tarea dreptului.
blică cea mare europenă. Tema este să se scie, că causa nu este guvernul tărît, căci ei vor aduce gravaminele înain „însemnă apărarea drepturilor legale
44
tot cestiunea, dâcă Românii vor pă unguresc; ei o fac, numai pentru că tea dietei, unde nu ar rămână fără ripos- o trădare de patriă? întrâbă m^i departe
răsi pasivitatea or! nu. Comunicatul păşind pe terenul parlamentar s’ar tare. Atunci s’ar dovedi clar înaintea foru scriitorul articulului. „Bine ar fi, deoâ ne-ar
vine, firesce, din Budapesta, căcî la deochia curend uneltirile lor „irre- lui opiniunei publice, că o asuprire nu slăbi odată cu acusa trădării de patriă,
44
din contră s’ar fi privit ca o încercare dentiste şi ar eşi la lumină, că tote esistă şi că deja apărarea în contra unel vorba fiind, ca cetăţenii acestei patrii să
de amestec al contelui Goluchowski cele ce s’au scris şi s’au vorbit des tirilor irredentiste, pe care nicî un stat nu se înţelâgă odată. E lucru ridicul, că acestă
în afacerile interne ale Ungariei. Şi pre asuprirea, ce trebue s’o îndure le păte tolera, se numesce în mod fals asu sărmană patriă o pun aţâţa în venfiare, şi
fiind-eă scopul este a face propa Românii din partea maghiară, au fost prire. O astfel de clarificare a faptelor, o totuşi nu se află cumpărător. Tradarea de
gandă pentru politica guvernului numai nisce poveşti şi scornituri rău- marcare fără cruţare a agitaţiunei daooro- patriă e lucru mare, ea nu se comite, de
actual unguresc înaintea publicului tăciose! mâne, ea duşmană statului, ca tinfiend la cât de omul fără patriă, care nicl-odată
răsturnarea lui, ar veni, ce-i drept, forte im- n’a simţit iubirea patriei...
celui mare din monarchiă şi din Eată, în ce chip ia posiţiă de
portun agitatorilor, cari aoum subminăză în „Ei, dăr a fost necesar a-se pretinde
44
străinătate, ărăşî e de sine înţeles, pe acum politica „nouei ere faţă
tăcere. De-ocamdată nu este deoî probabil, şi vidimarea chitanţelor de cătră solgăbirăi,
că comunicatul a trebuit se fiă in cu Românii. Eată cum vrea ea să
că ei ar fi înclinaţi a părăsi deja aoum de fiind-că — fiice Bartha — Consistoriul me
trodus cu cunoscutele frase despre prepare opiniunea publică, ca să nu
visa pasivităţii. tropolitan împărţia ajutorul „cu subtragerl,
44
„nisuinţele daco - române , despre fiă surprinsă, când mult lăudatul dis-
* reţinând o anumită cuotă pentru anumite
44
„agitaţiunile duşmane statului şi cipul al lui Deak cu devisa „lege,
fonduri . Aserţiunea acăsta nu este adevă
44
„uneltirile irredentiste . drept şi dreptate va afla de bine Caracteristic este, că în legătură cu
44
44
rată, cel puţin în cât privesce pe consisto
Nu vom întră în polemiă cu a lăsa să se calce şi mai departe oomunicatul de mai sus al foii oficiâse din
44
cele ce le afirmă comunicatul amintit, drepturile constituţionale ale cetăţe Viena, „Bud. Hirlap , astăfiî organ de riul metropolitan din BlaşiQ. Provocăm pe
acel preot, căruia ’i-s’a reţinut măcar un
ce-1 reproducem mai jos în tradu nilor de naţionalitate română! frunte guvernamental şi gorganul presumti- creiţar, să păşâscă înainte numind acele
cere. Voim numai se marcăm în Să luăm notiţă despre acăstă vului ministru de interne, scrie un articul
fonduri şi scopurile, pentru cari ’i-s’a sub-
44
semnătatea lui, ca tactică politică a tactică, care vedem, că este puter lung sub titlul „Pregătiri românescl , în
tras ceva din suma asemnată...
adversarilor noştri. nic sprijinită de cătră tbte foile ma oare vorbind de şansele părăsirii pasivităţii „Oare este der scopul vidimării sol-
Ce vor se spună aceştia „opi- ghiare guvernamentale, ca şi oposi- ajunge la conclusiunea, că Românii pot în găbirăilor? Zadarnică este ori-ce negare,
niunei publice ? ţionale, ca să seim şi să înţelegem, tră în parlament, dăr numai după ce şl vor căci ţînta e clară: e vorba, ca preoţimea să
44
ce scop a avut sulevarea de cătră fi părăsit programul naţional dela 1881; o
Că totă pasivitatea Românilor fiă adusă în stare de dependenţă faţă ou au
oficioşii maghiar! a cestiunei părăsi- acţiune politică naţională, ca mai nainte
se reduce numai la agitaţiunile duş torităţile politice, să slăbâscă raportul de
rei pasivităţii şi să recunoscem, că însă, Româuii nu vor pute întreprinde nioî
mane statului, la uneltirile irreden- subordinaţiune între preoţimea rurală şi
pe cât de dibace tactică politică pote în dietă, nici afară de dietă, fiind-că gu
tiste şi la utopiile dacoromâne ale guvernul bisericesc, adecă disciplina eole-
fi acăsta din partea Maghiarilor, pe vernul nu va retrage cele doue ordonanţe
unor dascalî şi literaţi. Că ţărăni siastică. Asta nici nu se p6te altfel, scopul
atât de mare ar fi şi este greşela ale ministerului de interne, prin care se
mea română din Ungaria nu este acesta este un punct oardinal al liberalis
tactică din partea nostră, să întrăm disolvă comitetul naţional şi se interfiice,
irredentistă, nici dacoromână şi că mului, a cărui dogmă e atotputernicia de
în discusiune seriosă asupra unei ces- pe lângă pedâpsă, ori-ce încercare de a re
„o parte însemnată a inteligenţei ro stat. Cum se pote pretinde dela un ar-
tiunî, ce-o resuscită cu intenţiune ad construi comitetul şi partida disolvată. Din
44
mâne ia parte la vieţa publică şi chiereu, care vrâ să rămâDă credincios bi-
versarii noştri, pentru a-şî ajunge un căuşele acestea numita foie crede, că po
va lua parte şi la alegerile dietale; sericei sale, să fiă indiferent faţă de o
că „agitatorii român! se tem, că scop atât de condamnabil şi pericu liticianii naţionali români nu se vor abate astfel de direcţiune şi să nu-şl ridice cu
44
los pentru causa naţională română. nici aoum, nici în viitorul apropiat dela
părăsind ei pasivitatea, s’ar dovedi vântul protestător în contra ruinării disci
punotul lor de vedere pasiv.
în dietă, că în Ungaria asuprire nu plinei bisericesol?
esistă şi că ceea-ce ei numesc asu „Atât şi nimic mai mult a făcut Me-
prire, consistă numai în apărarea tropolitul Mihalyi faţă cu acele disposiţiunl
