Page 50 - 1899-07
P. 50
KEDACŢIUifEA, „qazeta“ iese în flgeare iţi.
Asministraţlimea $i TiDograla. Abonamente pentru Austro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30, Pe un an 12 fI., pe şăae luni
6 fi., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrnncnte na
N-rii de Duminecă S fl. pe an.
eo primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franol, pe şăse
IH8ERATE bo primeso la AD- luni 20 fr., pe trei luni lO fr.
HIHISTRAŢIUME tn Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
armătrirele Qlrouri ia cnunoturl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: fl. DuEbb Nacbf. oiele poştale din întru şi din
3ax. AuQonfelii & Emarloh Lcsnsr, afară şi la d-nii oolectorl.
Hslnrloh Sohalek. Rudolf Mosso.
A. Oppelllca Nachl'. Anton Oppellk. & Abonamentul pentru Braţtv
In Budapesta: A. V. Qoldber- Admmixtrafiunea, Piaţa nart
der, Eksteln Bsrnat. In Sam- Târgul Inului Nr. 80, etssit
burg.- Harolyl & Llsismnnn. I.: Pe un an 10 fi., pe şist
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fi. 50 or,
ria garraond po o oolână 6 or. Cu dusul în casă : Pe un ar
şi 30 or. timbru pentru o pu 12 fl., pe 6 luni 6 fl., prs trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esomplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a 8.a o namentele cftt şi insorţiunilo
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Braşov, Joi 15 (27) Iulie.
Procesul din Belgrad. de a compromite şi a nimici parti Alegerea de deputat în Sebeş. respectarea disposiţiunilor clare ale
dul radical. legei electorale, despre dreptul ale
Astăcjî se începe în Belgrad pro Semnificativ este, că pressa ru- Seim, că în cercul Sebeşului-sâ- gătorilor şi despre dreptatea, ce tre-
cesul celor învinovăţiţi de a fi pus sâscă împărtăşesce vederile amintitei sesc, care a devenit vacant, se va bun să li-se facă.
la cale atentatul în contra ex-regelui broşuri, că adecă atentatul dela 6 face alegere de deputat. Ea este Intr’aceea conducătorii românî
ua
Milan şi de a fi urzit un complot. Iulie s’a făcut la comandă. Unul fixată pentru cŢ de 31 Iulie st. n. din cercul Sebeş vor sci, sperăm
Acâsta este acu sa, ce se ridică în din clarele cele mai influente rusescî, Precum seim, în acest cerc sunt firm, să-şî facă datoria lor naţională
11
deosebi în contra colonelului Nico- „Grajdanin , cere chiar dela gu şi Români, şi încă în majoritate. In şi să găsescă, cu tâtă oprirea întru
licî, a lui Pasicî şi a lui Tauşano- vernul din Petersburg, să recheme ce privesce pe alegătorii din acest nirii, mijlocul de a informa din nou
a
vicî. Pe lângă aceştia vor mai fi traşi pe representatul Rusiei din Belgrad, cerc, „Sieb. D. Tageblatt stabi- pe alegătorii românî asupra conclu
la răspundere înaintea tribunalului ca semn de dispreţ faţă cu ceea ce lesce numărul lor, pe basa informa- selor conferenţelor nâstre naţionale,
statarului vr’o treicţecî de persone, se petrece acolo. ţiunilor ce le are, astfel: 463 ale pe care sunt obligaţi a-le respecta
foşti miniştri, deputaţi, cjiarişti, pro gători români, 456 saşî şi 65 ma
De fapt guvernul rusesc şî-a în solidaritate.
fesori etc., cei mai mulţi din partida ghiari.
arătat dispreţul faţă cu stările ac
radicalilor, dâr şi câţiva dintre pro tuale din Serbia prin faptul, că pe Dâcă despre alegătorii 'români
gresişti. Toţi aceştia sunt arestaţi. din cercul Sebeşului nu s’a vorbit Voce germană despre pact. „Rer-
ambasadorul sârbesc din Petersburg
u
La început au fost vr’o 38 inşî de pănă acuma, causa este uşor de în liner Bdrsen-Courier publică, un articul
Sava Gruicî, care a fost dintr’odată
ţinuţi, înse dintre ei au mai fost eli rechemat, bănuit fiind de-a fi luat ţeles. Românii sebeşenî n’aveau să asupra pactului austro-ungar, din care Ţice,
beraţi din închisâre vre-o opt. parte la conjuraţia contra lui Milan, pună nici un candidat, cu atât mai că lipsesce paritatea şi nu constitue o pace
încordarea şi iritaţiunea cea puţin să sprijinâscă un candidat cinstită, căci cele două state n’au de gând
l’a recomandat Ţarului spre decorare.
mare, ce domnesce între Serbii din străin, deore-ce ei stau pe basa ho- a reînoi pactul, după-ce el va fi espirat la
El a şi primit un înalt ordin şi as-
regat în urma celor întâmplate dela tărîrilor conferenţelor nostre naţio 1907. După starea, de faţă a lucrurilor,
tăcţî se află deja reîntors în Belgrad.
atentat înebee şi mai ales în urma nale, cari prescriu atitudinea pasivă foia germană profaţesce Austriei mari des-
O telegramă spune, că poliţia l’a
acusării, ce a fost ridicată în con faţă cu alegerile dietale. Cu tote amăgirî, la care ea trebue să fiă pregă
lăsat de-ocamdată în pace, pote că
tra partidului radical, ca atentatul acestea mai mulţi fruntaşî românî tită în urma îndrăsnelii Maghiarilor, cari
i-a ajutat aici întru cât-va şi distinc-
este product al unei conspiraţiunî din Sebeş au aflat de bine a con nu sunt dispuşi a concede nimic, ci
ţiunea, ce a adus’o cu sine din
din sînul seu, apoi arestările şi ur voca într’o întrunire electorală pe mai vîstos caută tote momentele priinciâse
Serbia.
măririle cele multe, cari au turnat alegătorii românî din acel cerc, pen de-a profita de slăbiciunile Austriei.
Gruicî a declarat unui (Ţarist
mai mult uleiu pe foc, fac necesară o rus, că suspiţionarea lui e nebasată tru a-şî precisa împreună atitudinea
procedere forte precaută şi cumpă faţă cu alegerea de deputat dela 31
şi că nu-i e temă de viitor. In de Dela conferenţa de pace.
nită din partea guvernului sârbesc. Iulie. Conform prescrierilor legii
cursul procesului se va dovedi, dâcă
De aceea guvernul a şi luat deci- electorale, de a-se anunţa simplu Cetitorii noştri cunosc în liniaraente
este orî nu vinovat. In Belgrad însă
siunea, ca pertractările tribunalului primarului cu 24 ore înainte întru generale protestul ridicat de delegatul Ro
s’a mai ridicat suspiţiunea de a fi
statar se fiă publice, spre a se în nirile electorale, ei au făcut acâsta mâniei d-1 Beldiman în a treia comisiune
stat în legătură cu conjuraţii chiar
vedera astfel în faţa ţării întregi şi în contra principelui din Munte- anunţare la timp. Primarul însă, la (arbitragiu) a oonferenţei de pace în contra
starea adevărată a lucrului cu pri rândul său, nu s’a mulţămit a-se comisiunilor internaţionale de anchetă. In
negru.
vire la atentat. conforma legii, ci a oprit ţinerea în urma acestui protest, la care s’au alăturat
In faţa unor suspiţiunî atât de
Nu puţină sensaţiune a făcut în trunirii electorale române, pe motivul delegaţii Serbiei şi Greciei, s’a modificat
grave de o parte şi de alta, va fi
streinătate mai ales o broşură, ce a cunoscut al volniciei ministeriale din încâtva redacţiunea articolelor privitâre la
de un deosebit interes pertractarea
publicat’o un grup de radicali sârb! vremile regimului Banffy, că ale acele comisiunî, er delegaţii celor trei
procesului pentru atentat. Orî şi cum
în limba francesă sub titlul „Aten gătorii nu se pot întruni pe basă de state au cerut instrucţiuni dela guvernele
în mijlocul patimilor deslănţuite este
tatul contra regelui Milan si partidul naţionalitate. Cu alte cuvinte, că nu lor, deore-ce modificările făcute nu aveau
nu numai delicată, dâr şi forte pe-
radical sârbesc * *. Despre cuprinsul pot fi convocaţi numai alegătorii ro nici o importauţă.
4
riculosă posiţiunea regelui Milan şi
acestei broşuri dedicată pressei eu mânî ai cercului. Joi comisiunea s’a întrunit din nou
a guvernului, ba chiar şi a dinastiei
ropene dăm mai jos unele desluşiri In contra acestei oprirî din sub presidenţia d-lui Bourgeois, delegatul
Obrenovicî. In fond tote se reduc la
mai detaiate. Aci observăm numai, partea primarului din Sebeşul-săsesc, Frauciei. Ea a adoptat în a doua oetire
vechiul antagonism contra dinastiei
că, după afirmarea broşurei, întreg convocătorii întrunirii, d-1 Sergiu articolele 1 — 39 din proiectul arbitragiului,
actuale diu partea partisanilor lui
atentatul este o machinaţiune a re Medeanu şi soţi, au anunţat recurs. afară de cele 5 articole privitdre la comi-
Carageorgevicî şi a politicei rusescî.
gelui Milan însuşi şi a şefului poli Rămâne acum să se scie, ce crede siunile internaţionale de anchetă, cari nu
ţiei din Belgrad, înscenată cu scopul ministrul de interne Szell despre se vor lua în discuţiune, decât după-ce de-
u
FOILETONUL „GAZ. TRANS . lor apuseni şi împrejurime, cum e bunăâră cial de „cântec poporal , er despre limba (Litvanilor), âr despre principatul Litvaniei
U
în cunoscuta doină, care să începe cu ti Litvanilor se scie anume, că între idiomele se scie, că începând mai ales dela Iagello,
Doina si daina. picele versuri: surori de pe teritoriul european e cea mai a aparţinut multă vreme Poloniei, pănă ce
5 Cine-a cj' daina, daina, archaică şi conservativă. Aşa se esplică în fine la ultima împărţire a regatului po
s
De Ruptă i-a fost inima, conservarea acestui vechili element indo- lon, a fost încorporat la marele imperiu
JSfieolae Sulică. Ca şi mie acuma, etc. german, căruia îi mai aflăm părechiă nu rusesc.
(Urmare.) mai în idiomele asiatice arice, cum e bună- In punctul acesta se esprimă Alexan
Forma analogă „daina*, identică şi
u
II. ca formă şi ca sens, a limbei litvanice ne oră în sanscritul „dhaina (ceva cugetat, dri într’o notiţă a colecţiunei sale de poesii
Nu esistă aşa-dâră nici un reson sc^n- impune cn necesitate scienţifică susţinerea cântat), deci asemenea cu sensul de „carmen* poporale (pag. 84) astfel:
>■
ţific, care ar pute îndreptăţi derivaţiunea originei litvanice a cuvântului românesc (cânteo): „Desele rbsboie, ce avură Moldovenii
cuvântului doină în ambele sale forme, din- n daină , repet încă-odată a cuvântului, şi nu Nu ne rămâne aşa-dâră alt-ceva, de cu Leşii, daunele, ce le făceau aceştia, când
u
tr’o hipotetică formă a limbei dacice. Es- cum-va şi a genului pootic-musical sâu a cât să cercetăm, dâcă a esistat de fapt şi năvăleau, şi numdrosele călcări peste trata
ohisă fiind posibilitatea unei asemenea de- facultăţii artistice esprimate prin el, — es- condiţiunea principală esterioră, care să fi tele de pace, au dat cuvântului „Liftă o
u
rivaţiunl, originea cuvântului doină avem ohisă fiind a priori posibilitatea unui îm putut mijloci un împrumut al limbei ro semnificaţiune urioiosă. Liftă e sinonim ou
să o căutăm în altă parte, şi anume numai prumut al limbei litvanice din limba ro- mâne din limba litvanică. Gestiunea este, neam râu şi fără credinţă*.
acolo, unde stadiul actual al cercetărilor mânâscă ; — şi în chipul acesta ou dâoă a esistat sâu nu un contact mai înde Pe de altă parte poesia nâstră po
soienţifice ne permite să regăsim urmele aceeaşi necesitate scienţifică ni-se mai im lungat fiă mijlocit, fiă nemijlocit între cele porală, mai ales „eânteoele nostre bătrâ-
acestui cuvânt, în ori-care din formele pune să admitem drept formă originală a două popore, oare contact singur condi- nescl“, acest depositar de regulă fârte fi
doină şi daină. cuvântului forma daină şi în consecinţă, să ţionâză putinţa unui împrumut limbistic ? del al multor interesante date istorice, nu
Accentuez încâ-odată faptul incontes considerăm forma âoină drept o variantă Răspunsul va fi, fără îndoâlă, positiv. arare-orl cuprinde în sine cele mai vii re-
tabil limbistic relevat şi mai sus, că în do modificată posterioră a prototipului „daină*. Cronicele nostre sunt pline de date referi- miscenţe despre acele năvalnice frecări şi
meniul graiului viu românesc cuvântul ob- Pe de altă parte, precum asemenea tore la continuele lupte ofensive şi defen păruell dintre Liftenî şi Moldoveni. Etă
vine paralel, sub formele doină şi daină, s’a amintit, limba litvanică e singura dintre sive, ce au avut să le pdrte Moldovenii ce-i cfi şoimul, lui Ştefan cel Mare, în
oe
deşi forma acâsta din urmă e cunoscută pe t6te limbile indo-germane europene, care contra Lcşilor (Polonilor) şi Liftenilor poesia „Ştefan Vodă şi Şoimul* din colec-
un teritoriu cu mult mairestrîns, decât forma ounosce o formă „daina**') cu spnsul spe ţiunea lui Alexandri (pag. 172):
mai generală „doină*. Forma „daină *) se tec peporal, dainotojis, cântăreţ, daininlcas, poet etc.
w
mai aude acjî mai numai în părţile munţi- evideDt, că eu pote fi decât o derivaţiune din Forma pluralică „dainos“ (cântece poporale) să „Ştefane vitâzul meu !
substantivul „daina". aplică de regulă ca titulă a- poesiilor poporale lit ţ>âu de altul c’ar fi rău;
*) Lecsiconul de Buda amintesce numai *) daina, plural dainos, cântec poporal, de vanice. Cele mai însemnata colecţiunl de felul Er de tine mult de bine,
forma verbală „dăinăesc* (modulor, cano), care e unde dainotij*a^c]i«e seu a cânta o doină seu cân- acesta le voiii aminti mai jos. Că tu eşti şoiman ca mine!
