Page 51 - 1899-07

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 154.—1899.

legaţii României, Serbiei şi Greciei vor festivităţi. „Casa reuniunei, cjice acâstă foiâ, german, într’o măsură atât de îmbucurătore, pra atentatului în contra regelui Milan —
primi dela guvernele lor instrucţiunile are să fie simbolul esterior al strînsei le­ încât din tote părţile s’a accentuat nece­ broşură, ce cuprinde o protestare vie în
cerute. gături, care va să unescă pe toţi fiii patriei sitatea de a ajunge în posesiunea unui contra procederii autorităţilor şi cele mai
D-l Beldiman, delegatul României, a germane îndepărtate. Până unde va răsuna lăcaş propriu şi durabil, în care necontur­ violente acusărl în oontra lui Milan.
provocat şi în şedinţa acâsta o discuţiune limba germană, se fiă tare sentimentul şi spi­ baţi de nimeni să putem cultiva sentimen
Partidul radical — cjice acest protest
de un mare interes asupra articolului 27, ritul german! Şi noua casă, ce şi-a fun- tele nâstre germane şi a susţinea în acelaşi
— dela întemeierea sa a dus o luptă ener­
cerând o mică modificare. Acest articol dat’o asociaţiunea germană în strada Bre- timp relaţiunile spirituale cu patria nostră.
gică, dâr deschisă în contra „uneltirilor
impune puterilor semnatare de a decide, zoianu, să fie o bucăţică de pământ ger­ Acest ideal, care l’am nutrit cu toţii de când
perfide" ale regelui Milan, cari ameninţau
ca părţile litigios© se accepte arbitragiul man în orientul îndepărtat, unde toţi câţi am întemeiat reuniunea nâstră, are acum
să ruineze ţâra şi viitorul ei. Ou tote per­
în mod obligător. Delegatul României a vor întră şi vor eşi din ea, să se simtă ca să se realiseze. Mulţămită prevenirei mari-
secuţiile, majoritatea ţării şî-a dat încre­
cerut, să se elimineze din articol cuvintele în patriă. u nimâse a membrilor, precum şi sprijinului
derea sa radicalilor, ceea-ce a făcut pe ad­
„consideră oa o datoriă" şi să fiă înlocuite Este ceva nou fundarea casei ger­ unor persone, care ce-i drept stau afară de
versari să simuleze atentate, cari aveau să
prin cuvintele „cred folositore". In sensul mane nu numai în Bucurescî, dâr în întrâga reuniunea nostră, dâr favorisâză intenţiunile
compromită partidul radical. Şefii radioali-
acesta a vorbit şi delegatul Serbiei Vel- Româniă, unde nu seim să se mai afle o nostre ni-a fost în fine posibil să ne câştigăm
lor au fost acusaţl, închişi şi condamnaţi,
covicî. clădire ou un scop analog. Dâr nu ne este un teren potrivit şi să proiectăm şi zidirea
dâr acâsta n’a făcut decât să le mărâscă
Delegatul german Zorn ţinu un lung cunoscut un asemenea cas nici în capita­ unui locaş. Şi astfel astădl, Duminecă în
popularitatea. Ultimul complot KnezevicI
şi înflăcărat discurs, în care arătâ, că deşi lele din Europa apusână, nici în vre-o altă 11/23 Iulie 1899, sub gloriosa domniă a
face parte din acâstă categoriă de atentate.
Germania a respins arbitragiul obligător, pane. De aceea trebue să dăm o deosebită M. Sale Regelui Oarol I şi a M. Sale re­
Partidul radical nu s’ar fi gândit nicî-odată
11
totuşî ea nu rămâne înapoi în devotamentul importanţă fundării „casei germane în ginei Elisabeta a României, suntem în po-
să facă din regele Milan un martir şi să
său pentru causa păcii şi în hotărîrea sa capitala română, mai ales după-ce asociarea, siţiunea de a pune pâtra fundamentală
accelereze lichidarea firâscă a dinastiei
de a face tot posibilul spre a asigura trium­ căreia i-se datoresce, s’a înfiinţat la în­ casei reuniunei nostre.
Obrenovicl. Milan, din contră, avea un vă­
ful arbitragiului. Interesele păcii sunt tot demnul si sub protecţiunea ambasadei ger­ „Plini de recunoscitiţă în inima ndstră,
dit interes, ca prin o simulare de atentat
aşa de scumpe Germaniei, ca şi orl-cărei mane din Bucurescî. facem astăcţî promisiunea solemnă, că ne vom în­
să răpâscă radicalilor simpatiile, de cari se
alte puteri. In fine declară, că Germania Dâr să lăsăm să vorbâscă însuşi do­ griji, ca acest edificiu să fie aici pe pământ
bucură, şi se preîntâmpine astfel desastrul
adoptă artieulul 27. cumentul pentru clădirea casei reuniunei, strein o puternică ceiâţue, un sublim monu­
ameninţător. Ruina va fi însă şi mai de­
După acâsta preşedintele Bourgeois a care pste de următorul cuprins: ment al credinţei şi sentimentelor germane şi
ţinut un discurs elocuent în favorea ace­ „Continua sporire în Bucurescî a colo­ un scut şi armă în contra a tot ce se plină, dâcă nu acjl, mâne. E ridicol a pre­
supune, că radicalii ar fi organisat aşa de
luiaşi paragraf, discurs primit cu sgomotose niei Germanilor din imperiu, dimpreună cu va scula în potriva acestora .
11
rău atentatul, cum a fost în realitate, şi că
aplause. Oratorul a reamintit utilitatea mo­ împrejurarea, că faţă de publicitate ea a Despre decursul serbării puuerei pe­
pentru săvîrşirea lui ar fi ales un om, a
rală a articolului 27 şi a scos la ivelă im­ înflorit pănă acuma mai numai în ascuns şi trei fundamentale raportâză „Buk. Tage-
cărui primă faptă după arestare a fost, ca
portanţa acestei idei de datoriă a naţiu­ că aici pe pământ strein n’a împreunat încă blatt", că ceremonia sfinţirii a fost săvîr-
să scotă din buzunar o listă a complicilor
nilor, esprimată pentru prima dată într’o pe compatrioţii noştri nici o legătură, care şită de un preot român, „pentru a nu su­
săi. Omul acesta a tras patru focuri dela
întrunire fără responsabilitate, dâr într’o sd i fi împuternicit la vre-o acţiune de păra pe nimeni, dâr şi pentru a dovedi
o distanţă de doi paşi şi pe adjutantul
conferinţă nnde t6te puterile lumei oivili- sine stătătore; mai departe împrejurarea, stima, ce au Germanii pentru patria lor
LukicI nu l’a rănit, decât în momentul când
sate sunt representate şi de unde vor eşi că colonia Germanilor din imperiu a fost adoptivă România".
acesta l’a apucat de braţ. Apoi KnezevicI
r
angajamentele pentru guverne şi popore; aăes ori representată faţă de autorităţile de
Preşedintele reuniunei, directorul de a fugit o jumătate de oră pe străcjî şi s’a
a arătat, că oonseoinţele actului săvîrşit stat ale României, precum şi foţă de patria
bancă C. A. Stolz, a salutat pe cei pre- aruncat în Sava, ceea-ce nu era ou putinţă
acum la Haga vor avă în viitor o impor­ ndstră prin străini, au dat ansă în anul
senţi, a predat clădirea architecţilor şi a decât numai în caşul când totul era pre­
tanţă, care va crssce pe fiă-care cji, prin 1894, mai ales la îndemnul înaltului nostru
terminat cu „Hoch!" întreit pentru pă- gătit şi înţeles de mai înainte. De-aseme-
chiar acţiunea opiniunei. A rugat pe opo- patron, ambasadorul german de atunci, şi
rechea regală română. Inginer Schval- nea cuvântarea ţinută de Milan poporului
sanţl de a nu insista asupra deosebirei, ce actualului secretar de stat la esterne Ex­
bach arătâ apoi motivele, ce au îndemnat adunat şi în care acusă pe radicali, era pre­
se căuta a-se stabili între puterile mari şi celenţa sa contele de Biilow, la întemeiarea
pe Germanii asociaţi, de aşi ridica o casă gătită cu o cji înainte, şi deci KnezevicI
mici. InstituţiunI internaţionale, ca acestea, „asociaţiunei Germanilor din imperiu în
a lor proprie şi a accentuat meritele, n’a fost decât instrumentul regelui Milan.
sunt garanţia celor slabi contra celor pu­ Bucurescî".
ce le are în acâsta afacere fostul ambasa­ Pentru radicali e neîndoios, că afa­
ternici. Când popârele în conflict au aruncat „Cu deplină satisfacţiune putem con­ dor german la curtea din Bucurescî, con­
în balanţă săbiile lor, una pote fi mai grea, stata astădl, că scopul ce şi-l propune aso­ tele Biilov. După ce a cetit documentul, cerea KnezevicI a fost combinată în chip
decât alta; dâr când este vorba dea cum­ ciaţiunea nostră: „dea conserva conseiinţa acesta dimpreună cu câte un esemplar din fârte nedibaciiî de cătră însu-şl regele Milan
păni drepturile, acelea ale unui stat mio aparţinerii nostre la patria germană, pre­ „Buk. Tegeblatt" şi „Rumănischer Loyd" (!) şi de şeful poliţiei Badimlicl. Radicalii vor
au aceeaşi greutate, ca şi acelea ale celui cum şi un sentiment cald pentru tâte câte l’a băgat într’o capsulă şi l’a aşecjat în eşi însă din acâstă încercare curaţi, stimaţi
mare. Convine mai ales celor slabi să se o privesc pe ea, prin concentrarea Germa­ fundament. Intre cei ce au dat obicinuitele şi iubiţi, pe oând Milan şl-a jucat ultima
asocieze la sforţările, ce se încârcă, pentru nilor din imperiu şi prin crearea unei re- lovituri cu ciocanul în petra fundamentală, carte. Cei arestaţi sunt în primejdiă de-a
a regula din ce în ce mai mult prin drept presentanţefi şi l’a ajuns deja în scurtul după preşedinte a urmat îndată consulul cădâ sub săcurea călăului, înainte de a-se
viitorul lumei. descoperi şi pedepsi adevăratul vinovat.
timp al esistenţei sale întru atâta, întru-cât german Kiliani, apoi inginerul şi archîtectul
Articolul 27 a fost votat în unani­ reuniunea dispune de un respectabil nu­ şi domna Gassel în numele femeilor ger­ Din acest motiv şefii radioalilor se adre-
mitate, fără schimbare. măr de membrii, a căror - fidelitate de mane, âr în numele pressei dr. Kraus şi Max sâză cji&relor Europei, ca să-şi ridice glasul,
spre a nu se săvârşi planurile criminale.
multe-ori probată în diferitele peripeţii ale Schroff.
Asociarea Germanilor din imperiu traiului nostru în ţâră străină, e o bună E bătător la ochi, că nici una din Crisa din Belgia. Crisa politică
garanţă şi pentru viitor. suscitată în Belgia de cestiunea reformei
în Bucurescî. foile bucuresoene, ce le primim, nu face
„Pe lângă tot fenomenul destul de amintire de acâstâ serbare la tot caşul electorale, e departe de-a fi terminată. S’a
Duminecă s’a ţinut în Bucurescî o deplorabil, că Nâraţul în străinătate, fie din forte remarcabilă. crecjut un moment, că intervenţia bătrânu­
serbare, oare merită, credem, totă aten­ causa aglomerării afacerilor, fie din causa lui şi înţeleptului rege Leopold, în conflic­
ţiunea Românilor. In acesta di adecă s’a amestecului cu alte naţionalităţi, forte tul între clericali şi anticlericall, va pune
Revistă externă.
aşecjat pâtra fundamentală a casei reu- adeseori cade jertfă păcatului tradiţional al capăt crisei, neîntârejiat. Ilusia însă nu s’a
niunei Germanilor din imperiu. poporului nostru: lipsei de simţ şi de mân- O broşură asupra atentatului realisat. Regele a intervenit şi a intervenit
Jâtă, în ce consistă, după „Bukarester driă naţională, în societatea nostră totuşi s’a din Belgrad. Un grup de două-decl şi în mod forte activ, dâr rode positive şi
u
Tageblatt , momentul înălţător al acestei conservat dragostea faţă de tot ce este trei radicali sârbi a publicat o broşură asu­ utile nu se văd încă. Regele Leopold a re-
De jur împrejurul tău şii şi în „cetatea Neamţului de Alexandri câte-un epitet degradator, ca: necredin­ D-l Haşdău în monumentalul său stu­
11
Năvălesc duşmani mereu. (Teatru pag. 1483): cios, trufaş, păgân, spurcat etc.; şi ârăşl diu asupra lui Negru-Vodă (Et. magnum.
Te calc Ungurii făloşî numai în chipul acesta se esplică faptul, Tom. IV, Intr. pag. 113) luând ca basă a
Şi Lifteni necredincioşi, „Şi voi ou toţii, bărbaţi, femei, copii
Te calc hanii Tâtărescl pe apărare!... Inarmaţi-vă cu ce-’ţi găsi că în arehivul viu al graiului românesc esplicaţiunei tot oredinţa Litvanilor, moti­
K
Şi urdiele turcesci . şi daţi de morte, ca să nu cjică Litfa, c’o numele etnic de Litfă sâu Liftă al Litva- vul primordial al identifioării Litvanului
Aici aşa-dâră sunt reasumaţi toţi duş­ întrat în ţâra nostră, ca într’un sat fără nilor a ajuns cu timpul, prin degenerare, să ou „păgânul" sâu „necredinciosul", îl vede
câni" ;
manii năvălitori în Moldova, şi în al doilea primâscă semnificaţiunea specială pejora- tocmai în religiunea primitivă păgână a
loc sunt enumăraţî tocmai Litfenii, âr că âr în novela istorică a lui C. Negruzzi tivă de „păgân" sâu „eretic", şi în legă­ Litvanilor, cari în secolii XIV şi XV erau
Leşii nu sunt menţionaţi aici, se esplică „Sobieski şi Românii" (Opere, I, 170), unde tură epitetele mai sus amintite de „spur­ încă toţi idololatrii.
numai aşa, că înaintea poporului român se enarâză acelaşi fapt, ca şi în „cetatea cat" şi „necredincios". Interpretarea d-lui Haşdău e fără în-
Leşii au ajuns să fiă identificaţi cu Litfenii, Neamţului" a lui Alexandri, se cjice între Causa acestei scăpătărl sâu denegări doâlă cea mai plausibilă, căci de fapt din­
tocmai în urma uniunei lor politice, şi aşa altele: de sens a fost interpretată în diferite chi­ tre tote neamurile Europei creştine acjl,
•
şi în urma atacurilor lor comune ; şi tot „Craiul (Leşilor) a trimis răspuns că­ puri. Alexandri în notiţa sa citată şi mai aceia, cari au îmbrăţişat creştinismul mai
de aici se esplică şi faptul, că atributul de lugărului, care şedea în clopotniţă, să des­ sus se esprimă astfel în punctul acesta: târdiu, dâr şi mai cu anevoe^ au fost toc­
„litfă sân „liftă" în sensul rău al cuvân­ chidă; ori... face mănăstirea praf şi pul­ „...daunele, ce făceau aceştia (Lit­ mai Litvanii, şi ceea ce e şi mai impor­
u
bere. — Audit’-aţI acolo Litfa cea pă­ tant pentru noi, ei şi după botezarea în le­
tului, se aplică de-o potrivă Liftenilor, ca fenii) în ţâră, când năvăleau, şi număro-
gână ! ...“
şi Leşilor. sele lor călcări peste tratate de pace, au gea cea nouă a lui Christos, au ţinut şi
In poemul epic al lui Alexandri înti­ A esistat aşa-dâră timp de sute de dat cuvântului Litfă o semnificaţiune uri- ţin pănă în cjiua de acjl cu o uimitâre te­
tulat „Dumbrava roşiă" (Poesii III, 2, 8), ani un contact forte întins, deşi mai tot- ciâsă. Litfă e sinonim cu neam rău şi fără nacitate la superstiţiunile şi tradiţiunile lor
o câmpiă de lângă Cernăuţi, unde tradi- dâuna ostil, între Litvani şi Români, âr în credinţă". vechi păgânesol.
ţiunea ne spune, că după groznica luptă răstimpul acesta Românul a avut ocasiune L. Şăineanu (Semasiologia română pg. Acesta este aşa-dâră motivul prinoi­
din Codrul-Cosminului (1497), Ştefan cel să cundscă pănă la măduvă pe aceşti ve­ 235) în oposiţiune cu Alexandri e de pă­ pal şi primordial, că Lifteanul a ajuns să
mare a prins şi a înjugat la plug 10,000 cini neastâmpăraţi ai săi, şi anume în urma rere, că nu caracterul Litvanilor, ci cre­ fiă numit „necredincios", „spurcat" sâu „de
de Poloni, cetim şi următorul pasagifi: raporturilor de continuă duşmănia, tocmai dinţa lor a fost motivul prinoipal al aces­ lege lăpedat", cum e în balada poporală
în cele mai uriciose şi detestabile trăsături „Bogdan" (Alexandri p. 175):
„Şi călăraşi din fugă prin sate, prin oraşe tei transformări de sens a cuvântului Litfă
Crainesc: Săriţi ou toţii pe Litfele trufaşe! ale firii lor. sâu Liftă, căci Litvanii întocmai ca şi „Ea nu i fată de ’mpărat,
Vitâzul Ştefan Vodă vă chiârnă ’n vitejie. Numai aşa se pote esplică, că în te- Leşii au fost catolici, âr în ochii Români­ Şi-i chiar de Litean bogat
Cine-i mişel să fugă, cine-i Român să vie!" Şi de lege lăpădat .
u
saurul poesiei nostre poporale numele Lit- lor nimic n’a fost mai uricios, decât con­
(Va urma).
Tot sub numele de „Litfe" obvin Le- felor sâu Litfenilor e consecvent însoţit de fesiunea papistăşâscă.