Page 52 - 1899-07

Nr. 154—1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3

44
comandat sistemul votului uninominal, care potenţei principiului fiscal . împăratul a adresat personal şi a comunicat membrilor deş. Alături de ele s’au găsit accesoriele
fără a lua puterea din mâna clericalilor, voit să Jieă cu alte cuvinte, că e în con­ representanţei, că societatea Petofi doresoe lor: mobilier, pat, scaune, obiecte de me­
asigură burgheziei liberale o mai mare în- trazicere cu spiritul modern instituţiunea să fie representaţl prin delegaţi şi oraşul naj, unele pentru a se juca de a bucătăria,
ori dea sacrificiul.
rîurire în stat. încercarea însă n’a isbutit, acelor nenumeraţl funcţionari, cart n’au acesta, cu rugarea, că „acei representanţl,
In evul mediu au fost renumite pă­
44
căci s’au opus mai ales clericalii şi socia­ altă chiemare, decât să caute, ca ou lumina, cari vor să urmeze acestei invitări să se
puşele din Niirnberg, care se importau şi
liştii. Clericalii s’au opus, pentru-că nu vor să surprindă pe cetăţenii contribuenţT, dâcă anunţe mâne la amâZt la dânsul. în Francia. Totuşi şi aci registrele despre
44
să împartă puterea ou liberalii. Socialiştii, nu cum-va au plătit ou câţiva finicl mai „Kronst. Zeitung încheie Z'când, că vremuri menţionâză păpuşi luxâse de lemn
pentru-că cer şi ei partea lor de conoesiune. puţin, de cum se cuvenea. scie stima pe poetul, — dâr faţă cu serba­ de chiparos, de ceară, de argint, fabricate
Pentru a restabili pacea şi a înlătura peri­ rea însăşi trebue să accentueze, că poporul în Franoia.
Osemintele lui Hentzi. Luni înainte *
colul grevei generale, adeoă al revoluţiunei, săsesc va rămână rece pănă în adâncul
de prânj au fost transportate rămăşiţele Istoria amintesce unele specimene
cu oare ameninţă massele socialiste, minis­ inimei.
pământesci ale lui Hentzi din cimitirul mi­ 44 celebre, mai ales fiind-că au înveselit copii
terul Vandenpeoroboom nu scie să facă „Kronst. Tageblatt , foia moderaţilor 44
litar din Buda în curtea şcâlei de aprocjî, regali. „Journalul lui Jean Hâroard vor-
alt ceva, decât să asigure, că va rămâne din loc, Zi°e în articolul său asupra ace­ besce de nisce frumâse păpuşi aşeZate în-
unde au fost aşeZate în cripta de sub mo­
la postul său şi că finalmente va trece leaşi cestiunl, că hotârîrea celor din Sighi­ tr’o trăsurică, pe care Sully le oferi lui Lu­
numentul lui Hentzi. Transportarea s’a fă­
proiectul de „reformă" electorală preconi- şâra marchâză posiţiunea Saşilor faţă cu dovic XIII copil. Ludovic XIV s’a jucat
cut cu parada cuvenită militară, fără nici şi el cu păpuşi, pe lângă soldaţi. Există şi
sat de clericali. Asigurarea acesta, ar fi mai serbarea. De sigur, adaugă ea, noi Saşii vom
un incident deosebit. Una din foile ungu­ aZî jucăria pe care cardinalul de Richelieu
bine să nu se realiseze. Realisarea ei ar participa la ea, căci noi nu ne-am lăsat
resc! însă scie să spună şi şensaţionala mi­ a dat-o d-nei d’ Enghien ; o cameră mobi­
însemna isbucnirea revoluţiei în Belgia şi nici când conduşi de vederi înguste na­ lată în stilul Ludovic XIII, cu şâse pă­
nune, că osămintele lui Hentzi de fapt nu
transformarea micului stat din Europa een- ţionale. puşi, îmbrăcate, coafate după moda timpu-
s’au aflat, ci au dispărut probabil răpite
centrală în republică, ceea-ce ar aduce pului, aşa încât totul formâză un obiect
de cine va. De nu va fi minciună, pâte fi
după sine pierderea independenţei. Jumă­ J P e t r e c e r î . preţios pentru studiul amănunţit al epocei.
adevăr.
tăţile de măsuri nu rasolyă nimic, dâr nici E oelebră de asemenea Camera subli­
Comitetul despărţ. XXXIII (Turda) mului, dată ca present ducelui de Mâine
măsurile estreme nu sunt folositâre. Patriotism „moderat . Din Gras se
44
al Asociaţiunei, invită la petrecerea de vâră, la 1675.
anunţă, că la serbarea de încheiere a cur­
Conferenţă orientală. Prin pressa ce sa va arangia în Turda (otel central), Ea conţine un pat, un fotolii!, mare,
sului anual la academia de comerciă, de în care stă ducele Mâine, de eâră fârte
europână s’a răspândit soirea, oă Ţarul Ni- Deminecă la 6 August n. 1899 cu ocasiu-
u
rândul aoesta nu s’a cântat „Keiserlied -n\. asemănător. Lângă el se află La Roche-
uolae s’ar ocupa cu planul de-a con­ nea adunărei despărţământului „Asociaţiu­
Un profesor însă a adresat elevilor urmâ- foucauld, Bossuet, Racin, La Fontaine, în
44
voca o conferenţă, în care să se discute nei . Venitul curat e destinat în folosul îu- fine Boileau, acesta înarmat cu o furcă şi
târele cuvinte: „Anul aoesta a rămas din
esclusiv ccstiunea orientală, adecă ceşti unea fiiuţândei biblioteci poporale. împiedecând pe şâpte poeţi proşti de a întră.
programul nostru „Keiserlied". Buni Ger­
armeniscă şi maccdondnă. Soirea acâsta ni- se Preţul de întrare de persână 1 fi., în Dintre păpuşele regale de astâZl, ce­
mani fiind, de aici înainte să părăsim lo­
44
pare un product al „sesonului mort . O famiiiă pănă la 8 persâne 2 fi., de aici în lebre sunt păpuşele reginei Victoria a Engli-
calităţile acestei şcâle germane cu striga­
conferenţă de felul acesta, care să resolve sus 60 cr. de persână. începutul la 8 ore săra. terei. Ele sunt destul de numărâse, pentru-ea
u
rea Heil , însă bine să vă însemnaţi, mă miss Lowe să le fi consacrat un volum
cestiunl de-o gravitate estra-ordinară, cu n Ofertele marinimâse, cari sunt a se trimite
rog, că decâ veţi fi unde-va ofişioşl la luxos, ilustrat, după ce a luat înformaţiunî
caracter forte primejdios, ar întâmpina opo- la adresa P. O. D-n A. Codarcea protopop de la însă-şl regina. Păpuşele acestea for­
vre-un prânZ, tot-dâuna trebue să strigaţi
siţiă din partea mai multor state, cari au în Turda, se primesc ou mulţămită şi se mau o adevărată curte şi viitârea regină
„Hoch“.
interes, ca imperiul turcesc de adl să nu vor chita în public. se învăţa cu ele a domni. Ea ţinea registre
fiă încă descompus; din o descompunere Trăsnet din senin. Din Berlin se * de nascerea şi toaleta lor, precum şi de
personajele ce representau, dame dela curte,
ar resulta, ce i drept, o pace în Orient, anunţă un cas din cele mai interesante şi O petrecere de dans împreunată ou ori actriţe.
însă ea ar pută produce şi încurcături mari, pănă acum unic în felul său, a cărui es- concert se va aranja în 18 (30) Iulie c. în
Oolecţiunea conţine o sută trei deci
âr Europa nu e dispusă tocmai acum să-şi plioare preocupă mult lumea scienţifică ger­ „hotelul cel mare din M.-Ilia, cu ooasiu- şi două bucăţi. Regina a îmbrăcat trei
44
mai încarce pe cap şi alte greutăţi pe mană. E vorba de o tînără damă aplicată nea adunărei despărţământului VIII al Aso­ Zeci şi două specimene. In acâstă strălu­
lângă acele de cari e turmentată vecinie. la telegraf, oare împreunând ourentul din­ ciaţiunei, cu binevoitorul concurs al d-lui cită şi elegantă mulţime, vedem pe regina
Elisabeta, contele de Leicester, Figaro,
tre Hamburg şi Berlin, a fost trăsnită din G. Şorban, conservatorist în Viena, şi a ti-
Musard, şef de orchestră celebru în vre­
senin. De-ocamdată lucrul nu se pote es- nerimei studiâse române din Dobra şi jur.
mea lui.
pliea altmintrelea, decât că trăsnetul a fost începutul precis la 7'/ Ore săra. Intrarea *
i 2
provenit dintr’o mică furtună iscată între de persână 80 cr., de famiiiă â 3 mem­
— 14 (2(1) Iulie Păpuşile princiare ne ajută a cunâs-
Berlin şi Hamburg şi că în ohipul acesta bri 2 fl. ce trecutul; acele aduse de misionari ne
Mandatul din Ceica. Oficiosei „O. a fost condus dintr’o enormă depărtare Venitul curat e destinat în favorul conduc în jurul lumei. Ută pesoăriţa din
u
E. i-se telegrafâză din Oradea-mare, că insulele Azore, âtă femeia hotentotă. Mai
pănă la staţiunea telegrafioă, unde s’a în­ bisericei române gr. or. din loc. Suprasol-
Duminecă cercul electoral Ceica a candi­ departe ni-se înfăţisâză păpuşa lui Idaho
tâmplat catastrofa. Tînera nu şl a venit yirl şi oferte marinimose se primesc cu
dat oficios pe advocatul Teodor Fassie. nici pănă acum în simţiri. mulţămită. Damele sunt rugate a se pre- (Satete-Unite), care ne represintă pe femeia
Candidatul fu chiămat prin o deputaţiune senta în toalete simple. Indianului Sioux, enormă şi puternică.
Ahturi stă graţiosa dăuţuitâre indiană, no­
44
la conferenţă clubului electoral „liberal Teatru german de vară. Vineri va Program: 1) Beethoven: „Cântec bila anamitâ.
şi aici a ţinut o vorbire-program. A vorbit păşi d-1 director Neher, ca Renzberg, în de jertfă esecutat de cuartetul tinerimei. In Japonia, unde femeia rămâne tot-
44
44
despre guvernul Szell, înălţându 1 pănă la „Goldfische , un rcl ce pănă acum nu l’a 2) V. Alexandri: „Despot Vodă (soena 3 dâuna copilă, gustul pentru păpuşi durâză
44
&\ treilea cer, ca pe unul, care „susţine drep­ jucat încă în Braşov şi în care escelâză actul III) predată de d-nii Petru Vasilon tâtă viaţa. La 3 Martie, o mare sărbătâre
14
turile tuturor fără deosebire de naţionali­ mai mult. „Goldfisch , comediă de Schon- şi Nicon Grozuţa. 3) Vidu: „Vino lele , a păpuşilor, Binamatuiri, dă musmeelor oca-
44
siunea de a primi asemenea jucării dela dră­
tate , „le vindecă ranele, şi devisa lui în sus than de Kadelburg, e o piesă din reperto­ „Cucuruz cu frunza ’n sus , cuartet. 4) guţii lor. îşi transmit aoeste cadouri din
14
44
44
şi în jos este: lege, drept şi dreptate . In riul teatrului de curte din Viena. In prepa- „Fantasia pe metive românesc! solo pian generaţiă în generaţiă, ca un patrimoniu de
44
44
fine declara cinstitul candidat, că „vrâ pa­ raţiă e piesa „anonyme Briefe dB Desval- eşec. de d-1 G. Şorban. 5) G. Şorban: care sunt mândre. Ele Zi°: „cutare po­
44
cea între Români şi Maghiari şi se va ni- liers şi Marş representat în Palais Royal „De-aşI avâ cuartet. 6) Speranţa: „Şeaua sedă 200 păpuşi , ou tonul cu care o damă
44
■sui a face statornică buna înţelegere . — din Paris mai mult de două sute de ori. şi ţiganul poesiă comică predată de d-1 din Occident ar vorbi de titlurile de
44
44
Păcat de ostenâlă ! Din incidentul aniversării morţii celebrului Eugen Sârb. 7) T. Simionescu: „Sună bu­ nobleţă a unei ounoscinţe ale sale.
compositor Strauss, se va representa piesa *
44
Boia regelui Carol. Un buletin me­ „Die Fledermaus . ciumul cuartet. In urmă dans.
44
dical dat din Castelul-Peleş (Sinaia) anunţă, Industria păpuşilor e fârte importantă
în câte-va ţări, In Francia dă de frăiţ cnej
că Maj. Sa Regele Carol sufere de câte-va Întregi populaţiunî şi recurge la multe alte
Zile de nevralgie a feţei destul de violentă. Serbarea Petofi şi Saşii. 5 i e 8* Şi 111 2* ă, industrii. Păpuşa numită b6b6 ooupă vr’o
Deşi se constată în present o ameliorare A apărut în â doua ediţiune partea I 2000 lucrători, şi în sesonul cel bun 6000.
Mult se ocupă foile unguresel de aşa
simţitâre, totuşi Regele are încă trebuinţă din „Gramatica română" pentru învăţă­ Fiâ-care lucrător câştigă 5—8 lei pe Zb
Jisa participare a Saşilor la aniversarea de femeile 3-4.
de câte-va Zile repaos. mântul secundar, de Ioan Petranu. Arad,
50 de ani a morţii lui Petofi.
1899. Preţul 1 fl. Afacerile cu păpuşele se urcă în
44
44
„Nix deiltscll . Căpitanul poliţiei din Astfel „Bud. Tagblatt se bucură, că * Francia la 5.000.000. Preţul lor merge de
Bibiiu a adresat şefului poliţiei din Pojun şi Saşii vor participa, şi că cele mai multe la 7 centime — cele fabricate în închisori
A apărut: r Taina celor 12 Vineri 900 — 1000 franci. Casa Juneau fabrică
o scrisâre, în care îl ruga să-i împrumute foi săsescl vorbesc „cu simpatia despre
44
mari de peste an şi rugăciune pen­ 80.000 păptişl pe an. Se esportă din Fran­
statutul de organisare a poliţiei de acolo, serbare. Vice-preşedintelesocietăţii „Petfifi , tru vremuri grele , de losif Tăbăcariu cia specia b6b6 pentru 500.000- 600,000
44
11
precum şi regulamentul de servicii!. Dâr care arangiază serbarea, Z>ce, că deputatul franci.
şi Ilie Turdăşan. Se află de vânZare la inst.
•ce-i, că scrisârea era conoipiată în limba Pildner l’a asigurat, că Saşii vor lua „toţi" Germania e o concurentă puternică. Lu­
u
tip. Minerva în Orăştie (Szaszvâros). Pre­
n
germană. „Colegul din Pojun Kutsera însă parte, şi că va asista şi Dr. Carol Wolff, crul costă acolo atât de ieftin, încât fabri­
44
ţul unui esemplar 10 cr. plus 3 cr. porto.
şi-a încruntat odată sprîncenele şi a res­ preşedintele comitetului central săsesc eto. canţii pot da pentru 7 fr. 50 c. obiecte
Ediţia III. Banii sunt a se trimite înainte. pe care fabricantul f'rances la dă cu 14
44
pins scrisorea în limba germană cu obser­ „Kronst. Zeitung constată cu sur­
franci.
varea, că limba oficiosă a autorităţilor un- prindere, că arangierii festivităţii (societa­
Unele păpuşi au ajuns la preţuri es-
gurescl este limba maghiara, âr Pojuuul tea Petofi) au ales între oratorii festivi şi M i i B E T & T E . traordinare. Astfel ducesa de Orleans a dat
tot aşa se află în Ungaria, ca şi Sibiiul. pe Bartha Miklos, duşmanul declarat al Infantei Spaniei o păpuşă, care a costat
Păpuşi. Dragostea fetiţelor pentru păpuşi
11
Foile nnguresci aplaudă „bravura căpita­ Saşilor, dâr, Zi00, între vorbitorii oficioşi 500.000 franci. („Constit .)
44
a esistat în tâte timpurile, şi în tâte locurile
nului din Pojun. este şi secretarul de stat Zsilinszky, care a ea corăspuude unui instinct. In multe ţări
f ----------------
ţinut în academia ungurâscă o vorbire bine- sălbatice misionarii n’au putut răsbate de
Trăsnet. Ni-36 comunică, că erî o NECROLOG. Anania Hosszu, pro­
voitâre faţă de nemaghiari. împrejurarea cât oferind mai întâii! fetiţelor păpuşi, spre
furtună s’a descărcat asupra hotarului To- a întră în graţiile lor, înainte de a întâm­ topop gr. cat. în Tetiu, dieoesa Gherlei,
44
acâsta, adaugă foia „verZilor , va fi îndem­
hanului vechili, împreunată cu vehemente pina pe teribilii lor părinţi. după scurte suferinţe a răposat în 23 Iulie
nat represent&nţa oraşului Sighişâra a lua
tunete şi trăsnete, dâr fără ploiă. mare. Un Istoricul anticităţei nu nesocotesce n. c. în anul al 50-lea al vieţei şi al 24-lea
decisiunea „precaută", ca în consideraţia,
trăsnet a lovit o bivoliţă şi un cal, cari au păpuşele egiptene, grecescl, romane, găsite al preoţiei şi căsătoriei sale. 11 jălesce în-
că festivităţile n’au caracterul unei serbări în mormintele, unde fuseseră duse lângă co­
perit imediat, tristata-i soţiâ Lina născ. Oatona, cu fiica
politice şi că prin urmare e de aşteptat, pilul, care petrecuse cu ele.
sa Ghizela şi fiiul său Vasiliu; Nicolau
împăratul german în contra „fiscu­ că sentimentele naţionalităţilor din ţâră nu Cele mai vechi datâză de vre-o trei
44
lui . Foile germane înregistrâză o declara- vor fi în nici un chip vătămate în decur­ patru mii’de ani înainte de Christos. Bus­ Hosszu ca ginere, Romul şi Elena Hosszu
tul e de lemn, de petră ori teracotă; mem­ ca nepoţi. — Fiă-i memoria binecuvântată!
ţiune a"împăratului Wilhelm, care fără în- sul lor, să r6ge pe primar de a representa
brele sunt nisoe beţişâre late, prinse de umere
doâlă n’a atins în modul cel mai plăcut oraşul la serbare.
cu o fibulă (bold) ;'anticii cnnosceau deja paia­
pe ministrul său de finanţe. „Nu pot su­ Astfel, Z'°e foia bra-şoveană, a primit ţa articulată. Unele din aceste păpuşi sunt Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
44
feri fiscul , (jise împăratul, „din causa pre- şi primarul din Braşov invitarea, ce i s’a fârte frumose; câteva sunt lucrate în fil­ Redactor responsabil: Gregoriu Maior.