Page 54 - 1899-07
P. 54
KEDACŢÎUNEA» „gazeta* iese îa flatare fll.
Aaministraţiunea şi Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa maro Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe ş6so lunî
Scriaorî nefrancate nu 6 fl., pe trei lunî 3 fl.
N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
ee primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
na se retrimet. Pe un an 40 franol, pe ş6so
IM SER A TE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei lunî 10 fr.
HIMISTRAŢIUHE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
următdrelo Birouri de anunoluri: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: S. Dukes Naohf. ciele poştale din întru şi din
Box. Auoenfold A Emsrloh Lesner afară şi la d-nii colectori.
Hslnrloh Sohalak. Rudolf Bosse.
A. Oppollka Nachf. Anton Oppelik. Abonamentul pentru Braţu
InBudapesta: A. V. Qoldbsr- Advtinistndiunea, Piaţa ir ai t
jor, Ekstsln Bsrnat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, stagii
burg.- Harolyl A Llebmann. I: Pe un an 10 fl., pe şis<
PREŢUL IHSERŢIUNILOR : o 80- lunî 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
riă carmond pe o colbnă 6 or. Cu dusul în casă : Pe un ar
şi 30 or. timbru pontru o pu tr&i ■urai ton ■ 12 fl., pe 6 luni 6 fl., p? trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esomplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. s6u 15 bani. — Atât abo
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele eat şi inserţiunile
ieriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 155. Braşov, Vineri 16 (28) Iulie.
Servilism şi linguşire. cărora atât de amar se plânge? Nu tatea şi caracterul lor de rassă, de noului tarif, nu mai sunt motivate. Guver
este ore a-se atribui şi acesta calami cetăţeni leal! şi de 6men! onorabil!, nul maghiar s’a grăbit atunci a. da un co
„Cine-i tare îşi pretinde dreptul tate în partea cea mai mare spiritului au fost despreţuiţî şi puşi îndărătul municat, în sensul, că în principiu a accep
seu ; ciue-i slab se plbcă şi se lingu- intolerant şi şovinist, care mai ales hnguşitorilor servil! şi renegaţi. tat suspendarea speselor de transport, dâr
şesce'b în raporturile cu naţionalităţile ne Cine semănă vent, seceră fur că nu le va suprima decât la 1 Ianua
Cu aceste cuvinte îşî termină maghiare a fost şi este pănă acjî tună. Vor trebui acum şi Maghiarii rie st. n.
primul seu articul o f6iă ungurescă, sistematic cultivat, susţinut şi încu să secere rodele semenţei corupţiu-
după-ce face mai întâiu o serie de ragiat de Maghiar!, fără deosebire nei, ce a fost cultivată de ei cu scop
constatări triste ou privire la servi de partid? de a ne strivi pe noi, dâr al cărei Alegerea de director la gimnasiul
lismul, de care se vede a fi stăpânită Caractere cinstite, omeni integri efect a început să se manifeste în superior din Năseud.
ac|! naţiunea maghiară. îndemn la şi virtuoşî, bărbaţi capabil! şi de slăbirea Maghiarilor, car! — după
- 25 Iulie 1899.
scrierea articulului i-a dat o deci- votaţi chiămărei lor au fost şi sunt constatările amintitei foi unguresc!,
Pentru Sâmbăta trecută 22 Iulie n.
siune mai nouă a municipiului ora sistematic ignoraţi, persecutaţi şi de- — în loc de a-şî pretinde dreptul,
o. a fost convocată comisiuuea administra
şului Budapesta, care a hotărît se lăturaţ! dela favorurile, onorurile şi se plâcă şi se linguşesc, şi nu mai
tivă la o şedinţă ordinară. Presenţî au fost
comande portretul ministrului-preşe- funcţiunile publice, âr locul lor se sunt ca pe timpul „strălucitului pe
opt membrii din clece, şi adecă: preşedin
dinte Szell în 20 de esemplare, pen ocupă cu cine scie ce renegaţi con riod de mărire naţională, când fal
tele Dr. Ioan Pop, vicar episcopesc, 5
tru a-le espune prin şalele oficiilor damnabil!, al căror merit şi virtute nica consciinţă naţională se putea
membri aleşi de comitetul fondurilor: loa-
publice. în cele mai multe caşuri nu este altul, validita liber .
11
chim Mureşianu, Dr. Ciuta, Dr. Larionesi,
Când în fruntea guvernului se decât linguşirea, venarea de graţii
advocaţi; Ciril Deac şi Anchedim Candale,
afla Desideriu Banffy, acelaşi muni şi interese. Or! dâră s’ar fi putut,
cipiu l’a proclamat cetăţbn de onore ca aţâţ! venetic!, atâtea caractere Mişcarea clerului român unit protopopi onorari; un membru ales de
se manifestă încă icl-colo în oâte-un sinod congregaţiunea comitatului: Dr. Leon Scri
al Budapestei. Acum, că „odiosul problematice se p6tă străbate pănă
tt
protopopeso. De astâ-dată înregistrăm cu don, vicenotar comitatens ; în fine Nicolae
Banffy a căcjut şi în locul lui a ve şi în cele mai înalte funcţiuni pu
bucuriă faptul, că mişcarea a trecut şi în Rus, prefect economio la administraţiunea
nit „simpaticul* Szell, municipiul blice şi private şi se ajungă la o
sînul clerului din dieoesa Oradiei-mart. Preo- fondurilor, denumit de fostul fişpan Desi
capitalei ungare îşî face închină putere şi influinţă atât de mare în
ţimea din Sătniar a avut la 28 Iulie n. o deriu Banffy. Membrul Gavrile Scridon,
ciunile sale acestuia. Nu i-se în acest stat, dâcă linguşirea şi umilirea
conferenţă în comuna Csenger-Ujfalu sub profesor gimnasial, bolnav; postul direc
chină, pentru-că doră s’ar fi distins necondiţionată n’ar fi fost conside
presidiul protopopului Mihail Ciurdariu, în torului gimnasial vacant.
printr’un patriotism mai înalt, seu rate în ochii celor de sus şi a pressei
care s’au discutat Gestiunile: autonomia bi- Programa şedinţei conţinea 80 de
prin alte merite superiore, ci sim- şoviniste unguresc! ca o virtute pa
plamente pentru-că representă pute triotică. ce trebuia favorisată în de sericei române gr. cat., ajutorul de stat în obiecte, între cari şi alegerea de director
legătură cu Congrua ; limba liturgică ma la gimnasiul nostru.
rea. Obiceiul, de a-se închina pute- trimentul caracterelor neflexibile,
ghiară, şi jubileul de 200 de ani dela unire.
rei, a devenit în Ungaria sistem. consecuente şi integre? Concurenţi la acest post au fost şese
In resoluţiunea sa, conferenţă pretinde au-
Casele comitatelor sunt împodobite Pe calea acesta s’a cultivat ser inşi, toţi profesori dela gimnasiul nostru,
tonomiă separată pentru biserica română
cu portrete de-ale miniştrilor, ale fi- vilismul şi linguşirea şi între Ma toţi din generaţiunea mai tânără : Alesandru
unită ; respinge ajutorul de stat în oondiţiu-
solgăbireilor le găsesc! „decorate* ghiar!, căc! şi dintre aceştia vor fi Haliţă, Emil Domide, Yirgil Şotropa, Ioan
uile puse de guvern; cere clerului superior
cu portretele fişpanilor şi aşa mai de trebuit mulţi se vadă şi se recu- Păcurar, Teodor Şimon şi Ioan Gheţe. Trei
parte. noscă, că adese-orî omeni din cei sg dea desluşiri Romei în cestiuuea limbei profesori mai in verstă: Dr. Tanco, Dr.
liturgice maghiare, care prin o resolvare
Nu fără cuvent „Magyarorszâg“ mai tără caracter, nisce renegaţi de Malaiîi, şi Dr. Moisil (n’au putut concura
nenorocâsă pâte aduce desastre unirii; cere,
atribue acest servilism al conaţio cea mai ordinară specie, au sciut diu causa limbei maghiare, introdusă în
ca ordinariatul episcopesc să ia măsuri pen
nalilor sei sistemului Tisza-Banffy, prin linguşiri şi servilism se ajungă concurs la un ordin mai înalt); alţi doi :
tru serbarea jubilară, şi în fine, oere ca
care „cu forţa brutală a străbătut mai departe, de cum ar fi putut, or! Gavrile Scridon şi Ioan Lupoe n’au con
pentru pertractarea cestiunilor amintite, or
în consciinţele cetăţenilor, a pus ar pute se ajungă mulţî chiar din curat din cause sanitare; unul: Gregoriu
dinariatul episcopesc să convâce un sinod
mâna pe inima mulţimei, ca se su tre Maghiarii mai de caracter şi cu Pletos, între altele, pentru-că nu e de con
prime inclinaţiunile independente ale vederi mai independente. mixt al credincioşilor diecesei. fesiunea gimnasiului.
omului“ şi a făcut se se respândescă Nedreptatea se resbună amar Că printre concurenţi s’a vîrît şi fai
credinţa, că în „ţera acbtsa este za în lumea acâsta şi aşa vor trebui de Suprimarea taxelor dela Porţile mosul Gheţe, din acâsta se p6te vedâ, de
darnică orî-ce încercare, căci numai sigur se se resbune şi nedreptăţile de fier. piarul „Fremdenblatt“, organul câtă sfruntare e capabil omul acesta; că'cl
acela se fericesce, care se linguşesce sistemului de guvernare unguresc. ministerului de externe al Austro-Ungariei, abstracţiă făcând de purtarea sa din tre
puterei*. Acest sistem, mai ales în raporturile a publicat (filele trecute un articol forte cut şi de lipsa totală de respect faţă cu
Tânguirile foici unguresc! vor fi cu naţionalităţile nemaghiare, a fost violent în contra tacselor dela Porţile-de- patronatul şcolelor nâstre, contra căruia
de sigur forte întemeiate. Dâr cine întotdâuna susţinut orbesce de tote fier. Numitul (Şiar cere suspendarea spese- el, după-ce a benefeciat de mari favoruri
ore a cultivat şi cultivă între Ma partidele unguresc! şi aceia dintre lor de transport pentru trecerea prin Por- diu parte-i, puţin în urmă a purtat două
ghiar! servilismul şi linguşirea, contra Nemaghiarî, car! au ţinut la demni ţile-de-fier, cari acum după introducerea procese pănă la minister pentru competinţe
FOILETONUL „GAZ. TRANS*. Ruşi, oăcl sub numele de Litwa cunosc prefăcut în „litean*’) printr’o confusiune Aşa au ajuns apoi cele două cuvinte
atât Ruşii, cât şi Polonii, Litvania, ca \6ră. cu forma deja esistentă „liftă* şi „liftean*, să se confunde şi să se identifice, şi ca
La cronicarii noştri asemenea obvine cu confusiune datorită etimologisării poporane sens, primind „Liteanul* sâu „Letinul" tâte
2
vântul Litfa cu sensul său original, ca române ). atribuţiunile „Lifteauului*, la ceea-ce a con
Doina şi daina. nume special topografic al Litvaniei, cum tribuit fără îndoială, în primul rând toc
De e d. e. în cronica lui Constantin căpitanul *) Forma „Litean* e veche în limba mai catolioismul Letinilor, tot atât de
română, căci cu atributul de „litean* în
Nicolae Sulicâ. (Mag. ist. I, 154), unde se elice: tâlnim deja între anii 1246—1279 pe unul străin şi urgisit Românilor ortodooşl, ca şi
(Urmare.) „Tu domnia lui Neegoe Vodă au in din voevocjii români din Oltenia, numit în
trat hanul tătăreso în ţâra leşâscă, de au documente „Lythen "Wayvoda*, care se nisce galbeni de Veneţia, ducaţl mari bu
III. vede a-’şl fi primit poreola de „Litean*, cata de câte cinoi (numiţi şi lefţl), cum e
pustiit Litva pănă la Vilna* ;
Observ, că acelaşi sens pejorativ de tocmai din causa îuclinaţiunei sale, fiă sin bunăoră în „Român Grue Grozăvanul* (co-
âr în cronica lui Ioan Neculoea (II, cere, fiă calculate spre catolicismul latin lec. Alexandri):
„păgân*, seu „necredincios*, întocmai ca 355) cetim :
şi Litfă (liftă) şi Liftean, a ajuns să-l pri- (veefi Haşdău, Negru-Vodă pag. 115). Li- El că mi-’l-a dărui
„Eră oştea Litfei cum au aucfit, cum teni mai e şi numele unui sat şi staţiune Sâu că ’i-l-oi cumpăni
mescă şi substantivul Litean. Litean se de cale ferată în judeţul Suceava.
s’au strîns la un loc*. De trei-orl cu venetici,
identifică întru tăte în poesia nostră popo 2 Venetici de câte cineî.
Litean însă, întocmai ca şi letin, nu e ) Asupra etimologisării pop. române
rală cu Liftean, cum e bunăoră în esem- mai de aprope să se vadă artioolii mei din Cuvântul venetio în forma sa etimo-
decât o scâlciare sâu mai bine efis adaptare
plul mai pe urmă citat din cântecul bătrâ „Gazeta Transilvaniei*, 1898, Nr. 106— 116; logisată, înoă e o reminiscenţă din epoca
românâscă a cuvântului „Latinus*, sub oare
nesc al lui „Bogdan* : 142 — 144; 1899, Nr. 35—38. Cuvântul ve acelor relaţiunl comerciale ale Veneţienilor,
erau cunoscuţi în părţile orientului ortodoos şi în genere ale Latinilor apuseni cu Ro
netic, amintit mai sus — precum am arătat
„Ea nu-i fată de ’mpărat, în vâcurile evului de mijloc comercianţii cu altă ocasiune — asemenea e o etimolo mânia, întocmai ca şi Frâne, care aseme
Şi-i chiar de Litean bogat străin! de viţă romanică şi de confesiune la- gia pop. din forma turcâscă „venedik, ve- nea indica pe Latinii catolici din apus,
Şi de lege lăpădat*. mai ales Veneţieni şi GenovezI, cum e d.
tină catolică, mai ales Veneţienii, Genovezii'şi nedîklu*, sub oare Turcii cunosceau pe co
Originea cuvintelor însă e cu totul Francezii. Formele româuesol asemenea in mercianţii streini, mai ales veneţieni (it. ve- e. în balada „Vâlcan* (col. Teodoresou):
nedico). Din acelaşi isvor se trage şi un „Bătaia voinicilor
diferită. „Litfean* e derivaţiune din „Litfă*, dicau în sutele trecute pe veneticii papis-
gurescul „vendâg* (ospe), a cărui formă împotriva Francilor,
âr acâstă formă din urmă e în limba ro taşl din ţările române. Din „latinus* a re- mai vechiă a fost „venedeg*. Venetici se Isprava haiducilor
mână un împrumut sâu dela Poloni sâu dela sultat românesce „letin*, care apoi a fost mai numesc în graiul poporului nostru şi | împotriva Turcilor".
