Page 55 - 1899-07
P. 55
Pagina. 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 155.—1899.
închipuite; însu-şl faptul, oă 12 profesori unde urmâzâ, că el scie perfect limba ro Mişcarea Slovacilor. aceste convenţiunî opreso a se arunca
delp gimnasiul nostru au declarat în scris mână, maghiară şi germană; are o cultură proiectile şi materii explosibile din înălţi
(Adunarea dela Liptoszentmiklos.)
la protocol, în prima conferenţă presidată universală mai superiorâ, însuşită prin stu mea balonelor, a se întrebuinţa proiectile,
de Ghete ca director substitut, că ei nu-1 diu, lectură şi dese călătorii; posede o Foile unguresc! fac mare sgomot cu oare răspândesc gaze otrăvitbre sâu sufo
ţin vrednic de demnitatea acesta, — în crescere alâsă încă din casa păriutâscă, adunările poporale slovace, dintre cari mai cante sâu proiectile, care se sparg în corpul
suşi faptul acesta ar fi trebuit să-l reţină mai având întrare şi în multe familii dis însemnate sunt adunările din Moăra şi omenesc. Procesul verbal mai esprimă 5
de a concura, pentru-că sub astfel de îm tinse; moralitatea sa sub t6te punctele de Liptoszentmiklos. Ele au fost aranjate de desiderate, anume: a se restrîuge sarcinile
prejurări nu mai pote fi vorba de o con- privire este ireproşabilă, întocmai precum conduoătorî slovaci lumenî şi de preoţimea militare, a însărcina o comisiune ulteriâră,
luorare armonică şi priineiosă între el şi tot atât de neescepţionabilă este şi con luterană şi au luat parte la ele popor în ca să delibereze asupra drepturilor celor
colegiul profesoral. El însă vine şi cere duita sa politică, fiind el oficer în reservă, număr forte mare. Şoviniştii unguri le pun neutri, de a face să se studieze de cătră
patronatului să-l alâgâ director gimnasial! până în anul trecut la liniă, acum la hon în legătură cu tendinţe „panslaviste", şi guverne oestiunea relativă la calibrul puş
Au nu e acesta sfruntare ne mai pome vezi; starea sa materială bine asigurată îl caută isvorul lor în progresul cuceritor ce-1 tilor şi a tunurilor de marină şi de a con
nită? Ori doră e lipsă de judecată clară, pune la adăpost de lipsuri şi tentaţiunî ; fac Slavii în Austria. Firesce, că creâudu-şl voca în curând o conferenţă specială pentru
alterată cine scie în urma căror iregula ca profesor a fost totdâuna lăudat de su o basă atât de tendenţiosă, foile uugurescl revisuirea convenţiunei din Geneva. Con
rităţi? Se pote şi acâsta; căci la şedinţa periorii săi pentru prooederea corectă şi se prefac a fi grozav de înspăimântate şi ferinţe ultariore vor fi însărcinate cu stu-
din urmă a comitetului, în care a fost de progresul făcut în şcblă; în fine bărbat în dau alarma prin colonele lor, invitând gu diarea proiectelor relative la regularea ces-
numit membru de cătră guvern, s’a sculat florea vieţii: viguros, simpatic, chibzuit şi vernul să urmărâscă cu băgare de sâmă tiunei privitore la proprietatea privată în
şi el şi a vorbit un clasic galimatias. totuşi energic şi inspirat de o nobilă am mişcarea Slovacilor, care „după un pro cas de resbel maritim, şi acea relativă la
Comisiunea administrativă deja de biţiune, el întrunesce tote calităţile şi ap gram neescepţionabil, ascunde tendinţe con bombardarea porturilor şi a satelor.
mult se ocupă cu cestiunea directoratului titudinile proprii a-1 face să potă representa trare statului unitar maghiar". Una dintre JMn Serbia. „Pol. Corr." primesce
gimnasial, bine sciind, că dela fericita ei cu demnitate gimnasiul înafară, âr înă- foile de frunte guvernamentale cjioe, că din Belgrad soirea, că alaltăerl s’au început
resolvire atârnă prosperarea şi viitorul întru a da instrucţiunei o direcţiune sănă- acum în „noua eră" încetând asupririle pertractările înaintea tribunalului statar a
gimnasiului. Directorul unui gimuasiu p6te tosă şi educaţiunei un caracter cu adevărat ilegale (!) „s’au deslănţuit diferitele puteri proceselor intentate în contra crimelor să-
să cjieă cu drept cuvânt: „Gimnasiul sunt moral. şi a eşit la ivelă, că panslavismul nu numai vîrşite dela publicarea statarului încoce.
eu“, în tot caşul ou mai mult drept, de- Salutăm şi noi cu o viuă satisfacţiune că n’a dispărut în Ungaria, dâr a prins ră Pertractările în afacerea atentatului se vor
cum a dis Ludovic XIY despre stat: „Sta şi bucuriă alegerea d-lui Şotropa; îl cu- dăcini, ca sămânătura sub zăpadă". începe numai peste vre-o 2—3 dile. Din
tul sunt eu". noscem de mult şi-i seim intenţiunile, sen După părerile emise de aceleaşi foi, isvor acreditat se anunţă, că afară de co
Slovacii se pregăteso pentru viitorele ale
Membrii comisiunii administrative timentele şi dorinţele sale nobile faţă cu lonelul Nicolid, sunt aousaţî, oa autori mo
sciau din istoria scolelor nbstre — istoriă, gimnasiul, atât de scump inimilor nbstre. geri dietale, ei vor să pună candidaţi na rali ai atentatului, Pasid, Tausanovid, fostul
care dateză din anul 1763, de când grăni- Suntem tari în credinţa, ca, sub conducerea ţionalişti în mai multe cercuri, cari să fi consul Gyotid, Prota Giurid şi Protici, re
ţerii noştri au primit armele şi au depus sa, cu ajutorul lui Dumnecjeu şi cu con gureze în dietă, ca partid naţional slovac. dactorul lui „Novi Odjek".
primul jurământ sub stâgurî, — că cine cursul colegiului profesoral, gimnasiul nostru Programul stabilit mai înainte în formă de Generalul Sava Gruicî se află în Bel
va pute se fie un bun profesor, fără să potă va atiuge încurând gradul de înflorire, la gravamine naţionale în conferenţa dela Vâ- grad. Deşi în contra lui s’a dat ordin de
fi tot-odată şi un bun director. Moise care s’au gândit întemeietorii săi, ca adecă gujhely, şi discutat în tote adunările de arestare, totuşi el n’a fost ^arestat pănă
Panga d. e. a fost un eminent dascăl, dâr el să nu fiă întrecut de nici un alt gim- pănă acum, ei l’au comunicat şi guver acum. împrejurarea acâsta se atribue inter
un slab director; din contră vicarul Marian n&siu din patriă, mai ales în ce privesce nului, şi pressa maghiară îl caracterisâză venim Rusiei în favorul lui Gruicî.
era un admirabil director, dâr un slab instrucţiunea şi eduoaţiunea. oa pe-o „vicleniă", căci din punct de Din Semlin se anunţă, că corespon
vedere opcsiţional, se pare a fi just şi echi
profesor, dela care preparandii nu puteau Alegerea d-lui Şotropa a făcut o bună dentul lui „Novoje Wremja", Vergun Di-
tabil.
sâ înveţe aprope nimic, întocmai cum o impresia în tot districtul; ne sosesc mereu mitri, a fost espulsat din Serbia.
Dăm aici, în traducere, proiectul de
păţiau şi gimnasiaştii noştri cu Ciocan, cu declaraţiunî, că „prin acâsta alegere comi
resoluţiune yotat în unanimitate în adu
deosebirea numai, că el nici ca director siunea a cădut de acord cu sentimentul
narea din Liptoszentmiklos, care este ur
nu făcea multă ispravă. poporaţiunei grăniţere din tote unghiurile." SOIRILE BILEI
mătorul : 5
Dela şcolele primare, membrii comi- Acum se pregătesc actele privitbre la
„Flotărîre. Adunarea poporală a ale - 15 (27) Iulie
siunei administrative şi-au întors privirile aprobarea alegerii; o delegaţiune numărosă
gătorilor ţinută la 23 Iulie 1899 în Lipto
asupra directorilor dela gimnasiul nostru, va merge la corniţele suprem, la directorul Catedre vacante la şcolele centrale
szentmiklos pretinde unanim, ca:
cari s’au succedat dela deschiderea acestui suprem de gimnasii şi la ministru, spre a-le române din Braşov. Eforia şcolelor cen
1. La alegerea representanţilor pentru trale române din loc publică concurs pen
institut, 4 Octomvrie 1863, şi pănă în anul da informaţiunl în causă. Se sperăm, că de
dietă şi a membrilor în comisiunile ad tru următbrele posturi vacante de profe
1898, supunându-i criticei, mai vârtos sub astădată „legea, dreptatea şi adevărul" vor
raportul activităţei şi succeselor lor ca di triumfa. ministrative, dreptul electoral să se estindă sori şi învăţători : Lagimnasiu: 1) Un post
în păturile cele mai largi, âr cercările elec de profesor ordinar pentru catedra de fi
rectori. Au fost 8 directori, ditre cari au Terminăm. „De mortuis..." Şi Gheţe
funcţionat: Vicarul Moisil 5 ani, Ioan Pa- e mort pentru noi, seu mai drept vorbind, torale să se reguleze conform numărului lologia clasică. 2) Un post de profesor or
piu, actualul preposit al capitulului din a fost mort, când a luat lupta contra pa alegătorilor, şi la alegeri să se introducă dinar pentru catedra de limba maghiară şi
Gherla şi Flori8n Moţoc, amândoi un an, tronatului ; acum i s’a făcut şi înmormân votarea secretă; mai departe, să se garan română. 3) Un post de profesor suplent
Dr. Lazar 4 ani, Dr. Moisil un an, Dr. tarea: nici unul din membrii comisiunei, teze cât se pote mai bine curăţenia ale pentru catedra de geografiă cu orl-ce gru
Tanco 6 ani, Ioan Ciocan 18 ani. nici chiar din cei denumiţi de guvern, nu gerilor, âr spre scopul acesta să se dis pare. b) La şcola comercială superioră. 4)
pună, ca alegerile să nu să facă numai Un post de profesor ordinar pentru cate
Resultatul, la care au ajuns, a fost, i-a dat votul. S a sfîrşit! Ori doră crede el,
într’o localitate a cercului, ci în mai multe dra de limba maghiară şi germană, c) La
că mai pe sus de consideraţiunile perso că un ministru ar primi să-l octroeze de
locuri. şcolele primare. 5) Trei posturi de învăţă
nale, trebue să se pună interesele institu nou, după-ce colegiul profesoral' a declarat
2. Libertatea de întrunire şi reuniune tori. d) La tote institutele. 6) Un post de
tului, şi că prin urmare dintre concurenţi odată, oă nu-lvrâ? Imposibil! Noi credem,
să se garanteze prin lege. profesor secundar de musică vocală şi in
să fie ales director acela, care întrunesce că şi prima octroare a urmat numai pe
3. Administraţia să se reformeze cât strumentală. Terminul de concurs pentru
în măsură mai mare calităţile şi aptitudi- basa unor informaţiunl greşite. Der decă
mai curând, şi în comisiunile administrative posturile de sub a) şi b) este 25 Iulie v. o.
nele indispensabile unui director gimnasial. totuşi s’ar încerca un fel de galvanisare ?
să nu fiă aleşi funcţionarii comunali şi ad pe când pentru cele de sub c) 30 de cjde
Condusă de aceste consideraţiunî, co Muncă de giaba! Pentru noi Gheţe e mort ministrativi. dela prima publicare în foia oficială.
misiunea administrativă a păşit la actul de de veci. Morţii nu învie. Rugaţi-vâ pentru 4. Legile bisericescl politice^ mai ales
alegere, şi a fost ales cm unanimitate de vo mântuirea sufletului său! Profesor sas condamnat. Se scie,
însă partea referitore la căsătoria civilă
turi d-1 Virgil Şotropa, pe următbrele — ei. — obligătore, să se revisuăscă oorăspundător că profesorul sas din Sighişora, Dr. Hans
motive: este oualificat de profesor pentru Woff, a fost condamnat pentru „agitaţiă"
adevăratelor libertăţi, cel puţin în sens fa-
limba maghiară şi germană la gimnasii cn la 14 (Iile închisore de stat din causa unui
oultiv, şi să se desfiinţeze neconfesioDali-
limba de predare română şi maghiară, de discurs ţinut anul trecut într’o adunare a
tatea.
alegătorilor din Sighişbra, în care a rostit
5. Să fiă introdus corespundător in-
şi cuvintele : „Esistă privilegii în ţâra acâsta,
tenţinnei orginale şi să se validiteze arti
dâr nu pentru Saşi!" Oondamuatul a intrat
păgânismul Litfenilor. Dn esemplu potrivit geografice, a esistat în sutele trecute un colul de lege 44 dela 1868 despre egala
avem în Jipesou, opincarul, pg. 152: contact forte estins între LitvanI şi Ro îndreptăţire a naţionalităţilor. acum în închisbrea de stat din Vaţ, ca să-şi
facă pedâpsa.
„Pasă-mi-te, că eşti letin, de spurci mâni, aşa, că strecurarea cuvântului litvan 6. înaltul guvern este a-se învita, să
Vinerea şi Miercurea", „daina" în graiul poporului român, fiind se îngrijâscă de înfinţarea unei scble su- Distincţiune. Cetim în „Monitornl
de tbte împrejurările favorisată, o putem Oficial" Nr. 54 din 9 (21) Iunie a. c., că
sâu în balada dobrogeană „Sava La periore industriale în Liptoszentmiklos, cu
considera drept un fapt limbistic incon M. S. Regele României a acordat d-lui in
tinul" (Burada, 211): limba de propunere slovacă şi de o şcolă
testabil. giner A. Oneanu înalta autorisaţiă de-a
„Zinca un fecior însoră, agronomică în comitatul Lipto, tot eu limba purta insemnele Ordinului Meritul Civil în
Boier Răducan îl châmă; Şi nu numai posesiunea comună a cu de propunere slovacă. Adunarea împuter- gradul de oficer, ce i-s’a conferit de că
lanou Vodă mi-1 cunună. vântului şi în parte a genului poetic-mu- nicesce totodată pe presidiu, ca un esem-
Der fata de unde-o ia? sical „daina", ne surprinde la Români şi plar din acâsta resoluţiune să-l înainteze tră A. S. Principele Bulgariei. — D-1 A.
Chez din târg din Dobrogea; LitvanI; der şi comunitatea unor institu- guvernului, prin ministrul preşedinte Bzell, Oneanu, fiiu al districtului Năsăud şi in
Ia fata Latinului, giner în administraţia domeniului Coronei,
Lui Sava păgânului, ţiunl sociale-politice, cum e bunăoră insti- âr al doilea esemplar presidiului camerei mai posede şi Ordinele „Stăua României“ şi
Lui Sava, Letin bogat tuţiunea castei nobilitare cu numele special deputaţilor." „Cordna României" în gradul de cavaler.
Şi de lege lăpădat, de „JoeH" atât la LitvanI, cât şi la Ro
u
Şi ’n cruce mbotezat . mâni, ne face să admitem cu multă sigu Revistă externă. Ruptură de nori. Ni-se comunică,
ranţă, aprope istorică, esistenţa unui întins că erl după amiâcjl s’a descărcat asupra
IV.
contact între cele două popore şi, în con Conferenţa de pace. Conferenţa Reşcovului o furtună teribilă împreunată
Revenind acum la cestiunea propriu secinţă, şi putinţa unei însemnate influinţe păcei a decis, după ultimul său proces- cu ruptură de nori. Apa a inundat câmpul
(lisă, ce ne preocupă, putem constata în pote chiar reciproce. Acesta însă e de-alt- verbal, a supune delegaţilor pentru a fi şi drumurile, răpind cu sine cară şi tră
reasumat, încă odată, pe de o parte pe mintrelea o cestiune, care vor ave să o re- presintate la ratificarea guvernelor lor, trei suri, rupând poduri, ducând bârne mari,
basa datelor istorice, ce ni-le ofer croni solve încă istoricii noştri. convenţiunî privitbre la întocmirea paclnică căpiţe de fân eto. A pricinuit pagube şi în
carii şi poesia nostră epică poporală, âr pe a oonflictelor internaţionale, aplicarea la case şi clădiri economice, ba se aude, că
(Va urma).
de altă parte pe basa datelor limbistice, ce resbelul maritim a principiilor din conven- ar fi fost înecaţi şi doi omeni, dintre cari
ni-le ofere archivul viu al graiului româ ţiunea dela Geneva, în vigora pentru res unul se afla pe drum ou carul ou fân. Ca
nesc, că de fapt tocmai în urma posiţiunei belul pe uscat. Declaraţiunile cuprinse în rul a fost înămolit şi caii dela car au fost
