Page 56 - 1899-07

Nr. 155—1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3

de-asemenea înecaţi. Traseul căii ferate a fost vre o 12 morţi. In aceeaşi cji şi la Pa­ „De poţi să iei folose acestor co­ Elevi înmatriculaţi în gimnasiu au
fost la un loc distrus, din care causă co- ris temperatura a fost de 31 grade, fără municate, folosesoe-le după plao. Despre fost 324 ordinari şi 8 privatişti, esaminaţî la
municaţiunea cu trenul a fost în cursul însă ca viaţa publică să fi întreruptă. una te asigur, că ce-ţl scriu, este adevăr, finea anului au fost 306 ordinan şi 5 pri­
vatişti. Dintre aceştia din urmă 161 au fost
<ji]oi de ac]I împedeeată, întru cât călătorii garantez eu cuvântul meu de onore despre
Manevrele navale englese. Un nu­ gr. cat., 105 gr. or., 20 rom. cat., 18 is-
la un loc trebuiau să se scobore din tren tote aci scrise.
măr de 32 de vase de răsboiti, formând raeliţl şi 7 ev. ref. După naţionalitate, 266
şi să mârgă pe jos o anumită dinstanţă. „Dâcă sciam atunci, oă obiectele sunt număraţi între Români, 45 între Ma­
flota B, au plecat în baia Milford, unde au
acestea vor avâ valore când-va, nu numai ghiari. Pe Jidani i-au mâncat vîreolacii.
Partidă croată în Fiume. „Hrvatska făcut cu sucoes esperienţe de telegrafare
pentru mine, ci vor fi relicvii preţiose pen­ După ounosoinţa de limbi: 43 au vorbit
u
Sloga anunţă, că în Fiume s’au făcut deja fără sîrmă. numai românesce, 17 numai unguresce. Au
tru Români, autenticam identitatea lor prin
paşii de lipsă pentru închegarea unei par­ sciut unguresce 268. — După progres au
Un cas (le-o înspămentătore tur­ Iancu însu-şl. Dâră nici nu mi-a trecut prin
tide croate, cu scopul de-a contrabalansa eşit cu suoces eminent din t6te studiile 18,
bare de om relateză foile din Belgia. Un minte aşa ceva, altcum îl rugam să-mî sub­ cel puţin eu succes bun 68, cel puţin cu
preponderanţa politică a Italienilor, cari
muncitor de fabrică din Loth avea un scrie barăm! proverbul latineso". suficient 156, cu nesuficient dintr’un obiect
formâză numai o treime a poporaţiuni, pe
0
câne, care de vre-o câte-va (jfl începuse 39, din 2 obiect 18, din mai multe obiecte
oând majoritatea covîrşitore de două treimi La acestea, d-1 Trifu adauge 12. — După locul nascerei, 39 au fost din
să arate simptome de turbare. Lucrătorul din partea d-sale următorele:
o au Croaţii. De-altmintrelea, precum afir­ Beiuş, 130 din comitatul Bihorului, 147 din
a cercat să se scape de primejdiosul do­
mă numita fâiă, noua partidă nu va păşi Atâta îmi scrie fostul coleg în Ges­ alte comitate.
bitoc aşa, că l’a străpuns în somn ou un
afară din cale agresiv. tiunea asta. L’am întrebat ulterior, dâoă Stipendii de pâne au primit din fun-
cuţit. Cânele însă n’a murit momentan, oi n’ar fi aplecat a da aceste obiecte celor daţiunea Vuloaniană 20 tineri gr. cat., că­
Căpăţînă de om după Tempa. O a mai avut timp să se repâdă şi să sgărie ce le adună, d. e. d-lui losif Sterca Şiu- rora li-s’au dat câte 20 fb, âr din funda-
căpăţînă de mort a fost aflată în cjdele tre­ puţin cu colţii mâna stăpânului său, care luţiu. Primind răspuns favorabil, nu voiţi ţiunea „Jigaiană" 8 tineri gr. or., primind
cute într’o tufă de după Tempa, din par­ n’a dat ranei la început nici o importanţă. întârdia a face cunoscut d-lui losif Steroa câte o pâne de 4 oblgr. pe săptămână în
preţ de câte 18 fl. pe an. Vre-o 19 inşi
tea unui om, care culegea bureţi în pădure. A doua cji punendu-se muncitorul să îm­ Şiuluţiu. au primit stipendii în bani din diferite fun-
Poliţia din loc a început deja cercetarea buce ceva, a tăiat pânea cu acelaşi ouţit, daţiunl.
în acestă misteriosă descoperire. cu care ucisese cânele. Nu peste mult însă Serbarea lui Petofi şi Saşii. *
a început să simţă nisce dureri neesplica- Internatul Pavelean Prin genero-
0 petrecere pestriţă. La Gherla se
bile; părăsi deci atelierul şi întrâ într’o Societatea „Petofi", precum să scie, sitatea Prea Sânţiei Sale părintelui episcop
va da în 30 Iulie st. n. o petrecere, al
cârciumă din apropiere să bea un pahar are de gând să ridice în Budapesta, din Mihail Pavel, în anul acesta s’au făcut nouă
cărei venit e destinat în favorul biserioei îmbunătăţiri în internat, întroducându-se
de bere. Nici bine nu se apucă de beut, incidentul aniversării morţii de cincî-cjecl
române gr. cat. O invitare ni-s’a trimis şi conduct de apă în întreg institutul etc.
şi-l cuprinse o furiă din cele mai turbate, de ani a lui Petofi, o hală comemorativă.
nouă. E tipărită numai unguresce şi sub­ Taxa pentru uu alumn e 120 fl. la an, plus
se aruncă urlând pe stradă şi în câte-va Spre scopul acesta s’au lansat apeluri şi
scrierile arangerilor încă sunt maghiarisate 30 fl. pentru haine uniforme. In anul şco­
minute a fost acasă, unde sfăşiâ în modul liste de colecte prin provincia. Primarul lar espirat au fost aşedaţl în internat 130
astfel, că nu poţi constata, dâcă se află cel mai cumplit feţele copiilor săi, aşa că Braşovului asemenea a fost rugat — nu de tineri. Dintre aceştia însă numai 6L au
şi vre-un Român între ei. Boâr Iânos, Hosszu fost cu plata întrâgă; ceilalţi 69 parte au
unui rămase momentan mort. Nevastă-sa cumva provocat? — să insiste în sensul
lâuos, Ozosz Iânos, Fogarasi Andrâs, Kim- stat gratuit în internat, parte cu preţul
însciinţâ gendarmeria, care să presentâ la acesta pe lângă reprezentanţii comunali, pro­
pân Simon, Treszkovan Iânos, s’ar părâ a de jumătate. Pentru întreţinerea gratuită
faţa locului, însă turbatul apucă câmpii şi fesori, institute de bancă etc., er pe de a creat ilustrul prelat şi generosul funda­
fi Armeni maghiarisaţl ; se află însă prin­
numai după o formală venătore a putut fi altă parte să caute să îndemne pe cât tor 29 fuudaţiunî, mai e apoi fundaţiunea
tre ei şi Szubatics, Tarisnyâs, Nasztur,
prins. mai muiţl să participe la serbările din Si- „Dorobonţană" şi altă fundaţiune înteme­
Zottich etc., — pote că aceştia să repre- iată de vrednioul preot Teodor Meza diu
ghişora.
11
sente elementul „românesc ! Dâcă astfel de „Kronst. Zeitung" face în punctul Gruiulung, oare a dăruit 2000 fl., din in­
elemente sunt promovatorii intereselor bi- ÂS doilea fluer al iui lasicu» teresele cărora să se creeeâ în internat un
acesta o fârte nimerită observare: tînăr cu purtare bună şi diligent. Cu totul
sericei române din Gherla, episcopul Szabo
In legătură cu cele împărtăşite „Tn ceea-ce ne ţrivesce pe noi Saşii, sunt aşa-dâră 31 fuudaţiunî.
pote spera să primescă ca mâne o nouă
în Nr. 143 dela 2 (14) Iulie a. c. al elice numita foiă, noi suntem atât de în- Societatea de lectură a studenţilor de
decoraţiă.
„Gaz. Trans.“, d-1 Gavril Trifu, pro­ grijaţl de conservarea proprielor nostre insti­ ol. VII şi VIII a stat sub conducerea d-lui
Făina românescă în Olanda. Sunt fesor în pensiune, ne scrie din Seini, tute culturale, nu ar are-ori forte grav peri­ prof. Ioau Iepure. A ţinut 24 şedinţe ordi­
nare, 5 estra-ordinare şi 7 festive. Averea
forte elogiose aprecierile pressei olandeze că fostul d-sale coleg, d-1 Samuilă clitate, încât trebue şă căutăm, să ne păs­
societăţii în bani se apropie de 500 fl.
asupra făinurilor românesc! espuse la Rot- Borbely, actualul dirigent al prepa­ trăm bănişorii pentru ele".
*
terdan». Reproducem aici o apreoiare apărută randiei de stat din Cristurul-secu-
Tot „Kronst. Zeitung" vorbind de
în cjiaru.1. olandez „Dagblad“ din Haga, esc, i-a răspuns punctual la întreba­ festivităţile din Sighişora, se esprimă ast­ Scola elementară cu patru clase a
oare scrie: „O esposiţiă de grâu din Ro­ rea, ce i-o pusese cu privire la al fel: „Rolul principal îl are la serbările din stat sub conducerea d-lui protopop Augus-
tin Antal, ca director. învăţători: P. Voş-
mânia, precum şi mostre de făinuri din doilea fluer al fericitului Avram Sighişdra d-1 Bartha Miltfos. Pentru-oa să tinar, D. Feehete şi I. Gelan. Numărul ele­
principalele fabrici din România, s’a des­ Iancu. potă sci şi acei cetitori ai noştri, car! pote vilor esaminaţî la fiuea anului 82. Diutre
chis acjî la Rotterdam în localul „Pro Pa­ D-1 Borbely, în scrisorea adre­ uu-1 cunosc încă, cum ne judecă acest om aceştia: 41 gr. cat., 33 gr. or., 6 rom. cat.,
tria" situat în Soheepmakershaven, din sată d-lui Trifu, cjice între altele: 2 ev. ref.
pe noi, repetăm cuvintele, ce le-a pro­
partea ministerului agriculturei la Bucu- „Am un fluer, o pipă de lemn primi­ nunţat el în timpul din urmă despre noi. Purtarea morală a tinerimei în genere
rescl. Aoâstă esposiţiă este pentru toţi tiv tăiată şi un şir de scrisore dela Iancu. Ele sună astfel: a fost bună. Starea sanitară asemenea.
aceia, cari au să se ocupe ou acestă ramură Acestea le-am primit eu din mâna lui a) încăpăţinarea greţosă, laşă, fără ca­
de comercifi, de un mare interes; ea va Iancu. Ca student tînăr petrecusem adecă racter şi haină a Saşilor.
dura dela 18 la 29 Iunie; e deschisă dela anii şcolari 1864/5 şi 1865/6, ca instructor ULTIME SCIRI.
10—4 ore în tote filele, şi întrarea e li­ lângă copiii inspectorului de steamp (sdro- b) Saşii nu sunt periculoşi; ei totuşi Viena, 26 Iulie. Din Reichen-
beră. Ou acestă ocasiă a apărut o broşură hitor de petri-stufe de aur) losif Veress în ne incomodâză, ca rîia de pe corp. berg se anunţă, că primarul de acolo
intitulată: „Notiţe asupra grâului şi făinu­ Gura-Roşiei. Ajungând pe acolo am dorit ci învăţătorii şi preoţii saşi trebueso a tăcut declaraţia, că nu va încassa
rilor din România" publicată în franţuzesce să văd şi să cunosc pe Iancu, şi în Decem- strict controlaţi şi opriţi odată pentru tot- pe viitor dările, deore-ce legea nu
de directorii şoolei superibre de agricultură vre 1864, cu ooasiunea târgului de ţâră din dâuna, de a mai cerceta scolele înalte din obligă, decât la încassarea dărilor
şi de staţiunea agronomică din BucurescI; Abrud, l’am şi cunoscut. Umbla prin târg. străinătate, căci aici tinerimea săsâscă e votate pe cale constituţională.
autorii dau acolo câte-va noţiuni generale Eram mai mulţi, l’am chiămat în casină, crescută numai în ură contra poporului Berlin, 26 Iulie. E sigur, că Ţa­
asupra raportului grâului din România, l’am poftit cu noi la masă şi l’am înduple­ maghiar. rul se va întâlni cu împăratul Wil-
asupra calităţilor sale, şi composiţia sa cat să se lase a fi fotografat. In veciDÎ era helm. întâlnirea are o estraordinara
chemioă asupi’a diferitelor feluri de grâu, un fotograf ambulant şi acela făcu cu de Programa scolelor din Beiuş.
metbdele de analisâ şi comeroiul de expor- grabă fotografia. Aşa sciu, eă aoâsta este importanţă politică.
Primim din Beiuş „Programa gimna­
1
taţiune a grâului şi făine '. Ceea-ce este cea dintâi îi fotografiă a lui Iancu : e foto­ stului superior gr. cat. şi a şcâlelor elementare
mai important de cunoscut, e buna calitate grafat şecjând, cu bunda întorsă pe dos, din Beiuş pe an. şcol. 1898—99, redactată «iv ic n s îs.
a grâului şi comerciul acestui product, care pălăria îndoită şi cu pipa cu ţave lungă în de loan Buteanu, director şi profesor". Pro­
pote fi încă şi mai mare şi căruia acâstă mână. Tot acest fotograf a fotografat în grama e tipărită jumătate unguresce şi ju­ Sacra ca reclamă. Un negustor de
esposiţiă e de mare folos". primăvara urmâtore a doua-oră pe Iancu. mătate românesce. In partea dintâih vine mobile din Muucben, a decorat vitrina pră­
textul românesc, cup-rindând un studiu ar- văliei—ca să potă atrage atenţiunea publi­
Acestă posâ îl arată stând, cu fluer la
0 nouă fabrică de zahar în Ro­ cheologic din Grecia de Teodor Bule. Apoi cului—în chipul unei vechi odăi germane.
gură, şi este mai bună decât cea de mai urmâză datele şcolare, din care notăm ur-
mânia. O societate englesă ou un capital Intr’un scaun cu jeţ din vremea veche şede
înainte. Acesta am vedut’o reprodusă şi în mătârele:
de 2,500,000 lei, va înfiinţa în România o o bătrână şi lucră cu diliginţă la nisce
Nr. 30 din anul 1880 al lui „Vasârnapi- Oa profesori au funcţionat d-nii: I.
mare tabrică de zahar. Fabrica va ave ciorapi. Din când în când îşi ridică faţa
Ujsâg". Buteanu director, G. M. Marinescu, V. Ste-
maşinele cele mai perfecţionate şi lucrători fanica, Cor. Ardelean, V. Dumbrava, Er. înarmată cu nisce puternici ochelari şi aruncă
Spune apoi, că având cunos-
speciali. Intenţiunile acţionarilor, sunt ca I, Farcaş, V. Borlan, T. Bule, I. Fersigan, o privire spre ferâstră, unde se grămădise
cinţă eu Iancu, care mergea adese­
produsele fabrioei să potă concura pe piaţa Dr. FI. Stan, Dr. A. Cighi, 1. Cheri, N. lumea euriăsă. „Figura e admirabil eseeu-
ori pe la Gura-Roşii, îl întâlni odată Fabian, E. Stan, I. Tepure, I. Busiţa. Cate-
română zaharul frances şi german, care se tatâ; cât de esaot funoţionâză degetele, şi
.consumă în cantitate enormă în România. la o ospetăriă, unde retrăgendu-se cheţl sunt patru, dintre cari la locul prim întrâgă maşinăria", îşi şoptesc privitorii
e pus cel rom. cat., la al doilea catechetdl
amândoi într’o odaiă laterală, Iancu
gr. or. N. Diamandi, apoi cel de confesiune uimiţi. Dintr’odatâ se ridică bătrâna, îşi
Căldura în Londra. Locuitorii Lon­ „îi povesti multe lucruri interesante
elvetică şi în urmă israelitul. Profesori de aruncă ciorapii şi ’şl scote în grabă o ba­
drei mor de căldură. Euglesii sufer se pare despre revoluţiă şi despre sine“. Aci, studii extraordinare: Dr. PI. Stan (fran- tistă din buzunar, spre a-şî eseeuta o cu­
mai mult din causa căldurei, ca celelalte în decursul vorbirei, Iancu cită şi cesă şi stenografiă), D. Peohete (cant) şi noscută operaţiune la nas. „A, dâr asta e
popore. Joi la Londra termometrul se ri­ un proverb latin, pe care, la ruga- St. Nagy (musica). Medie e d l Dr. G. Mu- vie, nu e cu maşinăria!" esclamă cu toţii
dicase până la 31 de grade. Omenii cădeau rea d-lui Borbely, îl scrise pe o hăr- răşan. — Nu înţelegem, pentru ce uDora
din profesori le place a-şî scrie numele atât afară, ca şi când s’ar fl deşteptat dintr’un
de pe imperialele tramvaielor, ambulanţele t’ă, şi acesta este şirul de scrisore, de neaoş unguresce, ca d. es. „Farkas", vis. Şi de fapt aşa şi era. Bătrâna nu era
erau în permanenţă şi peste 150 de per- pe care îl are pănă acjî d 1 Borbely „Kâri", „Fekete", „Csi“(ghi). Yor crede decât sdera negustorului de mobile. Iscu­
sone atinse de insolaţiă au fost transpor­ dela Iancu. elevii lor, că au de-a face cu tot aţâţa situl ginere o aşeejase în vitrină, ca să
tate în spitale ; şantierele de construcţiune Tot în acest local, d-1 Borbely „magyar nemes“-i. potă vedâ cele ce se mai petrec pe stradă,
au fost părăsite de lucrători; o mare ce­ ceru dela Iancu fluerul „drept su­ In tâte opt classele s’au propus 232 şi în acelaşi timp să adune lumea curiâsă
remonia pentru căsătoria marohisului de venire", er Iancu „’i-l dedu bucuros * 6re pe ijsăptămână; dintre acestea 42 au
4
fost destinate pentru limba latină, 28 pen­ şi aşa să-şi facă reclamă.
Tullibardine a fost întreruptă din causa le­ cjicând : „las’ că-mi procur eu altul".
tru limba maghiară, 23 matematică, câte 18
şinului prelungit al unei d-re de onore; în In fine d-1 Borbely îşi încheie scri- limba grecă şi istoriă, câte 17 limba română
fine se c^ioe, că numai pe diua de Joi au sdrea ast-fel: şi germană etc.